Statul, Republica Moldova, intervine în domeniul comercial prin intermediul directivelor, direcţiilor specializate impunînd anumite limite şi acţiuni din partea organelor de stat, agenţilor economici de fixare a preţurilor la o gamă largă de produse şi servicii.

În acest sen, Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995 cu ultimile modificări din 29 iunie 2010 (M.O. nr.108-109 din 29 iunie 2010) prevede Nomenclatorul de mărfuri şi servicii, preţurile şi tarifele cărora se reglementează de ministere, executivele raionale şi primăriile municipale.

Începînd cu 1 ianuarie 1995, persoanele fizice şi juridice indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, care desfăşoară activităţi comerciale, să aplice pentru mărfuri în procesul stabilirii preţurilor libere cu amănuntulm mărimea adaosului comercial liber, cu excepţia preţurilor la mărfurile socail-importante. Hotărîrea nr.547 stabileşte preţurile pentru mărfurile social-importante, această noţiune de „social-importante” include categoria mărfurilor III şi II.

Pentru întrepreinderile de alimentaţie publică de categoria a III-a (ce deservesc persoanele socialmente vulnerabile, elevii, studenţii, populaţia la locul de muncă, în instituţiile curative), mărimea adaosului comercial nu depăşeşte 30 la sută, iar pentru întrepreinderile de categoria a II-a nu depăşeşte 70 la sută faţă de preţul liber cu amănuntul sau faţă de costul setului de materie primă la calcularea preţurilor pentru bucate şi produse. Mărfurile importate se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţurile de achiziţie inclizînd cheltuielile de transport de la furnizor pînă la locul (depozit) de destinaţie, taxele vamale achitate, taxele de stat şi adaosul comercial ce nu depăşeşte 20 la sută în raport cu preţurile de achiziţie. Persoanele fizice şi cele juridice sunt obligate să indice în facturi, la comercializarea mărfurilor social-importante preţul liber de livrare sau preţul de procurare şi mărimea adaosului comercial, iar la comercializarea materialelor de construcţie – şi cheltuielile de transport pe teritoriul republicii.

Important pentru agenţii economici este faptul stabilirii cu precizie a preţurilor la mărfurile şi produsele pe care le comercializează, deoarece prin modificările operate din 29 iunie 2010 se reglementează şi se stabileşte acea listă exactă a mărfurilor cu aplicarea adaosului comercial (exemplu: lapte integrat pasteurizat cu conţinut de grăsime de pînă la 2.5%; animale vii din specia porcină; ulei vegetal din floarea soarelui etc.), încălcarea acesteia atrage răspundere administrativă pentru agenţii economici (vezi articolul Activitatea agentului economic – răspundere administrativă pe mybusiness.md).

JUSTSTUDIUMANIMA

Majoritatea statelor lumii în ultimii ani, în pofida crizei, investesc activ sume enorme în elaborarea şi implementarea nanotehnologiilor. Se consideră că anume în acest domeniu există soluţii care vor schimba cardinal viitorul. Evident, în acest proces ştiinţa este susţinută de business, care speră să obţină dividende solide de pe urma investiţiilor în high-tech.

Să clarificăm, ce reprezintă totuşi „nano”? „Toată lumea ştie deja ce înseamnă microelectronica: obiecte de mărimea unei miimi de milimetru sau un micron”, povesteşte profesorul Anatolie Sidorenco, directorul Institutului de Electronică şi Tehnologii Industriale al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. „Nanoobiectele sunt de o mie de ori mai mici. Au apărut tehnologii avansate (fotolitografie electronică, epitaxie micromoleculară, etc.) care au permis crearea unor obiecte de o mie de ori mai mici, decât micronul. Nanometrul este un obiect cu mărimea de 10 metri la puterea minus nouă. Ştiinţa care operează cu obiecte de dimensiunea de câţiva nanometri se numeşte nanotehnologie.

La acest nivel, când grosimea obiectului este de câteva stratruri de atomi, are loc transformarea cantităţii în altă calitate. Materialele obişnuite capătă proprietăţi noi. În domeniul ştiinţei a apărut o tendinţă nouă – crearea metamaterialelor, adică a materialelor compuse din substanţe obişnuite (cupru, wolfram etc.), dar configurate din particule cu dimensiunea de câţiva nanometri cu o structură regulată.

Aceste materiale au proprietăţi uimitoare. De exemplu, în optică aceste materiale capătă un coeficient negativ de refracţie. Obiectele acoperite cu un strat de asemenea particule devin invizibile în radiodiapazon, deoarece fascicolele de lumină sau radarul pur şi simplu le ocolesc. Adică, impermeabilul invizibil sau avionul invizibil devin o realitate”. La prima vedere, Moldova destul de activ participă în procesul de elaborare a nanotehnologiilor. Institutele Academiei de Ştiinţe efectuează diverse cercetări în domeniul nanotehnologiilor. La capitolul realizări poate fi trecut supraconductorul stratificat feromagnetic, la care a fost descoperită o supraconductibilitate dublă returnabilă. Este vorba despre un fenomen fizic nou, care va permite crearea unor instalaţii noi – a elementelor logice ale spintronicii. Este vorba despre o asemenea nanoelectronică, în care mediul activ îl constituie electronii spin polarizaţi.

