Aşa e firea umană, încât unul din principalele scopuri în viaţă este considerat procurarea spaţiului locativ. Însă este vorba despre un proces destul de greu de realizat. În încercarea de a găsi o soluţie mulţi «cad în plasă».

Ipoteca. Un credit ademenitor şi la prima vedere accesibil, care de multe ori ne transformă visul nostru într-un coşmar, care în cele din urmă ne aduce în faţa falimentului.

Vom examina acest aspect mai detaliat.Aşadar, în pragul maturităţii fiecare cetăţean de rând din Moldova acumulează un anumit capital, care în cel mai bun caz constituie jumătate din preţul unei locuinţe care satisface cerinţele unui om modern. Un apartament relativ bunicel, care a fost construit prin anii 80 ai secolului trecut, în prezent costă cam 50 de mii de euro. Să admitem că dispunem de jumătate din această sumă. Haideţi să calculăm, dacă într-adevăr în acest caz ipoteca este varianta optimă, precum consideră majoritatea cetăţenilor.

Cheltuielile:
1) Estimarea preţului. Pe parcursul perioadei de creditare periodic va trebui să achitaţi serviciile burselor imobiliare «LARA»,«Print-Imobil».
2) Serviciile notariale. Toate cheltuielile le suportaţi anume dumneavoastră.
3) Asigurarea anuală în folosul creditorului (minimum 0,1 la sută din preţ, care este stabilit de bursele imobiliare, vezi p. 1).
4) Achitarea comisionului administrativ anual, care constituie un procent din soldul datoriei.
5) Achitarea comisionului unic, care constituie 2 la sută din sumă creditului.
6) Reevaluarea (de obicei, lunară). Puţină lume observă în contract un punct scris cu caractere minuscule: «Achitările se efectuează în conformiate cu cursul stabilit de BNM în ziua plăţii ratei, dar nu mai jos de cursul pentru ziua încheierii contractului». Adică, în orice caz, diferenţa de cotaţie a valutei în cazul majorării cursului va trebui de achitat, iar în cazul micşorării pur şi simplu nu va fi reţinută.
7) Ratele procentuale. De obicei, marja creditorului nu este înaltă, însă EURIBOR (în dependenţă de creditor) este înalt, îndeosebi atunci când este vorba de credite pe termen lung.

Aşadar, fiţi pregătit ca ipoteca să vă coste minimum jumătate din bugetul familiei. Evident, nu este cazul să mizaţi pe un eventual ajutor din partea statului sau a unor fonduri «filantropice» din Occident.

Veţi spune că «Moscova nu a apărut într-o zi!» Dar ce-i de făcut?

Ei bine, ieşire din situaţie există întotdeauna.O soluţie ar fi să investiţi suma de care dispuneţi în active reale, or, acesta vă va permite să procuraţi mult-aşteptata locuinţă în termen mai scurt, decât în cazul ipotecii. Deschideţi un depozit, investiţi în companii sau folosiţi mecanisme mai complicate, dacă vă permite materia cenuşie şi continuaţi să închiriaţi spaţiu locativ. Cheltuielile pentru chirie sunt mult mai mici, decât preţul a 10 ani de robie care se numeşte ipotecă. Salariul ar trebui să vă permită să închiriaţi un apartament (logic, dacă vă gândiţi la un credit), iar banii investiţi vor aduce alţi bani.

În orice caz, alegerea vă aparţine, doar că merită mai întîi să calculaţi totul foarte minuţios.
Important e să conştinetizaţi, că acceptând anumite forme de creditare vă puteţi transforma casa mult râvnită în închisoare.

Proiectul “Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor” (CEED), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţionala (USAID), şi-a început activitatea în Republica Moldova în septembrie 2005. Una din priorităţile acestui proiect este susţinerea atelierelor de croitorie.

Potrivit estimărilor, în prezent în Moldova activează 140 de ateliere de croitorie legale (în opinia specialiştilor în domeniu, cifra reală este de două ori mai mare), unde sunt angajate 17 mii de persoane. Acest segment ocupă 30 la sută din volumul total al producţiei industriale a ţării. Salariul minim lunar constituie 70 de euro, iar cel mediu – 70 de euro (cel mai mic din Europa), ceea ce permite realizarea unor proiecte laborioase.

În prezent, 90-95 la sută din întreprinderi activează după sistemul “lohn” (toiling), adică în baza materiei prime a clientului. Până nu demult acest sistem era convenabil şi pentru producătorii locali, deoarece permitea menţinerea forţei de muncă şi obţinerea unui profit, chiar dacă acesta nu era unul prea mare. Totodată, acest sistem convenea şi comandatarilor europeni, inclusiv unor aşa branduri precum “Versace”, “Armani”, “Trussardi”, “Naf Naf”, “Penny Black” etc.

În China preţul de cost este şi mai mic, însă până când containerele cu comenzi ajung în Europa chinezii reuşesc să mai producă acelaşi volum de marfă, din acelaşi material şi sub acelaşi brand, ca mai apoi să o „împrăştie” prin pieţe folosind transportul aerian. Din Moldova comenzile sunt transportate cu transportul auto în decurs de două-trei zile şi acest proces este mai uşor de controlat, de aceea acest sistem ar putea funcţiona încă mult timp în ţara noastră.

Însă piaţa mondială a muncii le permite benefeciarilor să limiteze strict preţurile pentru munca prestată. Iar în cazul în care fabrica va dori să revadă aceste preţuri proprietarul brandului poate lejer să redirecţioneze comanda în Ucraina, Uzbekistan, Asia de Sud-Est ş.a.m.d. În acest caz va fi scos şi utilajul, care de obicei este oferit întreprinderilor moldoveneşti temporar. Astfel, potrivit expertului belgian, Guy van Coteren, invitat de proiectul CEED, anterior “Zara” a falimentat două din cele mai mari fabrici din Ţările Baltice.

