Într-o lume ideală perfect ar fi să staţi comod în oficiu, iar telefonul să fie «roşu» din cauza apelurilor clienţilor, însă realitatea este cu totul alta: dacă doriţi afaceri, trebuie să fiţi insistent şi perseverent.

Aceste sfaturi vă vor ajuta să invingeţi teama şi să căpătaţi experienţă pozitivă în cazul apelurilor «reci».

1. Trebuie de concentrat atenţia asupra scopului apelului telefonic. Începătorii din acest domeniu consideră că în timpul apelului ei conving potenţialii clienţi să cumpere. Însă este o părere greşită, deoarece accentul trebuie pus pe acele momente pozitive de care va beneficia interlocutorul atunci când se va realiza tranzacţia. În particular, scopul apelului «rece» constă în stabilirea contactului cu potenţialii clienţi, pentru ca ulterior să fie întreprinşi paşi concreţi.

2. Studiaţi piaţa şi perspectivele. Pentru ca negocierile să fie mai productive vă sugerăm să acumulaţi informaţie despre clientul cu care intenţionaţi să discutaţi. Informaţia despre interlocutor şi necesităţile acestuia va fi un avantaj şi vă va oferi un plus de încredere în timpul conversaţiei.

3. Pregătiţi cuvintele întroductive pentru apelul «rece». Acest lucru va organiza gândurile Dvs. înainte de apel şi va permite să evitaţi unele greşeli tipice care duc la întreruperea discuţiei. De exemplu, niciodată nu trebuie să întrebaţi interlocutorul, dacă acesta «are timp pentru discuţie».

4. Cum trebuie să fie întroducerea unui apel «rece»? Atunci când efectuaţi un apel «rece» povestiţi despre avantajele produsului propus şi perspectivele de care va beneficia clientul. Apoi treceţi la întrebări sau discutaţi sub formă de dialog, deoarece oamenilor nu le place când sunt telefonaţi şi supuşi unor tirade verbale lungi. Un apel bun ar putea suna în felul următor: «Doamna Ionescu, bună ziua! Vă telefonează Alexandru Osipov de la revista electronică mybusiness.md. Am citit în ziar că aţi lansat recent o campanie complexă de marketing. Noi suntem specializaţi în plasarea publicităţii în Internet, ceea ce permite reducerea cheltuielilor pentru publicitate şi, concomitent, cuprinde un număr mare de clienţi. Aş dori să vă pun câteva întrebări pentru a afla care din ofertele noastre pot satisface necesităţile Dvs.»

5. Pregătirea şablonului pentru restul discuţiei din cadrul apelului «rece». Descrieţi pe hârtie avantajele produsului sau serviciului Dvs., precum şi argumentele care să convingă clientul să procure ceva de la Dvs. Notaţi posibilele obiecţii şi răspunsurile potrivite. Evident, că nu trebuie să citiţi de pe hârtie, dar aceasta va ajuta să vă stăpâniţi emoţiile şi va îndrepta discuţia în direcţia dorită.

6. Stabiliţi întrevederea pentru o zi şi o oră concretă. Folosiţi expresia «vă convine să ne întâlnim miercuri, la 11.00?» în loc de «putem să ne întâlnim săptămâna viitoare?».

7. Pregătiţi terenul pentru apelul «rece». Expediaţi din timp oferta Dvs. prin poşta electronică sau fax şi abia după aceea efectuaţi apeluri telefonice. Aceasta va «topi gheaţa» şi va scoate apelul Dvs. în evidenţă.

8. Telefonaţi dimineaţa. Este cel mai potrivit timp pentru a găsi persoana care nemijlocit ia deciziile, iar majoritatea oamenilor anume dimineaţa sunt mai concentraţi.

9. Fiţi insistenţi. Majoritatea contractelor sunt încheieate după cel de-al cincelea contact. Bineînţeles, există vânzători cărora le sunt suficiente chiar şi două discuţii, însă cert este că primul apel are un rol decisiv.