O altă inovaţie interesantă şi de perspectivă sunt metamaterialele. În laboratorul profesorului Tighineanu sunt elaborate aşa numitele nano-template – un material în care prin metoda electrochimică se creează o structură regulată de nanopori. Asemenea materiale sunt folosite în calitate de filtre speciale, îndeosebi în nano-optică (fotonică).

Însă trebuie de menţionat, că majoritatea elaborărilor savanţilor moldoveni sunt efectuate în comun cu partenerii străini şi, respectiv, sunt finanţate de peste hotare, unde aceste inovaţii şi pleacă pentru a fi implementate. Este destul de logic în condiţiile în care în Moldova, în prezent, acest lucru este imposibil de realizat. Chiar dacă „anume inovaţiile transformă cunoştinţele în bani”, cum îi place preşedintelui Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca, să-l citeze pe Alfred Nobel.

În afară de institutele Academiei de Şiinţe în Moldova exista o interconexiune puternică dintre ştiinţă şi procesul de producţie – uzina „Microprovod” (ulterior SA „Micron”) şi Institutul de Cercetări Ştiinţifice „Eliri”, care efectua elaborări pentru această întreprindere.
Situaţia uzinei „Micron” este clară, or, întreprinderea a pierdut pieţele de desfacere şi se confruntă cu probleme financiare colosale. Statul, care deţinea 72,1 la sută din acţiunile uzinei, a încercat să vandă cota sa. Astfel, un candidat serios la procurarea cotei statului a fost „Basarabia-Nord”, care intenţiona să deschidă în cadrul întreprinderii un depozit mare de mezeluri. Însă în cele din urmă, acţiunile au fost achiziţionate de compania din Singapore cu capital rusesc „Silver Wigns” la un preţ de 25 mln de lei. Este vorba de compania care a achiziţionat şi uzina „Mezon”, dar care până la urmă încă nu a decis ce să facă cu aceste întreprinderi.

“Eliri” reuşeşte să se menţină pe apa de plutire, în mare parte datorită comenzilor de peste hotare. Utilizând tehnologia microfirelor, întreprinderea a început în comun cu Academia de Ştiinţe şi Universitatea Tehnică să lucreze în domeniul fabricării firelor nanostructurale.
Guvernul Moldovei a transmis în anul 2008 institutul din gestionarea Ministerului Economiei şi Comerţului la balanţa Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu scopul “implementării şi dezvoltării nanotehnologiilor în domeniul tehnologiilor informaţionale”. În baza nanofirelor se preconiza să înceapă producţia semnelor de marcare pentru protecţia mărfurilor de falsificare şi contrafacere. Pentru finanţare, inclusiv pentru crearea unui parc ştiinţifico-tehnologic, în bugetul pentru anul 2009 a fost prevăzută suma de 1 mln de lei.

În anul 2009 Consiliul Superior pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică a aprobat decizia de constituire a Parcului Ştiinţifico-Tehnologic “Micronanoteh” în domeniul microelectronicii şi nanotehnologiilor în cadrul „Eliri”. Urma să fie creată o mini „Silicon Valley” chiar în centrul sectorului Râşcani al capitalei.

Recent, a fost anunţat că noul parc tehnologic a început selectarea rezidenţilor. Încurajaţi de această ştire l-am contactat pe directorul institutului, Efim Badinter, care este şi administratorul Parcului Ştiinţifico-Tehnologic “Micronanoteh”. „Nu prea avem de ce să ne bucurăm. Candidaţi sunt, este şi o suprafaţă de 320 metri pătraţi, dar nu sunt bani. Nici anul trecut, nici anul curent din bugetul de stat nu a fost alocat niciun bănuţ”, a relatat Efim Badinter.

Concursul pentru selectarea rezidenţilor Parcului Ştiinţifico-Tehnologic “Micronanoteh” continuă.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În Republica Moldova a fost anunţată desfăşurarea Concursului naţional „Topul inovaţiilor 2010”. Scopul acestuia este identificarea celor mai valoroase 10 inovaţii ale anului 2010. Concursul urmăreşte stimularea activităţii de cercetare şi inovare. Învingătorii vor beneficia de premii băneşti şi diplome de menţiune. În cadrul concursului va fi acordat şi premiul “Inovaţia anului 2010”. Cererile pentru participare pot fi depuse până la 27 noiembrie, 2010. În anul 2009 la concursul de inovaţii au fost depuse 40 de cereri. Concursul este organizat de Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic. Prima ediţie a “Topului inovaţiilor” a avut loc în anul 2008.

