Idei de afaceri fără investiţii mari
Mulţi ne întreabă, cum poate fi pornită o afacere fără prea mari investiţii? Anume pentru această categorie avem o idee de afaceri excelentă.
O mulţime de oameni în fiecare zi completează diferite acte şi formulare-tip, însă nu fiecare ştie unde aceste documente pot fi găsite şi mai ales, cum trebuie completate. Tocmai de aceea o idee interesantă ar fi deschiderea unei agenţii, care să ofere servicii de completare a diferitor acte!
Cine sunt potenţialii clienţi?
Înainte de toate, aceste servicii s-ar bucura de succes în rândul celor care lucrează cu «hârţoagele». Mulţi dintre noi s-au ciocnit cu situaţia când un document completat incorect era întors, iar aceasta înseamnă pierdere de timp şi bani.
De asemenea, la serviciile Dvs. cu siguranţă vor apela persoanele care nu cunosc Internetul, iar numărul acestora este destul de mare. În calitate de potenţiali clienţi pot fi, de asemenea, persoanele care apeleaza la unele instituţii speciale:
• Secţiile de paşapoarte — completarea anchetelor;
• Inspectoratele fiscale — prezentarea dărilor de seamă standard;
• Organul cadastral teritorial — perfectarea documentelor pentru imobil;
• Multe alte instituţii.
Pentru organizarea acestui business este nevoie de:
• Arendat o încăpere, de dorit nu departe de instituţiile pentru care veţi completa actele;
• Calculator conectat la reţeaua Internet.
De asemenea, veţi avea nevoie de toate documentele necesare, majoritatea pot fi descărcate din Internet, inclusiv cu explicaţiile respective.
Nu uitaţi nici de publicitate. Efectul scontat poate fi atins plasând publicitate în ziarul «Makler», pe stâlpii din apropierea instituţiilor respective şi nemijlocit în sediile acestor instituţii (inspectorate fiscale, bănci etc).
Profitul unei asemenea agenţii va creşte în cazul în care veţi instala xerox, scaner, printer; veţi comercializa birotică şi formulare.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
Escrocheria - infecţia ce distruge businessul (partea I)
Articolul 190 al Codului Penal al RM defineşte escrocheria ca: “… dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune sau abuz de încredere”.
Pe lângă criza economică, pe piaţa Moldovei s-a instalat criza faţă de propriii angajaţi. Furtul în Moldova a devenit o tradiţie, iar lucrul este greu de imaginat fără „chilipir”.
Acest fapt ar putea fi explicat de sărăcia din ţara noastră, dar şi de faptul că peste 50 de ani furtul a fost singura metodă de a supravieţui şi s-a transformat într-un comportament, bazat pe instinctul de autoconservare.
La întreprinderile unde există o evidenţă contabilă adecvadă, se fac revizii şi inventarieri, sunt stabilite raiduri interne clare, cazurile de escrocherie nu pot trece neobservate.
Cel ce lucrează pentru bani, încă nu s-a învăţat să fure
Angajatul care lucrează o perioadă de timp în acelaşi loc, învaţă sistemele de evidenţă, de control şi de securitate şi poate utiliza ulterior aceste cunoştinţe pentru a întreprinde acţiuni ilegale. Asemenea delicvenţii sunt greu de depistat, deoarece procedurile standarde de angajare nu oferă informaţii complete despre persoana dată. Iar cei de la fostul loc de muncă nu doresc să afişeze faptele depistate, pentru a nu prejudicia imaginea firmei şi pentru a evita litigiile judiciare de durată.
Conducerea întreprinderii trebuie să înţeleagă că angajatul recurge la escrocherie din două motive: din dorinţa de a fura şi posibilitatea de a fura. Posibilitatea de a fura apare la cei care deţin funcţii de administrare şi control şi/sau cei care au acces la bunurile materiale. Dorinţa de a fura apare sub influenţa unor factori externi (datorii, situaţii excepţionale, evidenţa neadecvată a bunurilor materiale şi de producţie), sau interni (de regulă, motievel sunt legate de remunerarea muncii, însă pot fi şi alte motive).
