Specialiștilor austrieci, care lucrează în domeniul energiei alternative, le place să prezinte jurnaliștilor așa numitele fotografii ale "Insulelor Palmier" din Dubai – un proiect ambițios de construcție a stațiunilor de pe arhipelaguri artificiale pentru miliardari. În același timp, ei pun întrebarea: "De ce trebuie să plătim acestor persoane 2,5 miliarde de euro pe an pentru resursele energetice, când această sumă de bani ar putea fi utilizată în folosul economiei statului nostru?".
Proiectul "Energie și biomasa în Moldova" a organizat o călătorie pentru un grup de jurnaliști, specialiști ai Ministerului Economiei și Ministerului Mediului
pentru studierea experienței europene de obținere a energiei din surse regenerabile.
Austria a fost aleasă în bază a câtorva motive.
Primul dintre ele – mărimile proporționale cu cele ale Moldovei. Suprafața – 83 871 km.p. (Moldova – 33 846 km.p.). Populația – 8,46 milioane de persoane (în Moldova, conform datelor pentru ianuarie 2012 – mai mult de 3,6 milioane).
Austria ocupă locul trei în EU 27 după cota de energie, obținută din surse regenerabile, din volumul total de consum. Ea prezintă o dinamicitate interesantă. Dacă în anul 2005 cota respectivă constituia 23,8%, în anul 2012 ea a ajuns până la 32,2%. Din acestea, 58,9% formează energia, obținută din biomasă, 36,6% - hidroenergie, 4,6% - altele (eoliană (1,8%), geotermală (1,4%), solară termică (1,3%), fotovoltaică (0,1%)).
Pentru anul 2020 se planifică creșterea indicelui până la 34%.
În schimb Moldova și-a asumat responsabilitatea de a obține în anul 2020 un indicator de 20%, însă la momentul actual energia alternativă se produce în baza arderii lemnului și activității stației hidrologice de la rezervorul din Costești. Cota ei pentru anul 2012 a constituit 4,5%. Și o anumită dezvoltare se lansase abea acum datorită instalării cazanelor pe biomasă și crearea întreprinderilor de producere a peletelor și a brichetelor din ele (la moment, în Moldova se numără mai mult de 80 de întreprinderi de acest gen).
În Austria primele proiecte de eco-energie au apărut în anul 1970. Și în prezent sunt instalate 450 000 de cazane pe biomasă (în Moldova – 300-500). Anual, în acest stat alpin sunt instalate aproximativ 15 mii de cazane noi. La fel, s-au înregistrat 700 de mii de cazane pe motorină, 930 de mii pe gaz și 18 mii pe cărbune.
Este evident faptul că austriecii beneficiază de o sursă de biomasă puternică: păduri, care acoperă jumătate din teritoriul țării (în Moldova acestea reprezintă 10%). În plus, 30% din Austria este ocupată de terenuri agricole.
Energia pe baza de biomasă se dezvolta în felul următor. Industria forestieră era orientată spre colectarea și vânzarea deșeurilor. Aceasta apăruse la începutul anilor 50 și a căpătat forma structurizată în anii 1970.
Din 1980 a apărut încălzirea centralizată în sate. Din 1992 s-au lansat proiectele de încălzire a școlilor, blocurilor administrative etc. (Toate acestea – în zonele rurale, astfe încât în orașe cazanele pe biomasă nu se instalează din cauza fumului și a funinginelui, - la arderea produselor secundare). În 1995 s-a lansat un proiect de încălzire individuală a caselor și cabanelor. Și abea în 2003 – stații de cogenerare, care produc simultan energia termică și electrică.
Printre altele, unele stații, pe care le-am vizitat, generează până la 3Mw de energie electrică și, în același timp, 28 de Mw de căldură în sate. În Moldova puterea electrică produsă de cea mai puternică stație CET-2 constituie 240 Mw, cea termică pentru apa caldă - 1200 Gcal/oră.
3Mw – e foarte mult. De exemplu, o centrală termică, în care sunt instalate două cazane cu o putere totală de 330 kw poate să alimenteze cu apa caldă și căldura 72 de case private, 6 blocuri de locuințe, un supermarket și o clădire de birouri.
Două cazane reprezintă standardul necesar. În sezonul cald, când scade considerabil nevoia de încălzire constantă, productivitatea unui cazan "mare" poate să fie redusă până la 70%. Ori, el poate fi oprit pentru profilaxie, folosind doar cazanul mic pentru încălzirea apei.
În scopul obținerii materiei prime forestiere sunt utilizate tăieri planificate și sanitare. Însă austriecii, fiind raționali, preferă să planifice creșterea resurselor sale. Am fost și noi pe un teren, care prezintă în sine perdele forestiere de protecție (de care Moldova are nevoie și care sunt tăiate în modul barbar pentru lemne de foc).
Aici cresc stejari multianuali: aceștia rămân intacți. Iar printre ei sunt plantați plopi energetici, ei cresc cel mai rapid. Trunchiuri care ajung la vârsta de 5-6 ani sunt tăiați, miezul este folosit pentru cherestea (ea este de 3 ori mai scumpă), iar ramuri, scoarța și alte rămășițe se prelucrează, fie prin utilizarea concasorului pentru obținerea așa-numitelor "chipsuri", fie pentru rumegușuri. Acestea servesc pentru alimentarea cazanelor, fără presarea lor în brichete sau pelete.