Infotag

„MyBusiness” a scris deja nu o singură dată despre faptul că în Moldova, în principiu, sunt destui bani liberi. Cu atât mai mult, bani liberi există în ţările dezvoltate, ca de altfel, şi idei bune. Însă nu întotdeauana există mecanisme care să combine aceste elemente (mai ales în Moldova). Una din cele mai interesante structuri de acest fel sunt fondurile venture (sau cu capital de risc).

Venture (din eng. venture — întreprindere cu capital de risc) — companie investiţională, care lucrează exclusiv cu proiecte şi întreprinderi inovaţionale (startup). Companiile sau fondurile venture, aşa cum arată şi denumirea lor generică, investesc bani în alte firme mici si mijlocii. Una dintre caracteristicile lor principale este investiţia pe termen scurt şi mediu; companiile venture, deşi devin acţionari, nu rămân în afacerea respectivă, ci ies din investiţie după un termen impus de restituire a creditului şi a dobânzii. De obicei, asemenea investiţii se fac în domeniul elaborărilor ştiinţifice inovaţionale. De regulă, 70-80 la sută din proiecte nu aduc beneficii, dar profitul de la celelalte 20-30 la sută acoperă toate cheltuielile (Wikipedia).

Republica Moldova, de asemenea, este în vizorul companiilor venture, inclusiv a întreprinzătorilor autohtoni, care doresc să investească capital, însă de vină este lipsa unei baze regulatorii.

În această situaţie Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT) a decis să intervină şi să schimbe lucrurile. Astfel, obţinând susţinerea financiară şi morală a Comisiei Europene, AITT intenţionează până la finele anului curent nu doar să elaboreze baza normativă (deja există compania care va finanţa aceste lucrări), dar şi să creeze în paralel oportunităţi pentru demararea imdeiată a startup-urilor.

Experienţa europeană demonstrează că există cel puţin cinci modele de fonduri cu capital de risc – de la cele de stat şi mixte până la cele private.

„Suntem interesaţi în special de experienţa Finlandei”, relatează Ghenadie Cernei, directorul AITT. – Acolo statul garantează activitatea acestor fonduri, dar nu se amestecă şi nu le finanţează. Un grup din trei specialişti ai AITT şi Institutului de Economie al Academiei de Ştiinţe a RM va pleca, în octombrie, în Finlanda, unde timp de o săptămâna va studia experienţa nordicilor. Totodată, pe 29 octombrie, la Chişinău se va desfăşura o conferinţă internaţională, la care prin intermediul Comisiei Europene vor participa 8 specialişti din diferite ţări, care vor relata despre funcţionarea unor modele de finanţare venture pentru a putea evalua eligibilitatea lor pentru economia noastră. Ulterior, un grup format din 12 savanţi în domeniul economiei şi dreptului (deja există) va elabora baza normativă, care va fi analizată de un expert european trimis de Programul „TAIEX”. Abia după aceasta vom prezenta documentele Guvernului”.

Cu toate acestea, nu trebuie de avut iluzii, or, chiar şi fondurile cu capital de risc oferă bani după ce calculează minuţios toate argumentele „pro” şi „contra”. Ghenadie Cernei ne-a povestit, că a asistat la asemenea interviuri în Grecia, unde totul decurge în felul următor. O strcutură specială în decurs de nouă luni de zile selectează proiectele inovaţionale reieşind din principiul european: productul sau tehnologia sunt noi, dacă au mai puţin de trei ani (în SUA şi China acest termen a fost redus până la un an). De obicei, este selectat un proiect din 100. Ulterior, pe parcursul a trei luni, de două ori pe săptămână, candidaţii îşi prezintă proiectele reprezentanţilor fondurilor venture (15 minute pentru prezentare şi 15 minute pentru a răspunde la întrebări). La această etapă cercul pretendenţilor se reduce simţitor. Ei, dar cei care rămân... „I-am întrebat pe finlandezi, dacă criza a influenţat rentabilitatea fondurilor venture, la care mi s-a răspuns că rentabilitatea a scăzut cu doar 30 la sută. Această cifră cred că nu necesită vreun comentariu”, a conchis Ghenadie Cernei.

www.aitt.md

Proiectul Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor (CEED), care a fost implementat cu succes în decurs de cinci ani cu suportul USAID, va fi continuat în cadrul CEED-2. Despre aceasta a anunţat ambasadorul SUA în Republica Moldova, Asif Chaudhry, la ceremonia consacrată încheierii proiectului.

Potrivit Agenţiei INFOTAG, diplomatul a menţionat că în acest sens a fost deja anunţat un concurs la care va fi selectată echipa care va propune cele mai avantajoase condiţii.