Pentru a-şi realiza intenţiile, escrocii au nevoie de două condiţii: incompetenţa şi lipsa de loialitate a personalului şi conducerii. De notat că, lipsa de loialitate se bazează de cele mai multe ori pe mitocănia conducătorilor întreprinderii, adică există problema culturii joase a tehnologiilor de management. Există multe exemple când persoanele de încredere ale conducerii – rudele sau cunoştinţele – aduc mari daune companiei.
Bine gândit – pe jumătate făcut
Înşelăciunea – în cazul escrocheriei, săvârşite prin înşelăciune, persoana operează cu fapte inexistente şi denaturează datele. Înşelăciunea poate avea loc în diferite circumstanţe.
Abuzul de încredere — utilizarea de către făptaş a încrederii faţă de sine însuşi. Deseori, conducerea întreprinderii are încredere în angajat ca în propria persoană şi îi încredinţează gestionarea multor lucruri.
Nedivulgarea (tăinuirea) — cea mai răspândită metodă de escrocherie, în care vinovatul se plânge pe oboseală şi pe faptul că a uitat. Cuvintele escrocului corespund cu realitatea, dar însăşi realitatea este descrisă parţial. Escrocheria, săvârşită astfel, are un risc minim.
Dezorientarea — este o tergiversare intenţionată a examinării problemei. Escrocul vorbeşte despre orice, dar mai puţin la subiect. Interlocutorul primeşte o sumedenie de informaţie adiţonală, ce nu are nicio legătură cu tema discutată. Acest procedeu este utilizat în special de liderii politici.
Inversarea – schimbarea cu locurile, înlocuirea „negrului” cu „albul”. Drept exemplu poate servi inlocuirea scopurilor: când un interes este prezentat drept interesul altei persoane.
Semi-adevărul — este un mix de minciuntă sfruntată şi informaţie veridică; reflectarea tendenţioasă a faptelor. Metoda semi-adevărului este utilizată pentru evitarea unei turnuri nedorite a discuţiei şi pentru a câştiga interlocutorul de partea sa. Adevărul este spus parţial pentru a nu da de bănuit. Or, fiind convinşi de justeţea a trei cuvinte, le trecem cu vederea pe celelalte treizeci.
Cum să aflăm?
Asistenţii mutuali (persoanele de încredere) sunt o sursă eficientă de informaţie privind escrocheriile printre angajaţii întreprinderii. Este important ca cele mai periculoare sectoare (contabilitatea, secţiile de aprovizionare, comercializare, paza, depozitele) să fie acoperite de asistenţi corecţi şi bine instruiţi.
Convorbirile telefonice, poşta electronică, mesajele prin fax ale angajaţilor întreprinderii. Prin analiza sistematică a acestor materiale ar putea fi depistate semenele unor operaţiuni de escrocherie, despre care vom vorbi mai jos. În contractele individuale de muncă ale angajaţilor trebuie să existe o prevedere privind dreptul angajatorului de a colecta informaţie din sursele menţionate.
„Ajutori”cu iniţiativă. Deseori, martorii, iar uneori şi participanţii la escrocherie, conştientizând un potenţial pericol pentru ei sau întreprindere, comunică desprea aceasta conducătorului.
Materialele auditorilor, reviziilor, inventarierilor şi altor operaţiuni de control. Escrocheria, la fel ca şi alte infracţiuni, lasă urme. Este important ca specialiştii, care se ocupă cu activităţile de control, să fie competenţi.
Funcţionarea unei linii pentru recepţionarea mesajelor anonimce, aşa-zisa „linie fierbinte”. În acest scop se utilizează: roboţii telefonici, cutia poştală pentru scrisori pe teritoriul întreprinderii, recepţionarea mesajelor la telefonul mobil şi alte mijloace de recepţionare a mesajelor anonime sau semnate.
Va urma ...
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
Сum se deschide un parc de distractii ?
