Interviu cu Alexandru Jolondcovschi, preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din Republica Moldova.

MB: Cât de unicale sunt condiţiile naturale care permit cultivarea nucilor în Moldova?
A.J.: Ţara noastră a avut noroc, deoarece condiţii pentru cultivarea nucilor există doar pe 7 la sută din suprafaţa Pământului. Evident, Moldova face parte din aceste 7 la sută. Explicaţi-mi, vă rog, de ce în Moldova se cultivă grâu cu conţinut scăzut de gluten în condiţiile în care pe aceleaşi terenuri pot creşte nuci, care sunt mult mai convenabile şi pot fi vândute, iar pe banii obţinuţi poate fi achiziţionat grâu de calitate superioară?

În Moldova pot fi cultivate cu succes nu doar nuci, alune, dar şi castane comestibile, nuci pecan, migdale, fistic. Din cele 2,2 milioane de hectare de teren dîn ţara 800 de mii sunt predispuse la eroziune. Pe astfel de terenuri creşte foarte bine un hibrid special al nucului din care se primeşte, printre altele, si lemn.

De altfel, «nucul grecesc» şi-a primit denumirea din cauza că în timpurile străvechi era adus în Rusia din Grecia. Mult mai puţin este cunoscută cea de a doua denumire — «nucul de Valahia». Denumirea provine de la regiunea Valahia, unde aceşti arbori creşteau din vremurile de demult. Rădăcina englezescului «wallnut», la fel ca şi denumirea nucilor în multe alte limbi au legătură cu acest teritoriu european.

MB: Există în Moldova experienţa şi tradiţia cultivării industriale a nucilor?
A.J.: Practic nu există. Noi am creat această ramură în anii 90 de la zero. Erau arbori în gospodăriile sătenilor, existau plantaţii de-a lungul drumului şi fîşii forestiere de protecţie (datorită iniţiativelor fostului prim-secretar din R.S.S. Moldovenească, Ivan Bodiul). Dar afaceri cu nucile nu existau, deoarece în perioada sovietică Moldova era considerată o republică a fructelor, legumelor şi viticulturii. Această producţie era comercializată pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice, iar cultivarea nucilor a rămas în umbră, deoarece nimeni nu s-a gândit la aşa ceva. Atât doar, că ţăranii mai duceau la Moscova câţiva saci cu miez de nucă pentru realizare.

La începutul anilor 90 ai secolului trecut am făcut cunoştinţă cu James Zisis, un businessman grec, pe care l-am convins să investească în cultivarea nucilor. Am arendat un subsol în şcoala din Dănceni şi am anunţat localnicii că suntem dispuşi să plătim pentru nuci bani cash. Am invitat o doamnă din Grecia care se pricepea la totul ce ţinea de «businessul cu nucile». Ea ne-a explicat cum trebuie de sortat nucile pe categorii şi ne-a ajutat să exportăm primul lot. Primele 90 de tone de miez de nucă au fost exportate în anul 1994. Pentru comparaţie, în sezonul 2009-2010 (se calculează aşa, deoarece toamna se strânge roada, iar pânâ la primăvară nucile sunt prelucrate şi apoi exportate) Moldova a exportat peste 11 mii tone de miez de nucă — un record pentru această ramură. Recordul anterior, care a fost înregistrat în anul 2002, a fost depăşit cu circa 1000 de tone.

Preţurile de cumpărare au variat anul trecut de la 40 până la 60 lei per kg de miez de nucă curăţat, în funcţie de categorie. Miezul de nucă era exportat la preţul de 4,8-5,3 euro/kg în condiţiile franco depozitului cumpărătorului.
Începând de la zero, am extins suprafaţa plantaţiilor de nuci până la 8 mii de hectare. Potrivit Programului Naţional pentru dezvoltarea culturilor nucifere, până în anul 2020 suprafaţa plantaţiilor de nuci va atinge 14-15 mii ha, iar recolta nucilor necurăţate va constitui 60 mii de tone (în prezent 25-35 mii tone). Astfel, se poate spune că în Moldova se constituie o nouă ramură cu rentabilitate ridicată — industria nucilor!