Costul primului proiect CEDD a constituit circa 8 mln de dolari SUA. Proiectul a contribuit la creşterea competitivităţii întreprinderilor moldoveneşti din sfera tehnologiilor informaţionale, din industria textilă şi vinificaţie. În cadrul proiectului întreprinderile au avut posibilitatea să-şi perfecţioneze marketingul, sistemul de vânzări şi managementul financiar, să ridice productivitatea. De asemenea, companiile au primit acces la finanţare şi şi-au sporit capitalul circulant.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc, a menţionat importanţa proiectului pentru industria vinicolă a Moldovei, care, potrivit lui, nu este doar un business, ci şi o vocaţie. El a amintit că în cadrul CEED a fost creată Ghilda Vinificatorilor din Moldova, Asociaţia producătorilor mici de vin, Asociaţia producătorilor, importatorilor şi exportatorilor.

“Dorim ca şi CEED-2 să conţină elementul vinicol, care ar promova consumul sănătos de vin pentru excluderea băuturilor alcoolice tari şi a berii din consumul cetăţenilor noştri”, a spus ministrul.

La rândul său, viceministrul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Dona Şcola, a subliniat rolul proiectului în crearea reţelei de academii “Cisco” în Moldova, precum şi a academiei “Microsoft”.

”Graţie proiectului, multe companii IT au reuşit să-şi perfecţioneze procesele de elaborare a programelor software şi să devină participanţi importanţi ai pieţei”, a menţionat Dona Şcola.

Preşedintele Ghildei Vinificatorilor din Moldova, Nelly Sonic, care totodată este şi vicepreşedintele companiei “Lion-Gri”, a menţionat în special importanţa proiectului pentru întreprinderile vinicole, care în perioada de implementare au parcurs vremuri destul de grele.

“Cu toate acestea, am reuşit să deschidem noi pieţe de desfacere şi să consolidăm poziţia Moldovei ca ţară vinicolă pe arena internaţională”, a menţionat Sonic.

Directorul fabricii de confecţii “Marinel”, Margareta Cuşnir, a precizat că datorită proiectului întreprinderea a reuşit să-şi creeze brandul propriu şi să lanseze 15 mărci comerciale noi.

INFOTAG

„Banca Comercială Română Chişinău” S.A., care pe parcursul ultimului an şi-a activizat considerabil activitatea în Republica Moldova, a organizat seminarul “Oportunităţi de finanţare a proiectelor de dezvoltare a afacerilor”.

În cadrul seminarului a fost anunţată lansarea în ţara noastră a partenerilor BCR – “Larive România” şi “ABRIS Capital Partners”. Aceste companii oferă un spectru larg de servicii, fapt care a atras atenţia reprezentanţilor unor companii importante din Moldova – “Supraten”, “WJ Grains Ltd”, “Macon”, “Firstline”, precum şi a conducătorilor unor firme mici şi mijlocii.

Compania de consultanţă “Larive Romania” oferă asistenţă în elaborarea proiectelor privind accesarea fondurilor olandeze în cadrul proiectului „PSI” (Private Sector Investment Programme). Amintim, că “MB” a scris despre aceea că acest program este eligibil şi în Moldova ( “ Olanda – un partener de încredere pentru Republica Moldova, 19.03.2010” ). Însă pentru o întreprindere, mai ales mică, este destul de complicat de elaborat un plan de afaceri şi, respectiv, de pretins la finanţare din partea Guvernului Olandei. De aceea şi este nevoie de asemenea intermediari, precum compania „Larive”.

Programul “PSI”, cu un buget de 70 mln de euro, activează în 43 de state ale lumii, aflate în curs de dezvoltare. Prioritate au proiectele care prevăd crearea unui produs inovaţional pentru ţara respectivă. De finanţare pot beneficia întreprinderile la baza cărora stă activitatea a două părţi – o companie din ţara respectivă (care activează cu succes minimum 2 ani) şi o companie olandeză. Aceste două companii formează un parteneriat de afaceri (forma ideală este întreprindere mixtă), care participă la realizarea proiectului respectiv în orice proporţie. În cazul în care proiectul este aprobat, PSI oferă aceeaşi sumă sub formă de grant. Valoarea maximă a proiectului este de 1,5 mln euro pentru o perioadă de 2,5 ani (în agricultură – 3 ani).Banii sunt compensaţi după realizarea cu succes a proiectului. În cazul în care se procură utilaj, este de dorit ca acesta să fie de producţie olandeză.

Reprezentanţii companiei “Larive” subliniază, că participarea lor nu este obligatorie, or, întreprinzătorul poate identifica parteneri şi asistenţă de sine stătător. Compania poate doar să acorde asistenţă contra unui onorariu, care de fiecare dată se stabileşte în cadrul negocierilor, este o sumă fixă şi se achită în două etape (drept exemplu a fost adus un proiect, pentru realizarea căruia onorariul a constituit 5 mii de euro).

De menţionat, că în România compania “Larive” a asistat în realizarea cu succes a proiectului olandez aşa companii importante, ca “Fokker”, “Aerostar”, “Hypor”, “Suinprod SA Roman”, “Câmpina”, “Covalact”.