În încheiere trebuie de reţinut, că niciun fel de sfaturi nu pot substitui practica. Chiar dacă apelurile telefonice «reci» niciodată nu vă vor aduce o satisfacţie prea mare, ele în mod indiscutabil vor fi de folos companiei Dvs. Or, există o mulţime de persoane care doresc să colaboreze cu Dvs., dar pentru aceasta ele trebuie să vă cunoască.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În Occident demult există moda la aşa numitul „business personal” – magazine mici, unde lucrează o singură persoană, care este şi proprietarul sau fondatorul afacerii. Asemenea companii se dezvoltă foarte rapid, iar totul începe ca un hobby.

În Moldova de asemenea sunt persoane care au reuşit să-şi transforme pasiunea într-o adevărată afacere. Am reuşit să facem cunoştinţă cu Tatiana, care practică scrapbooking-ul

M.B. Cum a apărut ideea unei afaceri casnice?
T.Totul a început ca un simplu hobby, dar mulţi cunoscuţi m-au rugat să le realizez ilustrate la comandă. Cu banii câştigaţi am procurat materiale şi am decis să mă ocup serios de producerea ilustratelor.

M.B. Este o afacere sau totuşi e un hobby?
T. Sincer vorbind, nu pot spune că această ocupaţie este o afacere. Pentru mine este un hobby fără care deja nu-mi pot închipui viaţa. Banii reprezintă un moment pozitiv secundar. Această ocupaţie este pentru mine o posibilitate de dezvoltare în continuare.

M.B. Cum realizaţi producţia?M.B. Как вы сбываете продукцию?
Т. În mare parte prin Internet. Uneori particip la iarmaroacele caritabile de produse handmade.

M.B. Ce fel de publicitate folosiţi?
T. De obicei plasez anunţuri în Internet – pe forumuri şi alte site-uri, dar lumea mă găseşte şi prin intermediul site-ului meu personal.

M.B. De ce aţi hotărât să practicaţi anume scrapbooking-ul?
T.Pentru că este cel mai interesant, atractiv şi multilateral hobby! Aici poţi realiza tot ce-ţi doreşte inima – ilustrate, albume, rame foto, lădiţe, cufăre etc. Acest hobby m-a captivat definitiv!

M.B. Are viitor acest gen de activitate/artă?
T. Cred că da! Oricine ar fi plăcut surprins să primească un cadou simpatic confecţionat manual, fie că este vorba despre o simplă ilustrată sau un album întreg.

M.B. Ce părere au concetăţenii noştri despre obiectele de artizanat, le apreciază?
T.Sunt persoane care care apreciază şi iubesc foarte mult obiectele de artizanat, dar sunt şi cei care nu pricep nimic. Dar bucură faptul că în Moldova există totuşi oameni care apreciază obiectele de artizanat!

M.B. De unde vă inspiraţi, atunci când creaţi?
T. De regulă ideile apar după vizitarea unor site-uri şi bloguri.

M.B. De unde procuraţi materialele?
T.Le comand în internet magazinele de peste hotare, câte ceva procur în Chişinău.

M.B. Nu vă pare rău să vindeţi ceea ce a fost creat cu mâinile proprii?
T. La început îmi părea foarte rău, însă această etapă a trecut, oricum lucrările mele rămân sub formă de fotografii, pe blog

Este foarte interesant să revezi lucrările realizate cu un an sau chiar 2-3 ani în urmă.
Aş dori să le dau un sfat celor care au un hobby serios. Nu vă fie teamă să transformaţi acest hobby într-o afacere profitabilă, care va permite să vă dezvoltaţi şi să cunoaşteţi noi obiecte şi lucruri interesante.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Această idee de afaceri presupune scrierea tezelor de an, referatelor şi tezelor de licenţa contra plată.

În Moldova sunt mulţi elevi şi studenţi, care mereu sunt în criză de timp şi au nevoie de ajutor. Procesul de realizare a acestei idei este destul de simplu. Plasaţi anunţul respectiv, primiţi comanda, pe care o îndepliniţi de sine stătător sau o transmiteţi persoanei care o poate realiza calitativ. În final, primiţi recompensa bănească pentru rezultatul obţinut.

Acest business interesant poate fi lansat fără a ieşi din casă, în faţa calculatorului. Atractivitatea acestei afaceri constă în aceea, că procesul în sine este interesant, deoarece în afară de bani veţi cunoaşte multe lucruri noi şi utile.

Atunci când alegeţi profilul (economic, juridic etc) de activitate este important de ţinut cont nu doar de preferinţele personale, ci şi de cererea de pe piaţă. Trebuie să studiaţi şi analizaţi statistica pentru a vedea care sunt cele mai solicitate facultăţi în ziua de astăzi.