În acest caz există o singură ieşire - fabricarea producţiei sub marca comercială proprie, adică crearea aşa-zisului “Own Label”, când întreprinderea elaborează stilul şi conceptul colecţiei, procură materialele, coase şi vinde de sine stătător. Este vorba despre un ciclu complet, de aceea nu este un lucru uşor. Cu toate acestea, în prezent deja 16 companii din Moldova au înţeles necesitatea de a participa la acţiunile întreprinse în cadrul proiectului CEED.

Care a fost aportul proiectului american pentru atelierele de croitorie din Moldova? În primul rând, experţii din Rusia, Belarus, Belgia şi SUA au organizat seminare si traninguri de instruire în domeniul vânzărilor şi managmentului comerţului cu amănuntul a hainelor moderne.
Cu alte cuvinte, pentru a vinde trebuie să şi poţi să o faci. Solicitat de “МyВusiness”, Nicolai Caziuc, directorul general al Companiei din Tiraspol “Olimp”, care de 20 de ani activează pe piaţa din regiunea transnistreană şi cea din Rusia, a adus un singur exemplu: “Întreprinderile moldoveneşti merg la expoziţii pentru a arăta cum pot coase, iar acest lucru nu interesează pe nimeni. Cei interesaţi spun direct ce doresc să cumpere, de aceea înainte de deschiderea expoziţiei la Moscova eu deja am depozitată în capitala rusă marfă şi vânzările încep nemijlocit în timpul desfăşurării expoziţiei sau târgului”.

În al doilea rând, specialiştii CEED au elaborat pentru întreprinderile solicitante mărci comerciale. De asemenea, au segmentat potenţialii cumpărători după venituri, vârstă şi sex, au amenajat sălile comerciale, de exemplu, pentru “Ravetti” şi “My Revival”. În plus, au achitat şi înregistrarea mărcilor comerciale.

Totodată, în cadrul proiectului a fost achitată arenda spaţiilor expoziţionale pentru întreprinderile participante la expoziţiile sau târgurile “Collection Premiere Moscow”, “Textililegprom” (Moscova, de trei ori), “Interselection-2009” (Paris).

Specialiştii proiectului CEED au elaborat pentru Compania „Artizana”, condusă de Ghenadie Tintiuc, marca comercială „GT Collection”.

Adresa CEED: or. Chişinău, str. Tighina, 49/4, et. 3, tel. (+373 22) 505 245, fax (+373 22) 505 249.

Din comentariile făcute la articolul «Idei de Afaceri în Moldova în Perioadă de Criză»:
Spuneţi-mi vă rog, există cineva care se ocupă de finanţarea ideilor (nu neapărat din lista)?

În principiu, surse pentru investiţii în Moldova exită şi este vorba despre sume importante. Există o mulţime de proiecte, programe şi fonduri care sunt menite să contribuie la deschiderea unei afaceri bazate pe o idée viabilă. Vă prezentăm doar cele mai importante proiecte:

— Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). Această organizaţie administrează, de asemenea, Fondul de garantare a creditelor, care potrivit promisiunii recente a ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, va fi majorat până la 100 de milioane de lei;
— Programul Naţional de Asistenţă Economică pentru Tineret (PNAET), care este gestionat de Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei şi Tineretului;
— Programul «BAS» al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;
— Proiectul «Sporirea competitivităţii şi consolidarea întreprinderii»;
— Programul de asistenţă tehnică «PSOM»;
— Proiectul pentru creşterea nivelului de producere în domeniul alimentar «2KR»;
— Programul de dezvoltare a agriculturii «FIDA»;
— Programul de cofinanţare a proiectelor privind sporirea eficacităţii energetice;
— Dezvoltarea activităţii economice a tineretului «PASET»;
— Programul de susţinere şi dezvoltare a micului business;
— Fondul vest european pentru întreprinderile din noile state independente;
— Proiectul de dezvoltare a afacerilor în agricultură «SNFA»;
— Proiectul de dezvoltare a întrepruinderilor mici şi mijlocii în localităţile rurale «SMEDRA»;
— Proiectul Guvernului Norvegiei «ENTRANСE 2 Your Business»;
— Proiectul Guvernului Olandei «PSI»;
— Proiectul de asistenţă tehnică a Germaniei «GTZ»;
— Proiectul Guvernului Elveţiei «HEKS»;
— Proiectul Guvernului Japoniei «JNPGA» ş.a.

De menţionat, că majoritatea programelor menţionate activează de mult timp, nu intenţionează să-şi sisteze activitatea şi operează cu sume importante de bani.

Despre toate aceste proiecte MyBusiness va relata neapărat pe pagina electronică.

În afară de aceasta, în multe bănci există linii speciale de creditare anume pentru micul business. De asemenea, funcţionează câteva organizaţii de microfinanţare, companii de consulting etc.
Totodată, au fost deschise câteva business-incubatoare şi parcuri tehnice, iar acest proces continuă.

Despre aceea cât de reală este această susţinere l-am rugat să ne povestească pe directorul firmei de croitorie «Bevera Nord», Andrei Mîrza, rezident al Business-incubatorului din Soroca, susţinut de proiectul «ENTRANСE 2 Your Business».

«Toată iarna am beneficiat de încălzire gratuită. Arenda ne costă aproximativ de 10 ori mai puţin, decât preţul de piaţă. În plus, noi am obţinut un credit cu o rată anuală de 5 la sută», mărturiseşte omul de afaceri.

«Altceva, e că majoritatea programelor oferă sau credite preferenţiale pentru implementarea ideilor viabile, sau cofinanţează proiectele. Granturi de felul celor care existau acum 15 ani după principiul „achită 30 la sută, primeşte banii şi fă ce vrei cu ei“ acum nu mai sunt», a precizat Andrei Mîrza.

În ziua de astăzi oamenii calculează minuţios ce este mai important, achitarea ratelor procentuale sau procurarea imdeiată a obiectului dorit. Băncile, însă, sunt preocupate de întoarcerea banilor, pentru că restituirea datoriilor este un lucru problematic şi delicat.

