Misiunea OSCE în Republica Moldova a organizat pentru jurnaliştii moldoveni seminarul „Mass-media şi Internetul“, în cadrul căruia jurnalişti din România, Ucraina, Letonia şi Ungaria au făcut schimb de experienţă privind crearea surselor de informare în masă în reţeaua Internet.
Planificarea oricărei afaceri impune întrebarea, dacă aceasta va fi profitabilă şi cât anume de profitabilă. La această întrebare a încercat să răspundă Ingus Berzins, redactorul şef al portalului informaţional leton delfi.lv.
Portalul delfi.lv a fost creat în anul 1999 în calitate de copy-paster, adică site care nu produce ştiri, ci doar le filtrează şi plasează. (Fără a aminti despre site-urile autohtone de acest fel, vom face referire la site-ul copy-paster rusesc selectornews.ru, care este destul de popular printre presa electronică din Moldova). În prezent, există site-uri delfi în letonă şi rusă pentru Letonia, în estoniană şi rusă pentru Estonia şi în limba lituaniană pentru Lituania. În anul 2003 portalul a fost vândut contra sumei de 5 mln de euro, iar în 2008 a fost revândut unui holding editorial din Finlanda pentru 54 mln de euro. Calculând cheltuielile legate de asigurarea portalului cu hardware şi software, salariile angajaţiilor şi arenda oficiului, rentabilitatea investiţiilor oricum va constitui o cifră cu multe zerouri (chiar şi mărime procentuală).
„În Internet sunt alte reguli de joc comparativ cu mass-media tradiţională“, a precizat, Eric D’Amato, redactorul şef şi editorul „All Hungary Media Group“ (Ungaria). - De exemplu, preşedintele ţării are o întâlnire cu reprezentanţii presei, la care vor participa o sută de jurnalişti, respectiv, vor fi o sută de articole. Cum de procedat în acest caz? De încercat de scris cel mai bun articol sau de publicat pe site link-ul pentru ştirea respectivă? Cititorul va accesa acest link, dar ulterior va reveni pe site-ul Dvs., deoarece anume acolo i s-a oferit posibilitatea să obţină informaţie de calitate».
«Internetul se bazează pe patru piloni, care îi permit să concureze cu succes cu mass-media tradiţională», continuă Ingus Berzins. - Este vorba despre operativitate, interactivitate, multimedia şi hyperlink-uri. Însă toate acestea vor fi inutile, dacă nu va fi asigurat contentul (conţinutul), de care are nevoie cititorul. Contentul este elementul cheie".
«Vizitatorii accesează site-ul pentru content, restul este doar fondal», continuă subiectul cu un citat din Serviciul Internaţional de Sociologie «Nielsen» jurnalista ucraineană, Zoia Kazanji. - Designul este doar pentru a asigura accesul la content.
Pentru a crea un site cu adevărat eficient va trebui să ne împăcăm cu gândul că utilizatorii nu citesc textul, ci îl parcurg «pe diagonală». De obicei, cititorii nu aleg varianta optimală şi se mulţumesc cu iniţialul; nu află cum funcţionează, ci procedează aşa «cum pot».
Cu cât textul este mai scurt, cu atât mai multe şanse sunt ca cititorii să atragă atenţie şi asupra altor pagini ale site-ului".
Pentru a proceda corect trebuie de respectat regula «<15 cuvinte în propoziţie, <5 rânduri în aliniat». Succint şi clar, doar informaţia importantă pentru cititor, fără jargon. Lungimea maximală a paginii nu trebuie să depăşească 3 ecrane şi 500 de cuvinte. Este salutabil stilul «piramidei întoarse».
OK, am creat un site care corespunde tuturor cerinţelor, însă de unde se vor lua banii? Banii apar odată cu vizitatorii site-ului şi sunt oferiţi de agenţii de publicitate. Cu cât este mai mare numărul de accesări de pe adrese IP unice, cu atât site-ul este mai atractiv pentru agenţii de publicitate.
Deosebim patru tipuri de bază de achitare a publicităţii. CPM (cost per mille — preţul pentru 1000 de vizionări), când agentul de publicitate achită 1000 de vizionări a publicităţii sale pe site. CPC (plata pentru accesarea banerului); CPA (plata pentru acţiune). De exemplu, atunci când vizitatorul a trecut de pe portalul Dvs. pe site-ul unui autodealer şi s-a înscris la test drive. O altă metodă este achitarea abonamentului (lunară, săptămânală).
De exemplu, în Letonia cu o populaţie de 2,2 mln de oameni site-ul delfi.lv este vizitat lunar de 655 mii persoane (30 la sută din populaţie). Costul a 1000 de vizionări constituie 2 euro.
Potrivit datelor prezentate de cunoscutul jurnalist şi bloger, Iulian Comanescu, cele mai mari portaluri informaţionale din România sunt vizitate de circa 2,59 mln de persoane sau 10 la sută din populaţie. CPM=1–10 euro.
În Republica Moldova, potrivit unui din conducătorii portalului unimedia.md, Tudor Darie, audienţa maximală constituie 150–300 mii de persoane. Potrivit calculelor lui Darie, printre primele trei cele mai vizitate site-uri se plasează unimedia.md, stirileprotv.md şi privesc.eu.
Urmează jurnaltv.md, kp.md, publika.md, moldova.azi, stireazilei.md şi versiunea rusă a unimedia vesti.md. Din al treilea grup fac parte hotnews.md, omega.md şi ava.md. La unimedia 1000 de vizionări costă între 0,4 şi 1 euro.
Şi încă un sfat. În toate ţările portalurile după audienţă cedează reţelelor de socializare sau site-urile pentru schimbul de fişiere (în Moldova). «Trebuie de convins potenţialii agenţi de publicitate, că vizitatorii portalurilor informaţionale constituie cea mai instruită şi asigurată categorie a populaţiei. De aceea, publicitatea unor anumite categorii de mărfuri şi servicii va fi mai eficientă anume pe portalurile informaţionale», a conchis Ingus Berzins.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