Analiza cuvintelor introduse în sistemele de căutare în Internet arată, că asemenea servicii sunt la mare căutare, iar în Moldova cererea depăşeşte cu mult oferta. Există un singur centru care oferă asemenea servicii, de aceea în cazul în care veţi propune un preţ mai mic veţi avea forte mulţi clienţi. Evident, cu condiţia ca lucrările realizate să fie de calitate înaltă.

Nu vă speriaţi de lucrări complicate şi voluminoase (teze de licenţă, desene tehnice, tabele), pentru că tezele simple sau referatele pot fi realizate de sine stătător, cu ajutorul Internetului, de aceea şi câştigul va fi modest.

Plasarea anunţurilor poate fi făcută în locurile unde de obicei sunt mulţi elevi şi studenţi (staţii de aşteptare a transportului, cămine, universităţi). Nu uitaţi că perioadele «de foc» sunt sesiunile, de aceea anume atunci este cel mai indicat să plasaţi publicitatea respectivă.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Deschiderea unei afaceri presupune mai întîi de toate posibilităţi financiare şi o idee care să fie pusă în practică. Orice afacerea presupune multă pregătire, cercetare a business-ului pe care îl vei dezvolta, în acest sens majoritatea celor care doresc să deschidă o afacere nu cercetează pe deplin activitatea pe care o vor desfăşura şi ca rezultat se pot întîlni cu multe probleme.

Pentru aceasta trebuie să memorizaţi următoarele:

Deschiderea afacerii nu presupune doar bani şi o idee, dar şi consultarea economistului, juristului, cît şi altor specialişti din domeniul dat.

Aspectul juridic despre care vom discuta azi include mai multe momente de cercertare, însă ne vom opri doar la unul, şi anume că la deschiderea unei afaceri practic nici un agent economic nu cercetează care este răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind activitatea economică, cu titlu de exemplu voi atrage atenţia la Codul Contravenţional al R.M. şi doar la unele încălcări care se întâlnesc în practică.

În primul rînd vreau să menţionez că avem 48 de articole care prevăd răspunderea pentru încălcarea activităţii economice şi la care întrepreinzătorii trebuie să atragă o atenţie deosebită.

În al doilea rînd orice activitate trebuie să fie încadrată în limitele legii, să aveţi grija achitării impozitelor şi celorlalte contribuţii la stat, dar pentru a nu desfăşura o activitate care la moment vă pare că nu contravine legislaţiei, mai bine consultaţi şi Codul Contravenţional, şi Codul Penal al R.M.

Printre activităţile pasibile de răspundere administrativă, sunt prevăzute următoarele:
1. Desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător (art. 263);

2. Achiziţionarea, păstrarea, transportul spre comercializare şi comercializarea ilegală a valorilor materiale (art. 265);

3. Comerţul sau transportarea de mărfuri a căror comercializare este interzisă ori limitată (art. 267);

4. Atribuirea ilegală de proprietăţi profilactice, curative produselor (art. 268);

5. Plasarea pe piaţă a produselor perisabile fără indicarea datei-limită de consum sau după expirarea acestei date (art. 269);

6. Folosirea materiei prime cu termenul de valabilitate expirat la producerea(prepararea) de produse alimentare (art. 270);

7. Încălcarea legislaţiei cu privire la fabricarea şi circulaţia producţiei alcoolice (art. 284);

8. Încălcarea regulilor privind operaţiunile valutare (art.291);

9. Încălcarea cerinţelor de prezentare a dărilor de seamă de către emitenţi şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară (art. 303);

10. Încălcarea regulilor de restituire a taxei pe valoare adăugată (art. 311).

Sunt doar cîteva sancţiuni prevăzute de Codul Contravenţional. Astfel trebuie să ţineţi minte că deschiderea facerii presupune şi cercetarea cu de amănunt şi a încălcărilor care fi trebuie respectate, fie trebuie ocolite.