În ţările dezvoltate băncile nu se ocupă cu «sustragerea» datoriilor, încredinţând această problemă agenţiilor de colectare. Aceste agenţii încasează nu doar datoriile pentru credite, ci şi datoriile pentru serviciile comunale sau pensiile alimentare. De menţionat, că activitatea de colectare este tangenţială cu juridica, însă permite de ocolit instanţele de judecată.

Metodele:

1) Analitică. Creditorul oferă agenţiei de colectare informaţie despre datornic şi datorie. Agenţia prelucrează datele şi elaborează măsuri pentru restituirea datoriei. La această etapă agenţia de colectare comunică cu datornicul în special la telefon sau în formă scrisă.
• Evaluarea datornicului. La această etapă are loc evaluarea datornicului. Evaluarea se face în baza divizării pe categorii: datornicii uituci (datornici de la natură), datornicii incompetenţi (care nu şi-au calculat posibilităţile), datornicii cu probleme (cei bolnavi sau care trec prin dificultate), datornicii indiferenţi (cei care nu înţeleg gravitatea situaţiei), datornicii premeditaţi (cei care de la bun început au decis să nu achite creditul).
• Evaluarea datoriei. Cu cât mai veche este datoria şi cu cât mai târziu s-a adresat creditorul agenţiei de colectare, cu atât mai dificil este de a întoarce datoria. De obicei, agenţiile lucrează cu datorii nu mai vechi de 6 luni de zile.

2) Stabilirea contactului. Atunci când contactează datornicul managerii agenţiei încearcă să găsească limbă comună, propunîndu-i ajutor. Pentru unii este suficient să-i telefonezi şi să le aminteşti despre datorie, pentru alţii trebuie să le indici cea mai apropiată filială a băncii. O altă categorie de datornici acceptă să plătească după ce este avertizată despre consecinţele neachitării datoriei.

3) Soluţionarea problemei până la acţionarea în judecată. Aici totul depinde de datornic şi de concesivitatea acestuia. De obicei, se merge pe calea influenţării psihologice. În acest capitol se încadrează ameninţarea cu instanţa de judecată, negocieri mai dure, atenţionarea asupra consecinţelor posibile, informarea despre perspectiva de a primi interdicţia de a părăsi ţara. De regulă, astfel de negocieri dau roadă.

La această etapă reacţia managerului depinde de categoria din care face parte datornicul. Astfel, datornicilor cu probleme li se poate propune un nou grafic de achitare a creditului. De obicei, după o asemenea indulgenţă ei nu creează mai mult probleme. Datornicii uituci sau cei incompetenţi, de asemenea, nu creează probleme serioase

Cei mai «complicaţi» sunt datornicii premeditaţi. Aceştea refuză să contacteze benevol, de aceea e nevoie de câţiva colaboratori ai agenţiei sau chiar de poliţistul de sector. În acest caz scopul este de a arăta că neachitarea datoriei este doar una din problemele posibile.

4) Acest cuvânt straşnic — Judecata. Procedura de până la judecată durează aproximativ 6 luni de zile. În cazul neachitării datoriei începe cea mai neplăcută şi complicată etapă — judecata.

Această cale de restituire a datoriilor este cea mai costisitoare, de aceea toţi fac tot posibilul pentru a nu ajunge în instanţă. Practica a demonstrat că având chiar decizia instanţei de judecată în mâna doar în 25 la sută din cazuri se ajunge până la restituirea datoriei, cu excepţia sumelor importante. În aceste cazuri băncile acţionează după principiul «de a găsi şi a pedepsi».

Agenţiile de colectare în Moldova.

Deocamdată, majoritatea instituţiilor financiare din Moldova care acordă credite dispun de o secţie proprie pentru restituirea datoriilor. De aceasta se ocupă angajaţii băncii. În acest caz minusurile sunt evidente. În primul rând, colaboratorii băncii lucrează în baza unui salariu stabilit, în timp ce managerii firmelor de colectare activează în baza procentelor din suma restituită. În al doilea rând, datornicii sunt convinşi că nimeni de la bancă nu va veni să întoarcă datoria cu bîta în mână, în timp ce doar faptul că veţi cădea pe mâna unei firme necunoscute de restituire a banilor poate avea un efect puternic. Se estimează că şi în Moldova acest business va deveni un lucru obişnuit în condiţiile creşterii numărului datornicilor. Un alt argument ar fi că este mult mai greu să te debarasezi de agenţiile de colectare comparativ cu băncile.

Firmele care oferă servicii de colectare a datoriilor din Moldova

1. «Consult Group» SRL
2. Biroul individual de avocaţi «Oxana Udova»
3. «Colect Capital Grup»
4. «INCASO» SRL
5. Biroul de avocaţi «LEXTAL»

Sfaturi utile pentru datornici

• În cazul în care primiţi un apel telefonic sau o scrisoare prin care vi se aminteşte despre datorie, dar nu de la bancă ci de la o firmă necunoscută, nu panicaţi, aceasta înseamnă că banca a apelat la serviciile unei agenţii de colectare.
• În cazul în care nu aţi achitat la timp doar una sau două rate este suficient să anunţaţi data precisă de achitare, luând în consideraţie şi penalităţile.
• Dacă s-au acumulat datorii pentru 3 luni de zile încercaţi să negociaţi o amânare. Evident, va trebuie să achitaţi şi penalităţile. De asemenea, puteţi conveni să achitaţi datoria în timp de o lună în două rate. Toate acestea sunt valabile doar în cazul în care aţi fost receptivi şi aţi manifestat dorinţa de a colabora.
• În cazul în care nu aţi răspuns la apelurile telefonice nu puteţi conta pe careva cedări din partea băncii sau a agenţiei de colectare.
• Dacă în decurs de o lună de zile veţi evita contactul cu managerii agenţiei sau colaboratorii băncii veţi fi citat în instanţă. De obicei, în asemenea cazuri decizia de judecată este în defavoarea datornicului, de aceea în curând va trebui să deschideţi uşa executorilor judiciari care vor veni să vă sechestreze bunurile.
• În cazul în care într-adevăr aţi nimerit într-o situaţie dificilă şi nu încercaţi să vă eschivaţi de datorii nu aşteptaţi până banca sau instituţia respectivă va întreprinde măsuri. Informaţi creditorul despre problemele cu care vă confruntaţi şi încercaţi să găsiţi o soluţie în comun. Aceasta vă va scuti de nervi şi amenzi.