Aş dori să ştiu cât de rentabilă şi cât de posibilă este deschiderea unui parc de distracţii. Ce crede despre aceasta noul Guvern? Care este lista autorizaţiilor de stat necesare? Se poate obţine cel puţin o finanţare parţială a unui asemenea proiect? Mulţumesc, Serghei.
La aceste întrebări
«Chişinăul are mare nevoie de parcuri de distracţii amenajate», a menţionat Victor Şelin, precizând că în alte oraşe ale ţării situaţia la acest capitol nu este mai bună.
În fiecare sector al capitalei există locuri preconizate pentru odihnă, care presupun şi diferite carusele. La Botanica, de exemplu, un asemenea loc este parcul Valea Trandafirilor, la Sculeni — regiunea lacurilor ş.a.m.d. Însă aceste probleme practic nu se soluţionează. Mai mult, Primăria demonstrează indiferenţă vizavi de asemenea proiecte.
Voi aduce un exemplu din experienţa proprie. Acum trei ani a demarat aşa-zisa amenajare a parcului Valea Morilor, unde se află «Aventura parc». Veniturile noastre imediat s-au micşorat cu 90 la sută. Noi am solicitat pe perioada amenajării parcului Valea Morilor «Aventura parc» să fie transferat în Valea Trandafirilor. Am solicitat în repetate rânduri, însă am fost refuzaţi de fiecare dată. Ca urmare, investiţiile în acest proiect aşa şi nu au fost recuperate până în prezent.
Celor care doresc să iniţieze o afacere în acest domeniu, în primul rând, le-aş sugera să efectueze un studiu de marketing pentru a afla dacă locul respectiv este vizitat de familii cu copii. Totul trebuie să pornească de la acesta.
De menţionat, că «Aventura parc» deocamdată este unicul proiect mare realizat în acest domeniu în Chişinău.
Astfel, Iulian Filip, care a activat timp de 16 ani în calitate de şef al Direcţiei Cultură a Primăriei municipiului Chişinău aşa şi nu a reuşit să-şi realizeze proiectul Satul "Trei ezi", care urma să fie implementat în regiunea lacurilor de la Sculeni.
De asemenea, nu au fost realizate proiectele de construcţie aquaparcurilor pe viaduc şi la bazinul «Locomotiv», iar lista poate fi continuată. Reiese că în această ţară este foarte dificil de iniţiat o afacere serioasă în domeniul parcurilor de distracţii, chiar dacă dispui de bani şi relaţii politice.
Pe de altă parte, vara trecută în Chişinău s-a atestat o «invazie» adevărată de plase elastice gonflabile. Dar au mai rămas locuri libere destule: în scuarul Catedralei, în scuarul de pe strada Miron Costin etc. Pentru acest business este suficient de arendat de la Primărie sau alt proprietar un teritoriu nu prea mare într-un loc aglomerat şi de conectat la sursa de energie electrică. Nu ne vom opri detaliat asupra business-planului, vom menţiona doar că în Internet există o sumedenie de oferte de asemenea plase elastice.
De exemplu, cele de producţie ucrainească costă de la 95 până la 200 mii de hrivne. Potrivit specialiştilor, o asemenea afacere se răscumpără în cel mult un sezon. Suma necesră de
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
Taximitrişti vor achita taxa locală de 500 de lei pe lună
Consiliul municipal Chişinău a decis să reintroducă taxa pentru desfăşurarea serviciilor de taxi. Potrivit deciziei CMC din 19 aprilie, lunar va fi percepută o taxă locală în mărime de 500 de lei pentru prestarea serviciilor de transport de călători cu autoturisme-taximetre cu capacitatea de până la 8 locuri inclusiv. Cu trei ani în urmă, taximetriştii activau în baza de patentă şi achitau 250 de lei pe lună, iar după anularea patentei de întreprinzător, aceştia nu au mai plătit taxe pentru desfăşurarea activităţii. Odată cu introducerea noii taxe acumulările anuale la bugetul municipal vor depăşi 13 mil. de lei (1 mil. dolari SUA). Totodată, la microbuze şi autobuze cota lunară pentru fiecare rută municipală a fost în funcţie de coeficientul de emisie pe linie a unităţilor de transport şi fluxul de călători. Taxele oscilează între 325 şi 900 de lei lunar
"Îngrijirea mormintelor" – o afacere actuală şi nobilă
Paştele Blajinilor, care în acest an a picat în luna aprilie, este ziua când lumea pleacă la cimitire, să facă curăţenie şi să-i pomenească pe cei răposaţi. În Moldova, unde o bună parte din cetăţeni a plecat la muncă peste hotare de unde revine o dată la câteva luni sau chiar ani, îngrijirea mormintelor devine o problemă foarte actuală.
