În Chişinău s-a desfăşurat conferinţa „Instrumente-cheie pentru dezvoltarea fondurilor venture în Republica Moldova”, organizată de Academia de Ştiinţe a RM şi Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT), cu susţinerea Programului European “TAIEX”. La conferinţă au participat experţi din Germania, Italia, Polonia, Bulgaria şi Estonia.
Totalurile forului l-am rugat să le comenteze pe Ghenadie Cernei, directorul general al AITT.
“Rezultatul principal este că a devenit mai clar în ce direcţie urmează să ne dezvoltăm şi ce obiectiv de amploare avem de atins. Finanţarea venture este un sistem cu multe nivele. La prima etapă ideea este finanţată din surse proprii sau cu susţinerea aşa numiţilor “business-îngeri”. Apoi se implică fondurile etapei timpurii (Early Stage Funds), care mai sunt numite şi „Seed Funds” (de la cuvântul "a semăna"), după care urmează fondurile venture. Abia după aceasta companiile recurg la IPO (atragerea surselor financiare prin emiterea acţiunilor). Este vorba despre proceduri standard, practicate în toate ţările lumii.
În schimb, activitatea fondurilor cu capital de risc (venture) diferă foarte mult de la ţară la ţară: de la finanţarea directă a statului prin granturi sau participare la capitalul social, până la fonduri private în proporţie de sută la sută. Vom analiza toate variantele şi vom înainta propunerile respective Guvernului. Sunt şi rezultate mai concrete. Astfel, noi am prezentat expertului italian, Luigi Amati, vicepreşedintelui EBAN (European Business Angels Network), din care fac parte 111 organizaţii, care reprezintă 300 de reţele “business-îngeri” din 28 de ţări, precum şi reprezentantului Grupului “META” (companie investiţională care reuneşte trei fonduri venture care activează pe toate continentele) 10 proiecte elaborate de specialişti din Moldova. Expertul italian a aprobat patru proiecte, iar asupra a două a propus continuarea negocierilor privind finanţarea.
În primul rand, este vorba despre tehnologia de uscare a merelor cu ajutorul unei soluţii de sare, care permite ca miezul fructelor să rămână de culoare albă. Această tehnologie a fost elaborată de Boris Carabulea de la Universitatea Tehnică din Moldova. De asemenea, o apreciere foarte bună a primit proiectul privind producerea preparatelor "Pelicol" şi "Funicol" pentru protecţia plantelor în cadrul lucrărilor agricole ecologice, prezentat de Vladimir Todiraş de la „Eco-consalt” SRL. La fel, a fost apreciat şi stimulatorul pentru creşterea plantelor ecologic pure „Redlalg”, elaborat de Alexandru Dascaliuc, de la Institutul de Genetică al Academiei de Ştiinţe.
În cazul în care aceste proiecte vor putea fi lansate aceasta va însemna că Moldova va putea accede spre reţelele europene de „business-îngeri”, iar aceasta presupune 4 mlrd de euro anual.
La rândul său, expertul Băncii Mondiale, Stefan Schandera, care reprezintă reţeaua de business-incubatoare “EcoBIT”, care activează în 88 de state ale lumii, a propus ca incubatorul Academiei de Ştiinţe „Inovatorul” să fie transferat în totalitate pentru activitate în domeniul IT, or, reţeaua dispune de o asemenea tehnologie. Mai mult, Stefan Schandera a negociat deja acest subiect cu Dona Şcola, viceministrul Tehnologiilor Informaţionale al RM.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