În sala de coferinţe «Begonia» a hotelului «Leogrand» la 11 februarie a fost aglomeraţie mare. La ceremonia oficială de lansare a Programului de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică în Moldova (MoSEFF) de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au fost invitate circa 100 de persoane, însă au venit peste 200.

Printre cei prezenţi la ceremonia de lansare au fost atât reprezentanţi ai unor companii mari («DAAC Hermes», «Carmez», «Orvento»), cât şi reprezentanţi ai businessului mic şi conducători ai administraţiilor locale.

Interesul manifestat are două explicaţii. În primul rând, preţul resurselor energetice se află în permanentă creştere şi în viitorul apropiat această tendinţă se va menţine. În al doilea rând, Programul MoSEFF este destinat unui cerc larg de clienţi. Împrumuturile acordate companiilor particulare din Moldova vor varia de la câteva mii de euro până la 2 milioane de euro.

Moldova este a 14-a ţară în care BERD a lansat acest program. Anterior, începând cu anul 2004 acest model de finanţare a fost implementat cu succes în Ucraina, Rusia, Georgia, România, Bulgaria, statele din Balcanii de Vest, Asia Centrală şi Caucaz. Pană în prezent, BERD a alocat 900 de milioane de euro pentru proiecte de eficienţă energetică, susţinând deja proiecte în valoare de 600 milioane de euro prin intermediul a 30 de bănci locale.

Libor Krkoska, seful reprezentanţei BERD în Moldova, a precizat că alocarea sumei de 20 de milioane de euro este doar primul pas. Astfel, în Ucraina, de exemplu, prima tranşă a constituit 100 de milioane de dolari SUA, a doua tranşă — 180 de milioane, a treia tranşă — 250 de milioane de dolari.

În Moldova creditele vor fi redicţionate către agenţii economici prin intermediul a 2-4 bănci comerciale. De menţionat, că Programul MoSEFF nu este doar o linie de creditare. În cadrul programului companiile primesc asistenţă în optimizarea deciziilor în domeniul energeticii. În afară de finanţare, BERD a invitat un grup de experţi internaţionali şi locali conduşi de Compania germană «Fichtner», care vor ajuta potenţialii benefeciari să aleagă deciziile optimale în conformitate cu cerinţele investiţionale, precum şi cele mai oportune decizii din punct de vedere tehnic şi financiar.De asemenea, experţii vor ajuta clineţii să întocmească cererea pentru participare la programul de finanţare. Activitatea grupului de experţi este finanţată de Comisia Europeană, de aceea asistenţa tehnică pentru potenţialii benefeciari va fi gratuită. Din componenţa grupului fac parte 6 experţi internaţionali şi 6 experţi locali, care vor lucra la întreprindere în dependenţă de complexitate proiectului de la 2 până la 5 zile.

Creditele vor fi acordate pe un termen de 5-10 ani cu o rată a dobânzii la condiţiile pieţii. Împrumuturile acordate pentru proiectele implementate cu succes vor avea o componentă de grant care variază între 5-20 la sută. Astfel, pentru implementarea eficientă a proiectelor finanţate cu 25 −150 mii de euro, grantul va constitui 10 la sută din suma creditului în cazul aplicării tehnologiilor tradiţionale şi 20 la sută în cazul folosirii tehnologiilor inovaţionale. În cazul proiectelor finanţate cu sume cuprinse între 150 mii şi 2 milioane de euro criteriile sunt aceleaşi. Suma grantului pentru proiectele mari de obţinere a energiei din resurse regenerabile va constitui 15 la sută.

Reprezentanţii BERD subliniază că uneori cele mai simple soluţii economisesc cantităţi importante de energie. O soluţie simplă, de exemplu, este izolărea termică a clădirilor. Asemenea măsuri sunt eligibile pentru proiect la fel ca aplicarea tehnologiilor moderne.

Grupul de implementare a proiectului MoSEFF, str. Vlaicu Pârcălab, 29/1, or. Chişinău, MD - 2012; tel/fax +373 22 14 00; adresa electronică: 

Activitatea în bază de patentă este reglementată de Legea RM № 93-XIV de la 15 iulie 1998 «Privind patenta de antreprenor». Despre conţinutul acestui document vă puteţi informa pe adres: LEGE (în limba de stat).

Această lege se deosebeşte prin simplitate şi transparenţă: ai achitat taxa — poţi activa, nu ai achitat taxa — nu poţi activa. Procedura de obţinere a patentei, de asemenea, este simplă şi explicată detaliat.

Din această cauză legea nu este agreată de funcţionari. Pe parcursul ultimilor cinci ani legea a fost supusă unor atacuri masive, în cadrul cărora au fost reduse activităţile în bază de patentă şi s-a pus chiar problema interzicerii activităţilor de acest gen.