“Juststudiumanima”

Andy’s Pizza este prima companie care a decis să ofere acces la tehnologiile sale de succes, prin eliberarea francizelor către partenerii care vor dori să lanseze restaurante Andy’s Pizza şi La Plăcinte

Proprietarii localurilor de alimentaţie publică, care vor dori să-şi extindă afacerea transformînd-o în una mai profitabilă, sau cei care intenţionează să lanseze pe piaţă un restaurant, dar nu deţin cunoştinţele şi practica necesară, pot apela la tehnologiile de succes ale companiei Andy’s Pizza, obţinând o franciză pentru lansarea unui restaurant cu acelaşi brand. Pentru prima dată în Republica Moldova o companie locală oferă francize, deschizând astfel o nouă etapă de dezvoltare a afacerilor proprii, dar şi a afacerilor în domeniul restaurantelor din Moldova. Franciza Andy’s Pizza va permite tuturor doritorilor să-şi deschidă, într-un timp scurt, propriul restaurant “Andy’s Pizza” sau “La Plăcinte” sau să se ocupe de dezvoltarea unui restaurant existent.

„Andy’s Pizza este o companie mare şi dinamică, care, timp de 11 ani a elaborate o tehnologie unică pentru restaurantele de tip fast-food, “absorbind” tot ce este mai bun – un meniu variat şi sănătos – pornind de la fast-food-urile clasice recunoscute pentru tehnologiile sale şi metodele de deservire rapidă. Mai mult de atât, a fost creat un brand de success, în care au încredere atât consumatorii, cât şi partenerii. În crearea brandului am investit toate cunoştinţele şi experienţa acumulată. Acum a venit timpul în care numele lucrează pentru noi, garantând astfel succesul fiecărui restaurant deschis sub brandul Andy’s Pizza. Suntem gata să ne împărtăşim succesul nostru tuturor doritorilor de a-şi deschide afaceri proprii în Moldova, contribuind la dezvoltarea regiunii şi a ţării. În acelaşi timp, noi înţelegem că oferind posibilitatea de a implementa un model de business de success, ne aducem aportul la dezvoltarea economiei ţării, creînd noi locuri de muncă şi mărind încasările fiscale în bugetul de stat”, a declarat proprietarul reţelei de pizzerii, Andrei Tranga.

Dând startul unui business comun, partenerul companiei are acces la toate tehnologiile Andy’s Pizza, inclusiv a tehnologiilor de producere şi a utilajelor, a conceptului designului restaurantelor, a metodelor de conducere, a standardelor de deservire şi de instruire a personalului, a standardelor antreprenoriale în domeniul alimentaţiei publice şi a oferirii unui suport continuu în gestionarea restaurantului.

Taxa iniţială de franciză la momentul deschiderii primului restaurant Andy’s Pizza sau La Plăcinte este de 10.000 de euro, fară TVA. La deschiderea mai multor restaurante, taxa se diminuează, reducându-se până la 5.000 de euro.

În afară de taxa iniţială de franciză, contractul de franciză prevede achitarea unei taxe de 6% din cifra de afaceri fără TVA. Toţi membrii reţelei de franciză ai Andy’s Pizza vor achita taxa de publicitate ce va constitui 1 % din veniturile lunare (fără TVA).
„Standardele faţă de calitatea şi tehnologia alimentaţiei din reţeaua Andy’s Pizza corespund standardelor occidentale, respectiv noi suntem deschişi să semnăm contracte de franciză şi cu parteneri din străinătate”, a spus Andrei Tranga. Pentru etapa incipientă de acordare a francizelor, localităţile cu o populaţie de cel puţin 15 000 de persoane precum Bălţi, Comrat, Ungheni, Orhei, Soroca, Edineţ, Drochia, Străşeni, Ialoveni şi Hânceşti constituie o prioritate.

În prezent, în Chişinău, Bălţi Tiraspol, Tighina, Ribnita şi Cahul au fost deschise 26 restaurante Andy’s Pizza şi La Plăcinte. În reţeaua de restaurant lucrează mai bine de 1400 angajaţi.

Cum veţi reacţiona în cazul în care vi s-ar propune publicitate destul de ieftină, care va conţine informaţie despre întreprinderea Dvs. accesibilă nu doar locuitorilor unui cartier sau oraş, ci unui cerc mult mai larg de persoane?

La 24 iunie 2010, la Chişinău, Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei, în cooperare cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, organizează Reuniunea oamenilor de afaceri din Republica Moldova şi România, desfăşurată în cadrul Săptămânii Investiţionale „Moldova Business Week 2010”.

