Majoritatea statelor lumii în ultimii ani, în pofida crizei, investesc activ sume enorme în elaborarea şi implementarea nanotehnologiilor. Se consideră că anume în acest domeniu există soluţii care vor schimba cardinal viitorul. Evident, în acest proces ştiinţa este susţinută de business, care speră să obţină dividende solide de pe urma investiţiilor în high-tech.
Să clarificăm, ce reprezintă totuşi „nano”? „Toată lumea ştie deja ce înseamnă microelectronica: obiecte de mărimea unei miimi de milimetru sau un micron”, povesteşte profesorul Anatolie Sidorenco, directorul Institutului de Electronică şi Tehnologii Industriale al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. „Nanoobiectele sunt de o mie de ori mai mici. Au apărut tehnologii avansate (fotolitografie electronică, epitaxie micromoleculară, etc.) care au permis crearea unor obiecte de o mie de ori mai mici, decât micronul. Nanometrul este un obiect cu mărimea de 10 metri la puterea minus nouă. Ştiinţa care operează cu obiecte de dimensiunea de câţiva nanometri se numeşte nanotehnologie.
La acest nivel, când grosimea obiectului este de câteva stratruri de atomi, are loc transformarea cantităţii în altă calitate. Materialele obişnuite capătă proprietăţi noi. În domeniul ştiinţei a apărut o tendinţă nouă – crearea metamaterialelor, adică a materialelor compuse din substanţe obişnuite (cupru, wolfram etc.), dar configurate din particule cu dimensiunea de câţiva nanometri cu o structură regulată.
Aceste materiale au proprietăţi uimitoare. De exemplu, în optică aceste materiale capătă un coeficient negativ de refracţie. Obiectele acoperite cu un strat de asemenea particule devin invizibile în radiodiapazon, deoarece fascicolele de lumină sau radarul pur şi simplu le ocolesc. Adică, impermeabilul invizibil sau avionul invizibil devin o realitate”. La prima vedere, Moldova destul de activ participă în procesul de elaborare a nanotehnologiilor. Institutele Academiei de Ştiinţe efectuează diverse cercetări în domeniul nanotehnologiilor. La capitolul realizări poate fi trecut supraconductorul stratificat feromagnetic, la care a fost descoperită o supraconductibilitate dublă returnabilă. Este vorba despre un fenomen fizic nou, care va permite crearea unor instalaţii noi – a elementelor logice ale spintronicii. Este vorba despre o asemenea nanoelectronică, în care mediul activ îl constituie electronii spin polarizaţi.
O altă inovaţie interesantă şi de perspectivă sunt metamaterialele. În laboratorul profesorului Tighineanu sunt elaborate aşa numitele nano-template – un material în care prin metoda electrochimică se creează o structură regulată de nanopori. Asemenea materiale sunt folosite în calitate de filtre speciale, îndeosebi în nano-optică (fotonică).
Însă trebuie de menţionat, că majoritatea elaborărilor savanţilor moldoveni sunt efectuate în comun cu partenerii străini şi, respectiv, sunt finanţate de peste hotare, unde aceste inovaţii şi pleacă pentru a fi implementate. Este destul de logic în condiţiile în care în Moldova, în prezent, acest lucru este imposibil de realizat. Chiar dacă „anume inovaţiile transformă cunoştinţele în bani”, cum îi place preşedintelui Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca, să-l citeze pe Alfred Nobel.
În afară de institutele Academiei de Şiinţe în Moldova exista o interconexiune puternică dintre ştiinţă şi procesul de producţie – uzina „Microprovod” (ulterior SA „Micron”) şi Institutul de Cercetări Ştiinţifice „Eliri”, care efectua elaborări pentru această întreprindere.
Situaţia uzinei „Micron” este clară, or, întreprinderea a pierdut pieţele de desfacere şi se confruntă cu probleme financiare colosale. Statul, care deţinea 72,1 la sută din acţiunile uzinei, a încercat să vandă cota sa. Astfel, un candidat serios la procurarea cotei statului a fost „Basarabia-Nord”, care intenţiona să deschidă în cadrul întreprinderii un depozit mare de mezeluri. Însă în cele din urmă, acţiunile au fost achiziţionate de compania din Singapore cu capital rusesc „Silver Wigns” la un preţ de 25 mln de lei. Este vorba de compania care a achiziţionat şi uzina „Mezon”, dar care până la urmă încă nu a decis ce să facă cu aceste întreprinderi.
“Eliri” reuşeşte să se menţină pe apa de plutire, în mare parte datorită comenzilor de peste hotare. Utilizând tehnologia microfirelor, întreprinderea a început în comun cu Academia de Ştiinţe şi Universitatea Tehnică să lucreze în domeniul fabricării firelor nanostructurale.
Guvernul Moldovei a transmis în anul 2008 institutul din gestionarea Ministerului Economiei şi Comerţului la balanţa Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu scopul “implementării şi dezvoltării nanotehnologiilor în domeniul tehnologiilor informaţionale”. În baza nanofirelor se preconiza să înceapă producţia semnelor de marcare pentru protecţia mărfurilor de falsificare şi contrafacere. Pentru finanţare, inclusiv pentru crearea unui parc ştiinţifico-tehnologic, în bugetul pentru anul 2009 a fost prevăzută suma de 1 mln de lei.
În anul 2009 Consiliul Superior pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică a aprobat decizia de constituire a Parcului Ştiinţifico-Tehnologic “Micronanoteh” în domeniul microelectronicii şi nanotehnologiilor în cadrul „Eliri”. Urma să fie creată o mini „Silicon Valley” chiar în centrul sectorului Râşcani al capitalei.
Recent, a fost anunţat că noul parc tehnologic a început selectarea rezidenţilor. Încurajaţi de această ştire l-am contactat pe directorul institutului, Efim Badinter, care este şi administratorul Parcului Ştiinţifico-Tehnologic “Micronanoteh”. „Nu prea avem de ce să ne bucurăm. Candidaţi sunt, este şi o suprafaţă de 320 metri pătraţi, dar nu sunt bani. Nici anul trecut, nici anul curent din bugetul de stat nu a fost alocat niciun bănuţ”, a relatat Efim Badinter.
Concursul pentru selectarea rezidenţilor Parcului Ştiinţifico-Tehnologic “Micronanoteh” continuă.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