În pofida aceasta, antreprenorii au reuşit să menţină unele prevederi. Astfel, s-a păstrat activitatea în bază de patentă până în anul 2017 pentru comerţul cu amănuntul la tejghele, tarabe, corturi şi automobile în pieţe sau/şi în locurile permise de organele locale. Un rol activ în acest proces decizional l-a avut Asociaţia Micului Business şi preşedintele acesteea, Eugen Roşcovanu, care ne-a relatat următoarele:
"Chiar săptămâna curentă un grup de antreprenori din mai multe raioane ale ţării a avut o întrevedere cu domnul V. Ioniţă, preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Buget şi Finanţe. În cadrul discuţiilor s-a vorbit despre necesitatea unei noi reglementări a activităţii în bază de patentă, reieşind din schimbarea condiţiilor economice. Cum să se descurce oamenii în situaţia de criză, în condiţiile scăderii capacităţii de cumpărare a populaţiei, reducerei masive preconizate a funcţionarilor de stat sau a disponibilizărilor permanente în sectorul privat? Numai prin businessul mic propriu.

Am propus micşorarea costului patentei, în deosebi în localităţile rurale. De asemenea, am propus reintroducerea în lista activităţilor în bază de patentă a unor activităţi excluse anterior. În particular, este vorba despre comercializarea cărnii, florilor şi pieselor auto de schimb. De menţionat, că cei care sunt antrenaţi în aceste domenii sunt dispuşi să plătească pentru patentă chiar mai mult, decât anterior. În schimb, dorim să se renunţe la activitatea sub formă de întreprindere individuală şi la plata contabilului. Mai bine aceşti bani să ajungă în visteria statului.

De asemenea, l-am informat de domnul Ioniţă despre aceea, că în multe cazuri persoanele care lucrau în bază de patentă în domeniile excluse din lege nu au creat întreprinderi individuale, ci continuă să activeze pe propriul risc, plătind şpagă poliţiştilor. Potrivit estimărilor noastre, din această cauză bugetele locale (unde sunt acumulate taxele pentru patente) pierd minimum 30 de milioane de lei anual.
Se pare că am fost înţeleşi de domnul Ioniţă.

Marea majoritate a producătorilor locali susţin că au nevoie de credite cu dobândă minimă pentru a-şi dezvolta afacerea în continuare. Ei îţi doresc anumite privilegii, scutiri de taxe, condiţii de promovare în ţările vecine, suport în intenţii de export.

Valeriu Lazăr, ministrul economiei, în cadrul ediţiei a IX-a «Fabricat în Moldova 2010», organizată de Camera de Comerţ şi Industrie în centrul expoziţional «Moldexpo» , a informat participanţii şi oaspeţii prezenţi despre priorităţile de bază ale Guvernului în susţinerea producătorilor locali — reducerea barierelor administrative şi crearea condiţiilor de finanţare a afacerilor.

Solicitat de reporterul siteul «MyBusiness.md», Aurelian Gogulescu, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Prahova din Romania (CCI Ph), unul dintre invitaţii de onoare ai Camerei de Comerţ şi Industrie din Republica Moldova (CCI RM), a acceptat să-şi expună părerea despre perspectivele evenimentului.

MB: — Aţi participat şi la alte ediţii ale acestei expoziţii, sau de alt gen, organizate în Republica Moldova?
A.G. — CCI Ph cultivă o relaţie constantă cu Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) de câţiva ani. De aceea, acţiunile noastre comune au fost diverse şi de real interes, fiind un suport pentru cele două comunităţi de afaceri. Între aceste acţiuni se numără şi participarea delegaţiei judeţului Prahova la Expoziţia «Fabricat în Moldova». CCI Ph a organizat până acum 4 participări succesive la acest eveniment: în 2007, 2008 si 2009 cu firme prahovene prezente intr-un stand comun romanesc şi în 2010 — fără stand, sub formă de vizită de afaceri.

Am vizitat această expoziţie pentru prima oară şi, din ceea ce m-am convins personal, dar si din ceea ce aflasem de la firmele participante in anii precedenţi, pot afirma că această acţiune este de un înalt nivel în fiecare an. Efortul de a organiza o actiune importantă si cu impact intr-o perioadă economică dificilă, ca cea în care ne aflăm cu toţii, este cu atît mai salutar pentru organizatorii evenimentului. Îi felicit încă o dată si pe această cale şi doresc Expoziţiei «Fabricat în Moldova» o frumoasă tradiţie, pe mai departe, pentru că este, realmente, un important instrument de promovare a produselor economiei moldoveneşti.

În ceea ce priveşte scopul celei mai recente vizite în Republica Moldova şi participarea la această expoziţie, au fost dublu motivate — pe de o parte — amabila invitaţie a Dlui Gheorghe CUCU, Preşedintele CCI RM şi, în plus, dorinţa de a duce mai departe tradiţia prezenţei prahovene la această expoziţie, alaturi de tradiţia unei excelente colaborări intre CCI Ph si CCI a RM. In contextul acestei colaborări, alături de manifestările expoziţionale, as dori sa menţionez misiunea economica in Republica Moldova, organizată de CCI Ph în 2008, forumul economic întitulat «Moldova se prezintă» găzduit în mai 2009, la Ploieşti, la sediul Camerei noastre şi care a prilejuit şi semnarea unui Acord de Colaborare între cele 2 instituţii.

MB: — Cum credeţi, expoziţia a avut rezonanţă socială? Prin ce se deosebesc asemenea manifestări la noi de cele din România?
A.G. — Expoziţia «Fabricat în Moldova» este o manifestare expoziţională generală, în care se regăsesc produse alimentare, vinuri, bunuri de larg consum, mobilier, alte produse industriale. Aceasta reprezinta, practic, o oglindă a produselor economiei moldoveneşti. În ceea ce priveşte tendinţa manifestată la nivelul târgurilor şi expoziţiilor româneşti, atît la nivel naţional, cît şi la nivel local — in judeţul Prahova — acestea sunt din ce în ce mai specializate. Cele generale s-au diminuat considerabil, atât ca număr, cât şi ca importanţă. Aceasta ar fi diferenţa pe care o remarc între expoziţiile româneşti şi cele moldoveneşti. Pentru că amintim de tîrgurile şi expoziţiile organizate in România, invit si pe aceasta cale companiile moldoveneşti să participe, in calitate de expozanti, la acţiunile organizate de CCI Ph.