La rândul său, fondul de investiţii “ABRIS Capital Partners” investeşte în capitalul social al companiilor sume necesare pentru o dezvoltare cât mai eficientă a acestora. După 4-5 ani fondul îşi vinde cota sa, deoarece nu este interesat de dividende multianuale.

Directorul “ABRIS Capital Partners”, Mircea Jalbă, a relatat un caz interesant din experienţa proprie de activitate. „În anii 2000-2001 în România a început construcţia în masă a reţelelor de supermarketuri, care erau deschise doar în oraşele mari. În anul 2003, atunci când a devenit clar că această luptă se va termina după vreo 5 ani, mi s-a adresat întreprinzătorul, Florentin Ban, care a propus să nu aşteptăm ci să începem asimilarea oraşelor mai mici din Transilvania - cea mai dezvoltată regiune a României. Astfel, au fost construite peste 15 magazine cu o suprafaţă comercială de 1500-2000 metri pătraţi fiecare. În anul 2003 pierderile au constituit 800 de mii de euro. Peste trei ani aceste pierderi s-au transformat în profit de 2,4 mln de euro, iar volumul anual al vânzărilor prin aceste magazine a crescut de la 7-8 până la 32 mln de euro. Mai mult, în prezent aceste reţele doresc să se extindă în asemena oraşe din alte regiuni, însă acolo deja există un bastion puternic, cu care trebuie sau de luptat, sau de achiziţionat. Iată ce numesc eu „idee strategică”. Asemenea idei vor avea finanţare în orice timp şi în orice ţară”.

Х х х
“Banca Comercială Română Chişinău” S.A şi-a început activitatea în Republica Moldova ca bancă universală în anul 1998, cu un capital social de 24 milioane lei, care a fost majorat pe parcursul anilor, ajungând în prezent până la 130 mln lei. “BCR Chişinău” activează în baza licenţei operaţionale de tip “B”.

Acţionar unic al “BCR Chişinău” S.A. este “Banca Comercială Română Bucureşti” S.A. În anul 2006 pachetul majoritar de acţiuni al “Băncii Comerciale Române” S.A. a fost achiziţionat de către Grupul Financiar “Erste”, Austria.

Adresa: str. Tricolorului, 32, mun. Chişinău, MD-2012, Republica Moldova.
tel.: 22-05-49
fax: 22-35-09
e-mail:

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Interviu cu directorul firmei SRL «ICIRA-PLAST», Sergiu Poiata

«М.В.»: La ce trebuie de atras atenţie atunci când alegem geamurile?
«S.P.»: Pentru început, informaţi-vă despre firma de la care intenţionaţi să comandaţi geamurile şi instalarea. Se recomandă ca toate lucrările şi achiziţiile să fie realizate de la una şi aceeaşi firmă. Interesaţi-vă de unde sunt aduse geamurile, care sunt garanţiile şi aprecierile privind calitatea.

Aceeaşi abordare se recomandă să o aveţi şi faţă de companiile care indică în materialele de publicitate preţuri de dumping, deoarece în caz contrar riscaţi să fiţi neplăcut surprins atunci când veţi primi o notă de plată de 1,5 ori mai mare comparativ cu calculele iniţiale.

De asemenea, e bine să precizaţi, dacă în preţ sunt incluse lucrările de montare şi demontare.

După ce decideţi în privinţa producătorului, urmează să alegeţi geamurile din plastic , să precizaţi tipul şi design-ul viitoarelor ferestre. În acest caz trebuie de reieşit din funcţiile de bază ale ferestrelor PVC.

Desigur, fereastra înainte de toate este fereastră, adică sursa de iluminare a apartamentului pe parcursul zilei, însă această caracteristică depinde de mărimea deschizăturii pentru fereastră şi amplasare, şi nu de termopanul instalat. De aceea, în primul rând trebuie de atras atenţie asupra capacităţilor de izolare termică şi fonică.

Un rol important îl au profilul termopanului şi calitatea furniturii, numărul camerelor şi lăţimea profilului. În condiţiile climaterice ale Moldovei este de dorit să instalaţi profile cu trei camere cu lăţimea mai mare de 60 mm. Cât priveşte calitatea furniturii, aceasta reprezintă ermecitatea geamului din plastic. În cazul în care geamul nu este închis ermetic nu ajută niciun fel de izolare termică a termopanului, iar curentul este inevitabil.

«М.В.»: Prin ce se deosebesc termopanele şi geamurile din plastic?
«S.P.»: Se deosebesc nu geamurile, ci profilele din care sunt făcute, deoarece tehnologia de producere a termopanelor nu se deosebeşte esenşial (sticlă+profil+PVC+cauciuc+furnitură). Calitatea profilului variază de la un producător la altul (rezistenţa la îngălbenire (în cazul culorii albe), rigiditatea profilului, numărul camerelor, grosimea şi calitatea materialului).