La întrunire vor lua parte reprezentanţi ai CCI României, ai camerelor de comerţ, industrie şi agricultură judeţene, ai uniunilor patronale din România, agenţi economici. În cadrul manifestării vor fi organizate întrevederi individuale de afaceri, conform intereselor de colaborare bilaterală.

Din componenţa delegaţiei oamenilor de afaceri din România vor face parte circa 40 de întreprinzători ce activează în domeniile: agricultură şi industria alimentară, industria metalurgică, industria textilă şi a încălţămintei, producerea aparatelor electrocasnice şi a utilajului industrial, producerea şi comercializarea articolelor de birou, cercetare şi dezvoltare, energie regenerabilă, construcţii, servicii juridice şi de consultanţă de afaceri etc.

Conform şefului Direcţiei Relaţii Externe şi Colaborare Internaţională a CCI a Moldovei, Mihai Bîlba, întrunirea dintre agenţii economici autohtoni şi cei de peste Prut are scopul de a identifica posibilităţile de plasare a investiţiilor în diverse sectoare ale economiei ţării noastre, de a promova relaţiile comercial-economice moldo-române, identificarea noilor oportunităţi de export/import în diverse domenii, precum şi iniţierea unor parteneriate de afaceri durabile cu posibilitatea constituirii companiilor mixte.

Reuniunea se va desfăşura în sala de şedinţe a Palatului Republicii, str. Maria Cebotari 16, mun. Chişinău, începând cu orele 14:00.

Companiile interesate se pot adresa la CCI a Moldovei, Direcţia Relaţii Externe şi Colaborare Internaţională,

tel.: 23-87-70, 235332, tel./fax: 22-13-91,
e-mail: ,
www.chamber.md

Interviu cu Alexandru Jolondcovschi, preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din Republica Moldova.

MB: Cât de unicale sunt condiţiile naturale care permit cultivarea nucilor în Moldova?
A.J.: Ţara noastră a avut noroc, deoarece condiţii pentru cultivarea nucilor există doar pe 7 la sută din suprafaţa Pământului. Evident, Moldova face parte din aceste 7 la sută. Explicaţi-mi, vă rog, de ce în Moldova se cultivă grâu cu conţinut scăzut de gluten în condiţiile în care pe aceleaşi terenuri pot creşte nuci, care sunt mult mai convenabile şi pot fi vândute, iar pe banii obţinuţi poate fi achiziţionat grâu de calitate superioară?

În Moldova pot fi cultivate cu succes nu doar nuci, alune, dar şi castane comestibile, nuci pecan, migdale, fistic. Din cele 2,2 milioane de hectare de teren dîn ţara 800 de mii sunt predispuse la eroziune. Pe astfel de terenuri creşte foarte bine un hibrid special al nucului din care se primeşte, printre altele, si lemn.

De altfel, «nucul grecesc» şi-a primit denumirea din cauza că în timpurile străvechi era adus în Rusia din Grecia. Mult mai puţin este cunoscută cea de a doua denumire — «nucul de Valahia». Denumirea provine de la regiunea Valahia, unde aceşti arbori creşteau din vremurile de demult. Rădăcina englezescului «wallnut», la fel ca şi denumirea nucilor în multe alte limbi au legătură cu acest teritoriu european.

MB: Există în Moldova experienţa şi tradiţia cultivării industriale a nucilor?
A.J.: Practic nu există. Noi am creat această ramură în anii 90 de la zero. Erau arbori în gospodăriile sătenilor, existau plantaţii de-a lungul drumului şi fîşii forestiere de protecţie (datorită iniţiativelor fostului prim-secretar din R.S.S. Moldovenească, Ivan Bodiul). Dar afaceri cu nucile nu existau, deoarece în perioada sovietică Moldova era considerată o republică a fructelor, legumelor şi viticulturii. Această producţie era comercializată pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice, iar cultivarea nucilor a rămas în umbră, deoarece nimeni nu s-a gândit la aşa ceva. Atât doar, că ţăranii mai duceau la Moscova câţiva saci cu miez de nucă pentru realizare.