MB: — Care intreprinderi le apreciaţi ca fiind cele mai dinamice şi de perspectivă, pe care aţi dori să le promovaţi în România?
A.G. — Republica Moldova este binecunoscută pentru industria sa alimentară, pentru producţia de vinuri, pentru cea de mobilier. Acestea sunt, practic, branduri ale economiei moldoveneşti. Pot fi deci promovate şi valorificate inteligent la export, atât pe piaţa românească, cât şi a celorlalte ţări membre ale UE. Inclusiv, acţiunile comune ale CCI Ph şi CCI RM pot constitui oportunităţi exclente de promovare pentru aceste produse şi mărfuri moldoveneşti.

MB: — Care este părerea Dumneavoastră vizavi de dezvoltarea economiei moldoveneşti?
A.G. — Economia moldovenească are un mare potenţial, care poate fi bine pus în valoare dacă se doreşte promovarea corectă, coerenta a domeniilor care produc mărfuri de calitate, competitive. Concentrarea eforturilor de promovare în această direcţie poate fi deosebit de productivă. Calitatea exepţională a vinurilor, de exemplu, nu poate fi estompată de interese care n-au legătură cu competiţia economică loială. De aceea, cred cu tărie, că produsele, mărfurile de calitate moldoveneşti, îşi vor găsi locul pe pieţele lumii, ridicând nivelul economiei acestei ţări.

Un mic atelierde lîngă casa , mai bine de 10 ani, prestează servicii de cusătorie şi reparaţie a hainelor. Este unicul pentru 8 blocuri de 16 etaje. Nu am observat vreodată să se facă coadă la acest atelier — nici înainte de 1 septembrie, nici în ajunul Revelionului, nici de Paşti, în schimb, după zgomotul continuu al aparatelor de cusut, se pare, cusătoresele au mereu de lucru!

Într-o încăpere de 20 m partaţi — 4 maşini de cusut, patroana, care preia comenzile şi... atît! Nu încerc acum să le calculez profitul, in nici un caz, dar constat cu bună siguranţă că, dacă îşi continuă activitatea, înseamnă că au rentabilitate.

Cu gîndul că afacerea vecinilor mei poate să nu fie atît de profitabilă, merg la Ioana Tănase, inginer-tehnolog al atelierului «DALIA» SA să mă lumineze cum fac faţă crizei mulţimea de ateliere în oraşul ăsta, căci nu întâlnesc oameni cîrpiţi pe străzi.

«În reuşita unei afaceri de acest gen, pentru buna ei funcţionare, este importantă locaţia. Atelierul trebuie amplasat într-o zonă animată şi cu accesibilitate sporită. Afacerea are dreptul să se desfăşoare în bază de patent. Cu minim 4-5 maşini de cusut universale, un atelier mic, de cartier, ar putea funcţiona în regim normal, cu excepţia zilelor de duminică. Dacă nu eşti profesionist şi nu ai studii în tehnologia ţeseturilor, este foarte dificil să gestionezi, controlezi şi să asiguri funcţionarea businessului», — spune Ioana Tănase.

Cheltuieli de utilaje:

În Moldove piaţa utilajelor in domeniul respectiv este reprezentata de 90 la sută de maşini de cusut produse sau asamblate în China. Cele mai
solicitate sunt produsele de marcă «Global». În Chişinău sunt firme specializate în importul lor. «La ei comandăm, de asemenea, piese de schimb cînd avem nevoie. Preţul maşinilor variază între 3500 — 4000 de lei, cele la maina a doua — 1000 — 1500 de lei.

Înafară de maşini universale, atelierul are nevoie utilaje speciale cum ar fi pentru coaserea tricotei si a pielelei. Mesele de croit, cele de suport a maşinilor de cusut, tablele de călcat — trebuie să aibă picioarele din metal pentru siguranţă şi exploatare mai îndelungată.Furnitura — panglici centrimetrice, cretă, rigle, nasturi, fermoare, aţe, panglici, dublură, 3-4 perechi de foarfece pentru diferite lucrări ş.a.— le procurăm din secţiile specializate din centrele comerciale „Unik“, „Gemenii“, uneori comandăm firmelor „Multicore“ SRL şi „Deniob“ SRL.

Atelierul nu poate fi lipsit de un fier industrial de călcat. El se deosebeşte de cel de uz casnic prin volumul rezervorului de apă — de 4 -5 l. de obicei, atelierele le comandă la firmele importatoare din China la preţul de 6 mii de lei. De asemenea, inevitabil în această
afacere este surfilatorul — aparatul care », — deconspiră Ioana Tănase toate componentele acestui business.

Alte cheltuieli:

Asumati-vă din start cheltuieli lunare de chirie. Ele pot fi calculate la încheierea contractului de arendă a spaţiului viitorului atelier, reieşind din preţurile actuale de 5 — 12 euro pentru 1 metru pătrat, în funcţie de zonă şi accesibilitate a localului. Înafară de aceasta, lunar atelierul suportă cheltuieli de energie electrică de cca 600 — 800 de Kw.

Atenţie!

În această afacere succesul este garantat de calitatea serviciilor prestate! Un client servit cu atenţie şi calitate este mulţumit, cu siguranţa, va veni şi mâine.

Specialiştii:

Piaţa acestor servicii întotdeauna a fost în criză de specialiste bune şi calificate. «Foarte rar, dar posibil, totuşi, prin intermediul cunoscuţilor sau a anunţurilor din ziare, puteţi găsi cusătorese pregătite la şcoala profesională orăşănească Nr.8 şi Colegiul Tehnologic. Atrageţi atenţia la viteza şi acurateţea specialistelor cînd îndeplinesc o comandă! Aceste calificative contează cel mai mult în dezvoltarea afacerii Dvs», — concluzionează Ioana Tănase, informîndu-ne, de asemenea, că în atelierul său muncesc specialiste excelente — atente iuţi, responsabile, dar o lucrare simplă o
îndeplinesc în timp mai îndelungat, fapt ce se răsfrînge asupra procentului de salarizare.