De asemenea, multe depind de furnitura produsului finit. Nu trebuie de uitat nici de producător, deoarece geamurile sunt produse din materiale importate de peste hotare, de aceea şi există o multitudine de opinii.

Mulţi confundă două noţiuni diferite — geamuri din plastic şi termopane.
Termopan — geam termoizolant folosit pentru ferestre; ansamblu etans format din două sau mai multe geamuri de sticlă, între care se introduce aer uscat sau anumite gaze rare (argon sau kripton).

De menţionat, că proprietăţile termopanului foarte mult depind de tipul şi învelişul sticlei folosit la producerea termopanului. De exemplu, de grosimea sticlei depinde permeabilitatea acustică.

Termopanele sunt elemente ale sistemului ferestrei. Cavităţile închise între geamuri sunt, de obicei, umplute cu aer sau gaz. Termopanele sunt folosite la construcţia clădirilor. După configurare termopanele, de obicei, sunt monocamerale sau bicamerale.

Termopanele reprezintă un element important al ferestrelor din plastic. Denumirea vine de la faptul că câteva geamuri cu spaţii de câţiva centimetri umplute cu aer fuzionează într-o construcţie unică închisă ermetic. Integritatea este realizată prin lipirea cu răşină specială (butil, poliuretan). Din această cauză partea interioară ulterior nu necesită îngrijire.

Distanţa dintre geamuri depinde de lăţimea profilului situat de-a lungul perimetrului. În bagheta de geam se introduce o sare numita «silicagel» care are proprietatea de a absorbi umiditatea din interiorul geamului termopan. De asemenea, în interior de-a lungul perimetrului pot fi ataşate tronsoane decorative de diferite culori. La solicitarea clientului, pot fi instalate vitralii.

Sticla pentru termopane (de obicei are o grosime nu mai mică de 4 mm) poate avea caracteristici diferite privind conservarea energiei, rezistenţă la impact şi culoarea. O conservare mai bună a energiei se asigură datorită sticlei cu emisie scăzută de tip K, sticlă obişnuită poleită în vid cu ioni de argint. Termopanele din asemenea sticlă reflectă razele ultraviolete, păstrează căldura în încăpere, reduc pierderile de energie cu peste 70 la sută şi scad nivelul zgomotului de afară.

«М.В.»: La ce trebuie de atras atenţie atunci când instalăm geamurile?
«S.P.»: Procesul de instalare este foarte important, de accea se recomandă să monitorizaţi personal lucrul meşterilor. Geamurile se instalează în ordinea următoare:

• Instalarea geamului din plastic; Asiguraţi-vă că geamul a fost instalat drept, fără distorsiuni.
• Turnarea spumei pulverizabile în golurile dintre ferestre şi pereţi; Distanţa dintre perete şi ramă trebuie să fie nu mai mică de 2-3 cm. Acest spaţiu este necesar pentru spumă, care joacă rolul de termoizolator şi amortizator.
• Instalarea pervazului în încăpere.
• Montarea pervazului pe partea exterioară a ferestrei, în caz contrar apa de afară va curge sub ramă. Pervazele trebuie montate sub fereastră şi nu la acelaşi nivel cu ea. Toate golurile dintre pervaze şi ramă trebuie ermetizate.
• Reglarea furniturii ferestrei.

«М.В.»: Care sunt preţurile la termopane, sunt accesibile pentru persoanele cu venituri medii?
«S.P.»: Nu mai este un secret faptul că geamurile din plastic au o mulţime de avantaje, datorită cărora se bucură de succes enorm nu doar în statele cu climă rece, unde e nevoie de conservat energia termică, dar şi în ţările calde.

În prezent, preţurile la  geamurile PVC sunt destul de accesibile. Desigur, primele geamuri PVC care apăruse în Moldova costau foarte scump, de aceea s-a format un stereotip, potrivit căruia persoanele cu venituri medii nu vor putea în curând să-şi permită un asemenea «lux».

În realitate, geamurile PVC s-au ieftinit de câteva ori comparativ cu perioada iniţială. Acest lucru s-a întâmplat din cauza că asemenea ferestre au început să fie produse masiv şi în Moldova, or, anterior ele erau importate în totalitate. În multe state europene ferestrele din plastic au început să fie utilizate încă cu 50 de ani în urmă, iar în Moldova geamurile PVC au început să apară abia cu 15 ani în urmă. Până atunci toate ferestrele erau făcute din lemn. În condiţiile climaterice destul de dure din Moldova lemnul se deformează şi ramele ferestrelor trebuie schimbate o dată în 10 ani, însă acestea erau utilizate decenii întregi. Din această cauză ramele acumulau straturi de vopsea, iar praful, gălăgia şi frigul de afară pătrundeau în încăperi.