La începutul anilor 90 ai secolului trecut am făcut cunoştinţă cu James Zisis, un businessman grec, pe care l-am convins să investească în cultivarea nucilor. Am arendat un subsol în şcoala din Dănceni şi am anunţat localnicii că suntem dispuşi să plătim pentru nuci bani cash. Am invitat o doamnă din Grecia care se pricepea la totul ce ţinea de «businessul cu nucile». Ea ne-a explicat cum trebuie de sortat nucile pe categorii şi ne-a ajutat să exportăm primul lot. Primele 90 de tone de miez de nucă au fost exportate în anul 1994. Pentru comparaţie, în sezonul 2009-2010 (se calculează aşa, deoarece toamna se strânge roada, iar pânâ la primăvară nucile sunt prelucrate şi apoi exportate) Moldova a exportat peste 11 mii tone de miez de nucă — un record pentru această ramură. Recordul anterior, care a fost înregistrat în anul 2002, a fost depăşit cu circa 1000 de tone.

Preţurile de cumpărare au variat anul trecut de la 40 până la 60 lei per kg de miez de nucă curăţat, în funcţie de categorie. Miezul de nucă era exportat la preţul de 4,8-5,3 euro/kg în condiţiile franco depozitului cumpărătorului.
Începând de la zero, am extins suprafaţa plantaţiilor de nuci până la 8 mii de hectare. Potrivit Programului Naţional pentru dezvoltarea culturilor nucifere, până în anul 2020 suprafaţa plantaţiilor de nuci va atinge 14-15 mii ha, iar recolta nucilor necurăţate va constitui 60 mii de tone (în prezent 25-35 mii tone). Astfel, se poate spune că în Moldova se constituie o nouă ramură cu rentabilitate ridicată — industria nucilor!

MB: Există cerere pentru nuci în Europa şi în lume?
A.J: Potrivit datelor prestigiosului Institut de Cercetări în Agricultură din Franţa (Institut national de la recherche agronomique, INRA), cererea anuală reală a produselor nucifere pe piaţa mondială se estimează la 400 mii tone, dar cererea este satisfăcută în proporţie de doar 75 la sută. Or, aceasta înseamnă că pe piaţă există un deficit de 100 mii tone, iar Moldova ar putea acoperi o parte din acest deficit.

Mai mult ca atât, datorită eforturilor noastre Moldova a devenit cunoscută în lume în calitate de producător de nuci, aici au început să vină cumpărători şi investitori. Astfel, au manifestat interes asemenea corporaţii, ca «Nestle», precum şi reţele comerciale mari din Europa.

Oamenii de afaceri spun că sunt dispuşi să investească în producerea ambalajului pentru miezul de nucă, care ar urma să fie comercializat în pungi de 100 g, 0,5 kg ş.a.m.d.
Reieşind din toate acestea, putem spune fără a exagera prea mult, că potenţialii cumpărători au format deja cozi chiar şi la proprietarii plantaţiile cărora încă nu rodesc.

Totodată, în Moldova se dezvoltă activ cultivarea migdalelor şi alunelor.

MB: Care sunt cheltuielile legate de iniţierea acestei afaceri? Există careva facilităţi din partea statului pentru cei care activează în această ramură importantă?
A.J.:Plantarea unui hectar cu nuci necesită 24-25 mii de lei, fără preţul terenului. În această sumă (în preţuri curente) intră preţul a 100 de puieţi (în mediu $10-12 bucata), lucrările legate de plantare şi îngrijire a arborilor în decurs de 5 ani (câte 150 euro anual). În conformitate cu legislaţia în vigoare, statul compensează 10 mii de lei pentru fiecare hectar. Fructele încep să apară în al cincelea an, iar în cel de-al şaptelea an intră pe rod. Practica demonstrează, că în acest an roada atinge minimum 1 tonă per hectar, iar în cel de-al zecelea an roada se dublează. Miezul de nucă curăţat constituie 40 la sută. Reieşind din preţurile curente de export, care se cifrează la 4-5 euro/kg, cheltuielile pot fi recuperate peste 5-6 ani, după care plantaţia va aduce doar profit curat. De menţionat, că nucii trăiesc pănă la 300 de ani, dacă sunt îngrijiţi corect, de aceea reprezintă o investiţie pentru câteva generaţii.
În Moldova există câteva pepiniere pentru producerea puieţilor altoiţi ale culturilor nucifere, care acoperă în întregime cererea internă. Totodată, a începur exportul puieţilor de calitate în Ucraina şi România. Pe plan legislativ în Moldova a fost adoptată Legea culturilor nucifere şi Programul Naţional pentru dezvoltarea culturilor nucifere.