Preţurile serviciilor prestate:

La stabilirea lor se ia în calcul în primul rînd timpul şi furniturele folosite; preţul minim pe economie; categoria cusătoresei şi un oarecare procent din volumul efectuat de lucru — % stabilit de patron şi angajat. Începând cu anul 2008, cînd criza şi-a răsfrânt efectele asupra sferei
de deservire, acest business nu se mai consideră unul de tot anul. În lunile de vară se înregistrează o maximă de cerere şi profit — zilnic
cca 120 — 150 de comenzi. Toamna şi iarna numărul clienţilor scade drastic pînă la 60.

Nu uitaţi:

De sctrictă necesitate este amenajarea cabinei de probă pentru clienţi şi un scăunaş pentru luarea măsurilor la pantaloni.

Sculpturi in lemn, bijuterii din pietre naturale, obiecte din ceramica, obiecte croşetare si gobelenui, suveniruri de perete, de masa, business-suveniruri, rame neobişnuite pentru poze, picturi si portrete la comanda, s.a.- toate uimesc si provoaca prin originalitate si extravaganta nu doar turişti străini.

Şucarul «M.Eminescu» de pe strada Ştefan cel Mare din Chişinău e plin de bibelouri deocheate si arhiplin de vizitatori la orice ora a zilei. Nu e un şucar cum s-ar părea la prima vedere, e platforma cea mai accesibila pentru mulţi absolvenţi ai instituţiilor de arta de a se realiza concomitent in 2 domenii — a businessului si a autorealizării in creaţie.

In efectivul acestei idei de afacere toţi de aici sunt avansaţi de cunostinţele posedate in arta, cultura, folclor, prin care redau obiectelor originalitate. Pentru buna desfăşurare a businessului este nevoie doar de certificatul de meşter popular eliberat de Uniunea Meşterilor Populari din Moldova din str. Puskin 24.

Marin Ciobanu, student la facultatea de arta plastica si design din cadrul Universităţii pedagogice «Ion Creanga», si-a început micul business tot pe acest platou. Acum, in atelierul din garajul casei, executa la comanda clienţilor tot ce se poate produce din lemn si pictează tablouri. 6-7 ani in urma el a început ca producător, realizator al propriilor lucrări, concomitent îşi cauta caţe un client mai important. Astăzi, când ştie totul despre aceasta piaţa, este dispus sa deconspire marele secrete ale micului business in detalii, fără a voala realitatea.

«Asemenea idei de afaceri pot fi realizate numai dacă ai talent, timp si imaginaţie dezvoltate in măsura egala. Altceva ar fi câteva rafturi pentru instrumente si lucrările finisate. 90% din produsele de pe piaţa de artizanat sunt confecţionate in mici ateliere improvizate la balcoanele apartamentelor, in garajui, debarale. Pentru obţinerea performantelor in businessul de artizanat, nu este suficient sa cunoşti teoria materialului prelucrat, dar si cu ce alte materiale se combina, trebuie sa dispui de unelte de prelucrare si producere in lemn.

E un business ambiţios si extravagant in acelaşi timp, cu excepţia producerii in serie a obiectelor precum uşile, ferestrele, mobila din lemn natural. Acest segment de piaţa in Moldova continua sa se dezvolte prin executarea comenzilor mici. La informarea potenţialilor clienţi se folosesc anunţurile in ziare, internetul, târgurile si expoziţiile naţionale, recomandările altor clienţi. Lucrurile manuale la noi nu sunt extrem de apreciate ca în străinătate», — spune Marin Ciobanu, considerandu-i norocoşi cu mina de aur pe autorii care găsesc caţe o companie intermediara sa-i cumpere lucrările cu ridicata pentru export.

Utilaje

Nu este neapărat necesar ca uneltele de tâmplărie sa fie profesionale.

«Ele trebuie sa fie calitaive, din otel călit si bine ascuţite. Cele de stringenta necesitate sunt — scule semirotunde si oblice de toate mărimile — majoritatea meşterilor populari le procura la piaţa centrala la preţ rezonabil de la producătorii de obiecte din fier forjat.

Alte instrumente sunt: maşina de găurit, maşina de tăiat forme, aparate de şlefuit, ferestrăul si numaidecât polizorul pentru ascuţit unelte. Ele pot fi găsite la gheretele de unelte si aparate electrice amplasate pe lângă pieţele agricole din capitala, dar si in magazinele de materiale de construcţii. Cu ele poţi produce suveniruri, galerii pentru draperii, obiecte de bucătărie, policioare, etajere, suporturi pentru flori, mese, scaune, taburete, orice iţi sugerează imaginaţia», — informează Marin Ciobanu.

Pentru realizarea comenzilor mari e nevoie de utilaje si unelte performante, care pot fi procurate in credit sau prin intermediul programelor de finanţare a micului business. In acest business unica dificultate care poate apare, în special, e ascuţitul instrumentelor pentru care trebuie sa te asiguri din timp.

Materia prima

Executarea oricărui obiect in lemn începe cu alegerea fibrei potrivite pentru tipul obiectului care urmează a fi realizat. Valoare obiectelor din lemn, forme, ii ofera metalul, lozia, lacurile, vopselele gen «Морилка». Ele, de asemenea, se găsesc la pieţe, in magazine si baze en-gros de materiale si produse pentru construcţii. Totuşi, cele mai ingenioase lucrări se obţin din crengi uscate si rădăcini de copaci.