Însă popularitatea geamurilor din plastic creştea, astfel încât chiar şi scepticii au înţeles că ferestrele PVC au un viitor bun în Moldova. Aceasta s-a întâmplat foarte repede. În Moldova a început producerea termopanelor ceea ce a condus la ieftinirea considerabilă a acestora. În prezent, geamurile PVC nu mai sunt considerate un lux şi tot mai mulţi moldoveni doresc să le instaleze. Familiile cu venituri medii îşi pot permite deja termopane, chiar dacă nu concomitent la toate ferestrele locuinţei, ci pe parcurs.

«М.В.»: Care este esenţa ferestrelor de înaltă eficienţă energetică?
«S.P.»: Producătorii geamurilor din plastic în permanenţă perfecţionează tehnologiile de producere, iar una din cele mai actuale inovaţii pentru regiunea noastră se referă la utilizarea geamurilor care conservează energia termică în încăperi, mai ales pe timp de iarnă. Termopanele sau geamurile duble nu reduc în mod semnificativ pierderile de căldură, de aceea pentru înlăturarea acestui neajuns au fost proiectate aşa zisele geamuri de înaltă eficienţă energetică.

Geamurile de înaltă eficienţă energetică sunt produse în baza tehnologiei float — sticlă tip Low-E (low emisivity). Acest tip de sticlă de înaltă performanţă are o suprafaţă acoperită cu o peliculă extrem de subţire de metal nobil, aplicată în timpul procesului de producţie. Stratul este aproape invizibil, poziţionat către interiorul ferestrei pentru a-l proteja de influenţele climatice şi de eventualele deteriorari mecanice. Pelicula specială care acopera acest tip de sticlă reduce pierderile de caldură de la 90% — cât se pierde prin sticla normala — la numai 10%. Geamul cu emisivitate redusa (Low-E) reduce considerabil pierderea de energie, constituind o soluţie la nivelul exigenţelor occidentale.

«М.В.»: Geamurile din plastic sunt lux sau necesitate?
«S.P.»: În prezent, mulţi doresc să-şi amenajeze casa sau apartamentul cu ferestre noi (PVC) cu termopane. Aceste geamuri au multe avantaje, sunt comode în exploatare şi corespund cerinţelor design-lui modern. Dar sunt şi unii potenţiali cumpărători care le consideră prea scumpe, spunând că geamurile din plastic reprezintă un lux. Dar aceşti sceptici pot fi contrazişi. În cazul geamurilor din plastic se potriveşte de minune zicala: «Nu suntem aşa de bogaţi, încât să cumpărăm lucruri ieftine».
Geamurile din plastic (PVC) au un termen de exploatare destul de mare — nu mai puţin de 40 de ani. Pe parcursul acestei perioade de timp ele nu necesită a fi vopsite.

De asemenea, ferestrele PVC economisesc considerabil energia (banii), deoarece asigură o termoizolare bună. Odată cu instalarea geamurilor din plastic se reduc cheltuielile pentru încălzirea încăperilor şi reparaţia cosmetică a ferestrelor. După instalarea ferestrelor PVC climatul general din încăperi devine mult mai confortabil.
Geamurile din plastic sunt ermetice, de aceea în încăpere nimereşte mai puţin praf şi nu se face curent. Aceste ferestre nu trebuie de «lipit» cu materiale speciale pentru perioada rece a anului, ele vă vor proteja sănătatea Dvs. şi a copiilor de viroze şi răceală.

Un alt plus al ferestrelor din plastic este faptul că ele sunt ecologice. Nu întâmplător ferestrele din plastic (PVC) cu termopane sunt menite să înlocuiască ferestrele arhaice din lemn. Ramele ferestrelor din plastic nu absorb praful şi murdăria, iar cercevelele şi alte elemente ale ferestrei nu se înfundă în interior. De asemenea, geamurile din plastic nu necesită spălare din interior. Este suficient de spălat aceste ferestre cu o soluţie slabă de săpun din exterior şi de şters, pentru ca să-şi păstreze albul imacult şi structura indiferent de capriciile timpului de afară.

Nu economisiţi pe calitate, pentru că fereastra este o parte a locuinţei Dvs., iar casa este un obiect nu pentru o zi sau un an, ci pentru decenii. Nu uitaţi, că a reface ceva întotdeauna este mai scump, decât a face.

geamuri.md

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Ministerul Justiţiei a înregistrat o nouă organizaţie a întreprinzătorilor – Asociaţia Oamenilor de Afaceri (AOA).

Directorul executiv al AOA, Roman Chircă, a comunicat pentru „MB”, că scopul noii organizaţii constă în crearea în Republica Moldova a unui climat de afaceri transparent, bazat pe principiile economiei de piaţă, iar activitatea acesteea va fi axată pe dezvoltarea şi sporirea bunăstării ţării. Aceste obiective vor fi realizate prin iniţiative legislative, promovarea imaginei Republicii Moldova pe arena internaţională, atragerea investiţiilor străine şi dezvoltarea antreprenoriatului în teritoriu.