Anume din această cauză pare destul de straniu că în Moldova nu sunt dezvoltate serviciile ce ţin de îngrijirea mormintelor, pentru că în situaţia creată acestea ar putea fi destul de profitabile.
Ideea prestării unor servicii de îngrijire a mormintelor (în opinia noastră)se bazează pe faptul că aceste servicii sunt necesare şi nu încalcă tradiţiile societăţii.
Aşadar, pentru a înţelege dacă aceste servicii sunt actuale trebuie de stabilit cercul potenţialilor clienţi.
1. Persoanele plecate la muncă peste hotare — sunt clienţi potenţiali, care pot aduce profit important.
2. Persoanele angajate în câmpul muncii care nu dispun de timp — reprezintă un alt segment de potenţiali clienţi. Această categorie de oameni lucrează, adică are bani, dar nu dispune de timp pentru îngrijirea mormintelor.
3. Leneşii — această categorie de oameni nu are chef să cutreiere cimitirele în căutarea rudelor decedate, dar totuşi este conştientă că «datoria» trebuie de îndeplinit.
4. Persoanele în etate — această categorie are motive întemeiate pentru care nu poate să îngrijească de morminte — starea sănătăţii şi lipsa puterilor. Persoanelor în etate le puteţi oferi reduceri, pentru că şi în aceste condiţii această categorie de clienţi poate asigura un venit stabil.
După cum se vede, ofertă există. Urmează de stabilit concret lista serviciilor care pot fi acordate.
1. Amenajarea mormântului şi a teritoriului adiacent. În cazul în care mormântul nu a fost îngrijit de mult timp s-ar putea să aveţi mult de lucru. În Moldova oamenii obişnuiesc să sădească copaci, arbuşti, flori care pot crea adevărate jungle în jurul mormântului. Chiar dacă nimeni nu a sădit nimic buruienile oricum vor năpădi mormântul şi îl vor face «invizibil».
2. Îngrijirea anuală a mormântului. Serviciile de îngrijire a mormintelor pot fi acordate pe un termen îndelungat. Contractul poate fi încheiat pe un an de zile, stipulând ce anume trebuie de făcut şi periodicitatea.
3. Alte servicii. În afară de cele expuse mai sus mai pot fi acordate asemenea servicii ca: instalarea monumentelor, restaurarea inscripţiilor şi a portretelor, depunerea florilor, comandarea serviciilor religioase cu prilejul unor date importante etc.
Publicitatea. Publicitatea poate fi plasată la posturile de radio şi televiziune, în presa scrisă, în transport (care circulă spre cimitire). De asemenea, puteţi să conveniţi cu magazinele care comercializează coroane, monumente şi alte rechizite funerare.
Costul serviciilor. Fiecare decide individual, reieşind din amploarea afacerii, cheltuielile pentru utilaj (vopsele, inventar) şi ... conştiinţă.
Concurenţii: rudele responsabile.
Dificultăţi: specificul domeniului şi ambiguitatea, deoarece va fi greu de demonstrat că «ieri această buruiană nu creştea aici».