Meşterul ne informează ca «plopul, teiul, fagul au structura moale, fară fibre si pot fi folosiţi la confecţionarea sculpturilor, ornamentelor, decoraţiunilor. La executarea suprafeţelor tari — mese, scaune, taburete — se foloseşte stejarul, pinul, bradul. Cireşul si nucul, excepţional de frumoase la textura, se folosesc la faţadele mobilei masive. Cel mai bun material pentru o sculptură geometrica în lemn (debitare placi pentru lădiţe) — este cedrul, deosebit de moale şi uniformitate a structurii, posibil de găsit prin intermediul firmelor care se ocupa de importul lemnului (adrese si telefoane de contact le puteţi găsi doar in editorialul publicitar „Makler“, rubrica „materiale de construcţii“)», — spune Marin Ciobanu.

Piaţa de materie prima este reprezentata de magazine sau depozite de materiale de construcţi] i amplasate, in special, in zone industriale de la periferiile oraşului — str-le Petricani, Uzinelor, Munceşti, Varniţa, Socoleni s.a.

Preţuri

Marin Ciobanu este de părere ca afacerea nu poate fi considerate profitabila dacă nu te ocupi de ea serios. Procesul de executare este anevoios, ia mult timp si are nevoie de maxima imaginaţie si sacrificare, in timp ce produsul final nu este strict necesar. «In condiţiile actuale de piaţa, probabil, trebuie sa fii manager consacrat ca sa obţii maxima rentabilitate in timp ce investeşti semnificativ in producere.

Preţurile lucrărilor, de obicei, se stabilesc in dependenta de complexitatea lucrării, de calitatea produsului finit, de calitatea si preţul materiei prime, de uzura uneltelor. Un rol important in stabilirea preţului ii revine imaginaţiei impuse de autor, lucrarea trebuie sa fie inedita, sa aibă mesaj. In general, luând in considerare ca obiectele nu se produc in serie, preţul lor pe piaţa autohtona este mic. In orice caz, ele nu trebuie sa depăşească pe cele de piaţa, altfel riscaţi sa uzaţi obiectul la transportarea zilnica », — concluzionează meşterul.

Alte avantaje

O alta activitate care poate fi deschisa pe baza acestui meştesug — este de predare in şcoli a artei sculpturii în lemn (profesor de educaţie tehnologica) sau organizarea unui cerc pentru copii (contra plata, fireşte).

«Dacă se profilează oferta de a încheia un contract de colaborare cu o fabrica de mobila pentru livrarea pieselor decorative, nu rataţi. Avantajul consta in asigurarea cu comenzi si profit lunar stabil pe o durata mai îndelungata. Ţinând cont ca in tara nu avem restauratori calificaţi de mobila si obiecte de anticar, unii colegi de ai mei s-au specializat in acest domeniu, plătit pe măsura chiar si pe timp de criza. Alţii au intrat pe acest segment de piaţa si si-au găsit clienţi importanţi in timpul lucrărilor de restaurare a localurilor sfinte», — atenţionează Marin Ciobanu ca priorităţile, la fel ca si in alte domenii, sunt nenumărate. Important este sa cauţi mereu idei noi si modalităţi de realizare.

Recomandări pentru potenţialii antreprenori:

-exploraţi cererea reală de produse sculptate;
-selectaţi gama de produse si design de artă solicitate pe piaţa;
-studiaţi potenţialul intreprinderilor regionale de prelucrare a lemnului şi industria mobilei;
-stabiliţi căile de publicitate şi de comercializare a propriul serviciu;

Capacitaţi de producere:

• elemente decorative de interior şi mobilier;
• business-suveniruri;
• rame pentru oglinzi, tablouri;
• garnituri de perete;
• faţade de mobilier din lemn;
• panouri de uşi, plinte

Guvernul Republicii Moldova prognozează depăşirea recesiunii economice pînă în primul trimestru al anului curent şi o creştere economică graduală de la 1,5% în 2010 pînă la 5% în 2012. Ponderea deficitului bugetar în PIB va descreşte gradual de la 9% în 2009 pînă la 3% în 2012, se arată în raportul de activitate a Executivului în primele o sută de 100 de zile de la învestire, prezentat în cadrul unei conferinţe de presă de Prim-ministrul Vlad Filat, informează MOLDPRES.

Potrivit Premierului, Guvernul a reuşit să promoveze în Parlament Legea Bugetului pentru 2010 şi politica bugetar-fiscală, care oferă instrumentarul necesar pentru a activa în 2010 şi a relansa creşterea economică. În context, Vlad Filat a spus că în cele o sută de zile Executivul a reuşit să implementeze măsuri de eliminare a constrîngerilor administrative şi de creare a unui mediu de afaceri prietenos, să demareze reforma cadrului juridic şi instituţional de reglementare a activităţii de întreprinzător.

De asemenea, au fost elaborate modificări la Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, care prevăd reducerea numărului genurilor de activitate supuse licenţierii şi simplificarea procedurilor de licenţiere. Pentru a proteja consumatorul final şi producătorul intern de carne şi produse din carne, Guvernul a aprobat noi reguli de import cu scopul liberalizării şi demonopolizării acestui segment de piaţă, a menţionat Filat.

În sectorul agrar, în 2010, Guvernul a decis să acorde 300 mln lei sub formă de subvenţii de stat în trei direcţii prioritare - dezvoltarea producţiei cu valoare adăugată de origine vegetală şi origine animalieră, stimularea investiţiilor în crearea întreprinderilor de prelucrare şi infrastructura post-recoltare. Prin acţiunile sale, Executivul ţinteşte extinderea capacităţilor de business în mediul rural şi va susţine crearea întreprinderilor mici şi mijlocii pentru prelucrarea producţiei primare agricole, a spus Premierul.

Creştere economică durabilă, locuri de muncă bine plătite pentru cetăţenii noştri, schimbarea modelului de dezvoltare economică a ţării cu scopul de a asigura atractivitatea pentru investiţii şi inovaţie şi competitivitatea externă a mărfurilor produse în Moldova, reprezintă priorităţi pe termen scurt ale Guvernului, a mai menţionat la acest capitol Vlad Filat, notează MOLDPRES.

Moldpres, Agentia de stiri de Stat a Republicii Moldova