MB: Există cerere pentru nuci în Europa şi în lume?
A.J: Potrivit datelor prestigiosului Institut de Cercetări în Agricultură din Franţa (Institut national de la recherche agronomique, INRA), cererea anuală reală a produselor nucifere pe piaţa mondială se estimează la 400 mii tone, dar cererea este satisfăcută în proporţie de doar 75 la sută. Or, aceasta înseamnă că pe piaţă există un deficit de 100 mii tone, iar Moldova ar putea acoperi o parte din acest deficit.

Mai mult ca atât, datorită eforturilor noastre Moldova a devenit cunoscută în lume în calitate de producător de nuci, aici au început să vină cumpărători şi investitori. Astfel, au manifestat interes asemenea corporaţii, ca «Nestle», precum şi reţele comerciale mari din Europa.

Oamenii de afaceri spun că sunt dispuşi să investească în producerea ambalajului pentru miezul de nucă, care ar urma să fie comercializat în pungi de 100 g, 0,5 kg ş.a.m.d.
Reieşind din toate acestea, putem spune fără a exagera prea mult, că potenţialii cumpărători au format deja cozi chiar şi la proprietarii plantaţiile cărora încă nu rodesc.

Totodată, în Moldova se dezvoltă activ cultivarea migdalelor şi alunelor.

MB: Care sunt cheltuielile legate de iniţierea acestei afaceri? Există careva facilităţi din partea statului pentru cei care activează în această ramură importantă?
A.J.:Plantarea unui hectar cu nuci necesită 24-25 mii de lei, fără preţul terenului. În această sumă (în preţuri curente) intră preţul a 100 de puieţi (în mediu $10-12 bucata), lucrările legate de plantare şi îngrijire a arborilor în decurs de 5 ani (câte 150 euro anual). În conformitate cu legislaţia în vigoare, statul compensează 10 mii de lei pentru fiecare hectar. Fructele încep să apară în al cincelea an, iar în cel de-al şaptelea an intră pe rod. Practica demonstrează, că în acest an roada atinge minimum 1 tonă per hectar, iar în cel de-al zecelea an roada se dublează. Miezul de nucă curăţat constituie 40 la sută. Reieşind din preţurile curente de export, care se cifrează la 4-5 euro/kg, cheltuielile pot fi recuperate peste 5-6 ani, după care plantaţia va aduce doar profit curat. De menţionat, că nucii trăiesc pănă la 300 de ani, dacă sunt îngrijiţi corect, de aceea reprezintă o investiţie pentru câteva generaţii.
În Moldova există câteva pepiniere pentru producerea puieţilor altoiţi ale culturilor nucifere, care acoperă în întregime cererea internă. Totodată, a începur exportul puieţilor de calitate în Ucraina şi România. Pe plan legislativ în Moldova a fost adoptată Legea culturilor nucifere şi Programul Naţional pentru dezvoltarea culturilor nucifere.

Nucul este un copac uimitor. Toate produsele acestuia (frunzele, scoarţa, lemnul, coaja de nucă) în proporţie de sută la sută pot fi reciclate în beneficiul oamenilor. În prezent, sarcina de bază constă în asigurarea unui nivel cât mai aprofundat de prelucrare.

Academicianul român, Vasile Cociu, originar din Hânceşti, a remarcat că «pentru Moldova nucul este o mină de aur». «Ai făcut un lucru enorm pentru ţara ta, dând naştere unei noi ramure a economiei — producerea culturilor nucifere. Vino în România pentru a le deschide ochii politicienilor şi fermierilor noştri», m-a îndemnat academicianul, ne spune Alexandru Jolondcovschi.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md