Veţi avea profit stabil în cazul în care veţi reuşi să încheiaţi contracte pe termen lung cu persoane capabile de plată şi de la bun început vă veţi crea o imagine solidă.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
Fundaţia Est-Europeană succede Fundaţia Eurasia în Republica Moldova
Fundaţia Eurasia a înregistrat la 3 noiembrie 2009 în Republica Moldova Fundaţia Est-Europeană, care va continua începând cu 1 iunie 2010 activitatea reprezentanţei Fundaţiei Eurasia în Chişinău. În cadrul recepţiei, care a fost organizată cu acest prilej pentru jurnalişti, au luat cuvântul preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, şi premierul Vlad Filat.
De ce atâta atenţie faţă de una din multele organizaţii internaţionale?
Fundaţia Eurasia a fost constituită în anul 1993 pentru promovarea valorilor democratice şi economiei de piaţă în fostele state sovietice şi Afganistan. În această perioadă Fundaţia a investit 400 de milioane de dolari prin intermediul a 8400 de granturi şi programe de asistenţă tehnică. În Moldova organizaţia a acordat granturi în valoare de 6 milioane de dolari, de care au beneficiat peste 150 de organizaţii neguvernamentale.
«Nici o altă organizaţie nu a contribuit atât de mult la promovarea democraţiei în statele fostei Uniuni Sovietice ca Fundaţia Eurasia», a menţionat în cadrul recepţiei ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Asif Chaudhry.
«Acum 10 ani a fost luată decizia de a reorganiza reprezentanţele Fundaţiei Eurasia din fostele republici sovietice în fundaţii locale», a comunicat jurnaliştilor preşedintele Fundaţiei Est-Europene, Sorin Mereacre. «Această reorganizare a fost determinată de dorinţa de a localiza activitatea fundaţiilor şi a obţine prin intermediul lor unele susrse de finanţare locale, nu doar internaţionale».
Prima reorganizare s-a produs în Rusia, unde Fundaţia Eurasia a devenit «New Eurasia Foundation». În Moldova Fundaţia Est-Europeană îşi va începe activitatea la 1 iunie 2010 cu un capital iniţial de 1,7 de milioane de dolari.
Activitatea fundaţiei va fi axată pe trei direcţii de bază: dezvoltarea economică bazată pe crearea oportunităţilor la nivel local; buna guvernare — program bazat pe realizarea activităţilor de promovare a unor alegeri libere şi corecte, precum şi a integrării europene; programul activităţilor sociale, bazat pe stimularea companiilor private să participe la programele de dezvoltare durabilă în Moldova.
Preşedintele Consiliului Fundaţiei, Silvia Radu, care este totodată şi preşedintele companiei «Union Fenosa», a declarat pentru «М.В.» că granturile vor fi oferite în baza a două algoritme: programe elaborate de fundaţie şi iniţiative proprii, care vor trebui să fie pe termen lung şi să aibă un rezultat concret la final.
De asemenea, a fost anunţată lansarea unui program aparte, «Fundaţia pentru tineret», care este menit să contribuie la implicarea tinerilor în viaţa socială şi economică a localităţilor de baştină. În acest sens a fost deja organizat un tender în urma căruia au fost selectate 4 ONG-uri din raioanele ţării.
Principalii donatori ai Fundaţiei rămân USAID, SIDA, ministerele de Externe ale Norvegiei şi Olandei, OSCE, Delegaţia Uniunii Europene în Moldova, Ambasada Marii Britanii de la Chişinău, precum şi «Philip Morris International». Totodată, Silvia Radu a subliniat, că deja există şi alocaţii substanţiale din partea partenerilor locali.
Persoană de contact: Carolina Blajin, tel.
Cum să deschizi un solariu
Aproape orice doamnă doreşte să aibă o piele bronzată, însă nu întotdeuana acest lucru poate fi obţinut în condiţii naturale. În acest caz soluţia ideală este solariul.
Nicolae Pojoga: Comerţul trebuie să fie civilizat
Două magazine din reţeaua "Linella" au fost deschise recent în Chişinău. Este vorba despre cel de-al nouălea şi al zecelea market din această reţea.