În Moldova în anul 2013 două ferme au plantat salcii energetice. Însă nu este la fel. "Roadele" lor sunt colectate anual, dar sunt utile numai pentru producția peletelor.
În Austria activează mulți producători de pelete din diferite deșeuri agricole. Însă peletele, în marea majoritate, sunt utilizate pentru cazanele automatizate în scopuri casnice: ele sunt mai comode, dar mai scumpe. Iar brichetele în Austria se produc în cantități infime.
Peletele se vând atât în saci a câte 15 kg, cât și prin distribuția în basculante mari la domicilii. Anual o cabană are nevoie de 3-4 tone de pelete, care sunt aduse și descărcate o singură dată. Producția anuală a peletelor în stat – 700 de mii de tone.
În regiuni activează o rețea ramificată de centre de consultare pentru antreprenori, care au decis să-și bazeze afacerea pe producția biocombustibilului. Consultația este gratuită. Înregistrarea produselor de societate (întrebări notariale și altă documentație) – 4 mii de euro. Contribuția în fondul de investiții pentru centul de consultare – 600 de euro, - după care persoana dată de afaceri devine membrul unei echipe mari, activitățile căreia se coordonează pe baza intereselor comune.
Întreaga cantitate de biocombustibil este certificată. Am vizitat un centru mare de certificare, constituit lângă o școală ce pregătește specialiști în domeniul industriei agricole, inclusiv pentru energizarea regională. Aici sunt certificate cazanele de serie (8-10 mii de euro). Cazanele mari și unice sunt cetificate pe locul instalării lor.
Tot aici sunt supuși unor diverse analize pelete, brichete, biomotorină și bioetanol.
În Austria 60 de companii produc cazane pe baza de biocombustibil (în Moldova la moment este numai unul). Cea mai veche și una dintre cele mai bune este KWB. În prezent, aici produc câte 6 mii de cazane pe an cu o putere de la 2,4 până la 300 de kw. Iar prețul minim pentru ele – 10-12 mii de euro (prețul pentru cazanele moldovenești – de la 1,5 mii, pentru cele importate în Moldova – de la 2 mii). Însă cazanele KWB sunt automatizate, iar coeficientul de utilitate ajunge până la 90.
20 de ani în urmă KWB a construit o uzină proprie, iar după un centru certificare într-o comună mică St. Margaretten. În acea periadă, în comuna dată din cauza certurilor dintre proprietari s-a închis fabrica de prelucrare a cărnii, două restaurante și un magazin. Astfel, 4 mii de persoane au fost nevoite să supraviețuiască în baza producției agricole. Tineretul pleca din regiune. Atunci producția a început să se orienteze spre domeniul care necesita forța de muncă. KWB a pus baza infrastructurii, companiile mai mici li s-au alăturat, orientându-se spre energia ecologică. În prezent, în parcul industrial St. Margaretten activează aproximativ 100 de firme și au fost create 700 de locuri de muncă. Comuna se alimentează energetic exclusiv din sursele locale, mai rămân și surplusuri.
Рiața purtătorilor de energie este agravată din cauza variației considerabile de prețuri. Și apare întrebarea: ce s-ar întâmpla dacă prețurile pentru petrol/gaz vor fi reduse de câteva ori? Oare sistemul bio nu se va prăbuși?
În cazul Austriei acest fapt este imposibil. Pe parcursul ultimelor ani milioane de persoane au fost încadrate în rețeaua de consumatori ai căldurii din biomasă. Piața respectivă este controlată cu strictețe de către stat. Va fi asigurat un suport stabil, fie datorită subvențiilor, fie din cauza impozitării preferențiale. Însă numai în cazul scăderii de prețuri. Iar dacă acestea în continuare vor fi în creștere, răspunsul este deja clar exprimat.
În Moldova situația este asemănătoare, însă amplasată la un nivel inferior și adoptată la realitatea locală. Atâta timp, cât prețurile pentru purtătorii de energie vor fi ridicate, vor fi mai profitabile investițiile în energie alternativă. După, când vor fi achiziționate și instalate utilajele necesare pentru colectarea, prelucrarea și arderea biomasei, iar rețelele tehnice, logice și comerciale vor fi stabilizate, sistemul va fi nevoit să fie doar menținut. Doar nu este posibil de neglijat faptul că și în momentele de criză în domeniul agricol, anual pe terenurile statului se formează milioane de tone de biomasă (conform datelor Institutului de Energetică al A.Ș.M.) – ceea ce reprezintă materia primă gratuiră.
Cu toate acestea, administrația publică va fi nevoită să ia în considerare faptul că, dacă prețurile pentru combustibilul din biomasă vor fi egale sau puțin mai mari decât cele pentru combustibilul tradițional, banii în primul rând vor fi consumați în interiorul statului și nu pentru procurarea cluburilor de fotbal sau construcția unor insule artificiale.

Artiol pregătit de MyBuiness.md

În poze:
1. Insula artificială "Palmierul Jumeirah"
2. Un concasor analogic pentru producerea "chipsurilor" este în proprietatea companiei moldovenești Green Farm
3. În acest mod sunt păstrate "chipsurile" și rumegușurile
4. Stația de 330 kW
5. Stația de 3 mW
6. Lungimea rețelelor de încălzire – până la 60 de km