Unul din cele mai populare subiecte ale tezelor de an sau de licenţă, a planurilor de afaceri pentru diverse concursuri este energia de alternativă („energie verde”). La prima vedere totul pare destul de simplu: soarele luceşte, vântul suflă, rapiţa creşte. În realitate, totul este mult mai complicat.
Potrivit datelor Institutului de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în prezent balanţa energetică a ţării este asigurată din contul gazelor naturale (44 la sută), motorinei (17 la sută), energiei electrice (11 la sută), benzinei (10 la sută), cărbunelui (7 la sută), lemnelor şi gazului lichefiat (câte 3 la sută), păcurei (1 la sută), altor surse (4 la sută).
De menţionat, că cota surselor energetice locale s-a redus de la 4,56 la sută în anul 2008 până la 4,49 la sută în 2010, chiar dacă situaţia trebuie să fie diametral opusă. În conformitate cu Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2020 şi Legea Energiei Regenerabile din 12.07.2007, până în anul 2010 cuantumul de energie din surse regenerabile din volumul energiei provenite din surse tradiţionale trebuie să constituie 6 la sută, până în anul 2020 – 20 la sută. Astfel, energia biomasei va trebui să constituie 70 la sută, energia hidraulică – 14 la sută, energia termică solară – 10 la sută, energia eoliană – 1,5 la sută, energia fotoelectrică solară – 0,1 la sută, altele – 4,4 la sută.
Mari speranţe în acest domeniu sunt legate de al Şaptelea Program Cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (FP7) al Uniunii Europene, al cărui membru asociat Moldova trebuie să devină la 1 ianuarie 2011. Bugetul acestui program constituie aproape 60 de miliarde de euro. Din aceste surse în special sunt finanţate cercetările şi implimentările tehnologice în domeniul energiei alternative.
Până atunci Academia de Ştiinţe a Moldovei a organizat o masă rotundă la care institutele şi întreprinderile autohtone şi-au prezentat elaborările pentru obţinerea energiei din surse regenerabile. În mare parte, este vorba despre utilaj şi linii tehnologice pentru producerea peleţilor şi brichetelor energetice din deşeuri de lemn şi produse agricole.
Potrivit calculelor savanţilor Univiersităţii Agrare, în prezent din volumul total de masă verde obţinută pe câmpurile ţării în divefrse scopuri se utilizează doar 11 la sută, iar restul în volum de 1250 mii de tone se aruncă ca deşeu. Laboratorul facultăţii de Inginerie Agrară şi Transport Auto, creat cu susţinerea colegilor din Cehia, propune nu doar utilaj pentru producerea peleţilor şi brichetelor energetice, ci şi cazane pentru arderea acestora.
Astfel, brichetele şi peleţii obţinuţi cu ajutorul acestui utilaj au o capacitate calorică cu 38-60 la sută mai mare comparativ cu lemnul. De asemenea, produsele de ardere sunt mai uşor de reciclat din cauza dimensiunilor mici, iar producţia este ecologic pură şi nu conţine chimicale.
De menţionat, că 10 kg de brichete permit economisirea a 5,5 litri de benzină, iar o tonă economiseşte 5 metri cubi de lemn. Reieşind din preţul de 3-4 mii de lei (fără prelucrare), utilizarea brichetelor va economisi 1000-1500 lei.
În cadrul evenimentului şi-au prezentat producţia şi alte întreprinderi. Astfel, SA „Alimentarmaş” a prezentat un set de utilaje pentru producerea peleţilor din coji de floarea soarelui, iar Institutul „Mecagro” – o linie de produţie a peleţilor din paie.
Despre instalaţiile pentru producerea biogazului a relatat doctorul în ştiinţe chimice, Vladimir Covalev (Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică” a USM). În prezent, în Moldova există trei staţii de epurare cu sisteme de fermentare anaerobă: în Vadul lui Vodă („Avicola” SA), în Coloniţa (ferma zootehnică), în Bardar (fabrica de vinuri „Bardar”). De asemenea, se preconizează instalarea unui asemenea sistem la fabrica de zahăr „Drochia”.
De menţionat, că statul, deocamdată, nu stimulează în niciun fel producătorii de „energie verde” sau consumatorii acesteea.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