«M.B.»: Cum a apărut ideea creării unei reţele de magazine alimentare?
N.P.: Această idee a apărut pe timpul când eram student în anul trei al Academiei de Studii Economice. Eu împreună cu doi companioni ne-am adresat conducerii unui concern cu profil larg cu propunerea să le construim o reţea de magazine în staţiile de aşteptare a transportului. Aşa a apărut reţeaua de magazine «Olimpiacos», care activează şi în prezent. Abia după ce am acumulat experienţă am decis să deschidem reţeaua «Linella».
«М.В.»: Aţi activat în baza unei concepţii generale de la început sau aţi acţionat în dependenţă de situaţie?
N.P.: Noi întotdeauna am considerat că succesul real poate fi atins doar în cadrul unui comerţ civilizat. Să explic ce am în vedere. Pentru primul magazin în anul 2001 am arendat un chioşc la intersecţia străzilor Vieru şi Mircea cel Bătrân.
Aceeaşi abordare am avut-o şi faţă de celelalte magazine, chiar dacă esenţa activităţii am formulat-o abia doi ani în urmă: «Noi promovăm cultura comerţului civilizat în Moldova».
«М.В.»: Care este formatul unităţilor comerciale în cadrul reţelei?
N.P.: După suprafaţă magazinele noastre ocupă între 40 şi 500 de metri pătraţi. Însă noi ne poziţionăm nu în calitate de supermarketuri, ci de magazine de pe lângă casă sau de cartier, iar aceasta presupune o suprafaţă de
Pe parcursul activităţii noi am asimilat patru generaţii de magazine. Primele două au reprezentat comerţul de la tejghea. La etapa a doua a urmat autodesrvirea, la etapa a treia am început să implementăm standarde, stil şi concept interne. În cadrul celei de-a patra etapă am început implementarea stilului tradiţiilor naţionale, dar şi cele mai moderne tehnologii. De exemplu, aparatele noastre de casă conţin cântare, care sunt unite cu terminalele de casă. Este foarte comod, iar în oraş doar noi dispunem de aşa tehnologie. Unice sunt şi cărucioarele noastre cu două coşuri detaşabile.
«М.В.»: Care este direcţia de dezvoltare a reţelei «Linella» în continuare?
N.P.: Noi ne vom poziţiona în calitate de reţea naţională, atât după cantitate, cât şi după calitate.
«М.В.»: După cantitate înseamnă că intenţionaţi să vă lansaţi şi în provincie?
N.P. Da. În afară de aceasta, noi elaborăm un program de loialitate în baza căruia intenţionăm să promovăm producţia autohtonă. În prezent, sortimentul mărfurilor moldoveneşti constituie doar
«М.В.»: Adică reţeaua «Linella» se plasează atât pe terenul supermarketurilor, cât şi pe cel al magazinelor de pe lângă casă. Nu credeţi că asemenea «jocuri» vor contribui la închiderea magazinelor mai mici de cartier?
N.P.: Nu cred. Magazinul de pe lângă casă reprezintă cel mai elastic format, care întotdeauna va putea face faţă supermarketurilor. Totodată, este şi formatul cel mai rezistent, deoarece nu este afectat într-o măsură atât de mare de criză. E drept, că nici boom-ul economic nu se reflectă într-o măsură aşa de mare asupra magazinelor de pe lângă casă.
Cum de «luptat» cu magazinele mari? Vă pot da un sfat (Nicolae ne arată cartea autorilor Archer, Jeanne Smalling and Taylor, Don. «Up Against the Wal-Marts» (How Your Business Can Survivein the Shadow of the Retail Giant). Potrivit lui Nicolae Pojoga, acest manual oferă o mulţime de sfaturi utile despre faptul cum unităţile comerciale independente pot concura cu reţelele mari. «Cumpărătorul nu întotdeauna se uită la preţ. Noi nu atacăm prin metoda preţurilor. Există noţiunea de „Non-price action“, care presupune deservire de calitate, personal corespunzător, curăţenie, calitate şi multe altele. Şi bineînţeles, întotdeauna ne bucurăm de concurenţi puternici, pentru că aceasta nu ne permite să ne relaxăm», a conchis Nicolae Pojoga.