Nucul este un copac uimitor. Toate produsele acestuia (frunzele, scoarţa, lemnul, coaja de nucă) în proporţie de sută la sută pot fi reciclate în beneficiul oamenilor. În prezent, sarcina de bază constă în asigurarea unui nivel cât mai aprofundat de prelucrare.

Academicianul român, Vasile Cociu, originar din Hânceşti, a remarcat că «pentru Moldova nucul este o mină de aur». «Ai făcut un lucru enorm pentru ţara ta, dând naştere unei noi ramure a economiei — producerea culturilor nucifere. Vino în România pentru a le deschide ochii politicienilor şi fermierilor noştri», m-a îndemnat academicianul, ne spune Alexandru Jolondcovschi.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În art.1 alin.1 al Legii nr.845 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi este prevăzută noţiunea legală a antreprenoriatului, astfel antreprenoriat este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativa, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.

La prima citire poate nu atragem atenţie, însă trebuie de menţionat faptul că se evidenţiază următoarele genuri de activitate legală care pot forma îndeletnicirea unui sau altui antreprenor, sau viitor antreprenor:

1. Fabricare a producţiei;
2. Executare a lucrărilor;
3. Prestare a serviciilor.

Sunt nişte linii trasate în activitatea economică pentru a desemna agenţilor economici, totodată exemplificîndu-le prin două legi organice care sunt limitele lor de activitate, cum ar fi:

• Legea nr.93 din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător;
• Legea nr.451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.

Este, deci, foarte important atunci cînd vă hotîrîţi să deschideţi o afacere, care va fi genul de activitate, baza normativă a acestei activităţi.

Pentru exemplificare vin cu următoarele date importante: Legea nr.93 oferă posibilitatea de a desfăşura un gen sau altul de activitate doar persoanelor fizice, pe cînd legea nr.451 oferă posibilitatea de a desfăşura un gen saul altul de activitate persoanei fizice înregistrată ca întreprindere individuală, cît şi persoanelor juridice (S.R.L., S.A.).

Cînd alegeţi genul de activitate trebuie să ţineţi cont de forma organizatorico-juridică a întreprinderii dumneavoastră, pentru a fi mai uşor să faceţi pasul următor. Important este să vă determinaţi: activaţi ca persoană fizică avînd patenta de întreprinzător(patentă); activaţi ca persoană fizică înregistraţi sub întreprindere individuală, sau totuşi sunteţi o persoană juridică.

“Juststudiumanima”

Câştigătorii concursului naţional de proiecte în domeniul IT - „ITineret – Viitorul începe cu tine” vor merge la tabăra de vară în perioada 11-16 iulie curent.

Tabăra va avea loc la baza de odihnă ITRelax, a Centrului Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, care are infrastructura necesară organizării unor asemenea evenimente.

La tabără participanţii vor avea parte de o experienţă nouă, deoarece pentru ei vor fi organizate workshop-uri, seminare, training-uri, vor cunoaşte oameni noi şi vor discuta cu reprezentanţi ai diferitor companii, în special ai sponsorilor, care vor căuta la tabără potenţiali angajaţi. De asemenea, vor fi prezenţi experţi din domeniu atât din Republica Moldova, cât şi din străinătate, care vor împărtăşi tinerilor din experienţa lor.

În afară de seminare, workshop-uri şi prezentări, pentru tineri au fost pregătite diferite jocuri intelectuale, competiţii sportive, cum ar fi fotbal şi volei, iar câştigătorii vor fi premiaţi. În timpul liber participanţii la tabără vor putea să se relaxeze, alegând fie înotul în piscina bazei de odihnă, fie sălile de fitness, etc.

Până la 19 iunie, când este ultima zi de prezentare a proiectelor, au mai rămas câteva zile.

Concursul este organizat sub patronajul ministrului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Alexandru Oleinic, şi susţinut de companiile Moldtelecom, Moldcell, Microsoft, StarNet şi Suncommunications. Sistemul de evaluare a proiectelor va fi oferit de către compania EVISOFT.