Articol pregătit MyBusiness.md
Compania Südzucker AG intenţionează să investească aproximativ 10mln. evro în construcţia primei uzine de producere în Moldova
COMPANIA SüDZUCKER AG INTENŢIONEAZĂ SĂ INVESTEASCĂ APROXIMATIV 10 MIL. EURO îN CONSTRUCŢIA PRIMEI UZINE DE PRODUCERE A BIOCOMBUSTIBILULUI îN MOLDOVA.
Realizarea acestui proiect va contribui la reducerea costurilor energetice şi, în acelaşi timp, la utilizarea optimală a materiei prime secundare, se arată într-un comunicat al companiei. Majorarea bruscă a costurilor la resursele energetice utilizate în procesul de uscare şi granulare a producţiei secundare, folosită ca furaj pentru vite, stimulează producătorii de zahăr să caute căile optimale de utilizare a acestui produs. Industria zahărului în Moldova, la fel ca şi majoritatea ramurilor de producere din ţara noastră precum şi din toată lumea este în căutarea unui echilibru între creşterea preţurilor la energie, necesitatea de a reduce costurile de producţie şi de protecţie a mediului. Una dintre soluţiile cele mai eficiente a acestei probleme este reutilizarea pulpei de sfeclă de zahăr pentru producerea biogazului şi îngrăşămintelor. Uzina de producere a biogazului din Moldova va fi a doua de acest gen din Europa. Compania Südzucker Moldova SA va prezenta proiectul uzinei de producere a biogazului la 14 aprilie. La prezentare vor participa reprezentanţi ai companiei Südzucker AG, membrii consiliului de administraţie ÎM Südzucker Moldova SA, reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor a Moldovei, ai organizaţilor internaţionale şi ONG-urilor, experţi şi jurnalişti.
InfoMarket
La ANRE a fost prezentat Ghidul
Ghidul a fost prezentat în cadrul unei întruniri la ANRE, la care au participat reprezentanţi ai asociaţiilor de protecţie a consumatorilor, instituţiilor de stat interesate, precum şi ai întreprinderilor de distribuţie a energiei electrice. Autorii Ghidului invocă drept motiv principal al elaborării acestuia necesitatea de a informa complet, corect şi precis consumatorii despre drepturile lor legitime în relaţia cu furnizorii de energie electrică. Ghidul cuprinde toate informaţiile necesare pentru consumatori despre drepturile, obligaţiile lor şi ale furnizorilor de energie electrică cu privire la încheierea contractelor, racordarea, deconectarea şi reconectarea la reţea, evidenţa şi facturarea consumului, calitatea serviciilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, soluţionarea litigiilor apărute între părţi. Lucrarea conţine sfaturi şi recomandări ale specialiştilor ANRE privind economisirea energiei electrice, eficienţa energetică a mărfurilor electrocasnice, răspunsuri la cele mai frecvente întrebări ale consumatorilor. Ghidul include, de asemenea, prezentarea principalelor acte legislative şi normative în domeniul energetic, a sectorului electroenergetic, inclusiv a furnizorilor de energie electrică, a telefoanelor de contact ale oficiilor teritoriale ale acestora, precum şi ale inspecţiilor energetice teritoriale. Ghidul a fost editat în 1,5 mii exemplare şi va fi distribuit în mod gratuit organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, sindicatelor, oficiilor comerciale teritoriale ale furnizorilor de energie electrică. El a va fi plasat şi pe pagina de Internet a Agenţiei: www.anre.md.Versiunea electronică a Ghidului va fi ulterior actualizată în funcţie de modificările operate în actele legislative şi normative în vigoare, de comentariile, solicitările şi recomandările consumatorilor pe marginea problemelor abordate în această lucrare.
InfoMarket