Şedinţa de constituire este preconizată pentru finele lunii august, în prezent are loc înregistrarea membrilor. Printre aceştea se numără companii ce activează în domeniul telecomunicaţiilor, mass-media, publicităţii, comerţului, sistemului bancar etc. Lista membrilor se precizează. Deocamdată, Roman Chircă ne-a putut spune, că funcţia de preşedinte general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri va fi ocupată de cunoscutul businessman moldovean, Vladimir Plahotniuc.

Amintim, că în prezent cele mai cunoscute organizaţii ale oamenilor de afaceri din Republica Moldova sunt: Asociaţia Naţională a Producătorilor (preşedinte Vasile Tarlev, dar membrii asociaţiei au opinii diferite), Clubul Oamenilor de Afaceri „Timpul” (Igor Crapivca), Asociaţia Investitorilor Străini (Frederic Aubet) şi Asociaţia Businessului Mic (Eugen Roşcovan).

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova

Persoană de contact: Roman Chircă
Tel: +373 60 066 220
Tel/fax: +373 22 809 913

“www.aoam.md”

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Ministerul Economiei şi Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) au elaborat un proiect pilot pentru susţinerea gasterbaiterilor şi rudelor acestora care doresc să investească banii câştigaţi peste hotare în deschiderea unor afaceri proprii în Republica Moldova. Proiectul se numeşte «PARE 1+1» (Programul de atragere a remitenţelor în economie). În cadrul acestui proiect Guvernul intenţionează să participe cu granturi în mărime de suma investită de gasterbaiteri, adică la fiecare leu investit de migranţii reveniţi acasă statul va investi aceeaşi sumă.

Şefa Direcţiei politici de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii din cadrul Ministerului Economiei, Valentina Veveriţa a comunicat pentru «MB» că proiectul este bazat pe experienţa Mexicului, unde în genere funcţionează sistemul «1+2».

«Mexicanii au o zicală: „Dumnezeu e departe, iar America e aproape“, şi pleacă masiv la muncă în SUA», a precizat Valentina Veveriţa. «De menţionat, că mexicanii în mare parte nu au încredere în guvernanţii lor, indiferent de forţa care se află la putere. În pofida acestei situaţii Mexicul reuşeşte să atragă investiţii importante de la gasterbaiteri şi nu doar în economie, ci şi în proiecte sociale, unde fucnţionează sistemul «1+2» (la fiecare dolar investit de gasterbaiteri se adaugă câte un dolar din partea autorităţilor federale şi locale), ne-a informat Valentina Veveriţa.

Mexicul a deschis peste 20 de consulate în toate oraşele mari din SUA. Angajaţii acestor consulate conlucrează activ cu comunităţile locale şi liderii acestora. Drept urmare, liderii locali colectează bani pentru reparaţia drumurilor, lăcaşilor sfinte, şcolilor, pentru gazificarea satelor şi alte necesităţi. Banii sunt gestionaţi de un reprezentant al comunităţii, care totodată administrează organizarea tenderului şi desfăşurarea lucrărilor respective.

«I-am întrebat pe mexicanii care deja demult au obţinut cetăţenia americană, beneficiază de pensii şi alte plăţi în SUA, de ce procedează aşa? Aceştea ne-au răspuns că la bătrîneţe doresc să revină în patrie, la origini, pentru ca urmaşii să beneficieze de acelaş confort şi infrastructură care există în SUA».

Proiectul «PARE 1+1» a fost coordonat în ministerele şi direcţiile Republicii Moldova şi în viitorul apropiat urmează să fie trimis Guvernului spre aprobare, cu precizarea că suma alocată de stat nu va depăşi 200 mii de lei. Deocamdată nu sunt nici aceşti bani, însă la prima etapă proiectul pilot va fi finanţat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. Până la finele anului curent vor fi finanţate 10 proiecte.

Documentele necesare pentru obţinerea granturilor pot fi depuse atât de gasterbaiteri, cât şi de rudele de gradul întâi, care trebuie să demonstreze că banii au fost transferaţi de peste hotare. Reprezentaţii ODIMM vor acorda asistenţă privind întocmirea planurilor de afaceri, vor organiza stagieri, vor oferi consultaţie şi instruire. De asemenea, solicitanţii vor beneficia de asistenţă în procesul de înregistrare a întreprinderilor, iar la prima etapă vor fi monitorizaţi de consultanţi.

Începutul finanţării este preconizat pentru luna noiembrie, o decizie în acest sens va fi luată după desfăşurarea congresului diasporei. Nu este exclus că proiectul va demara mai devreme, în cazul în care va fi aprobat de Guvern.

Urmăriţi informaţiile din presă!

ODIMM:
Tel.: + 373 22 29 57 41
Fax: + 373 22 29 57 97
Adresa: Republica Moldova, MD-2004
Chişinau, str. Serghei Lazo, 48
E-mail:

Pentru majoritatea antreprenorilor care activează în sfera micului business sau care doresc să ajungă acolo există o singură problemă majoră: Unde pot fi găsiţi bani? Interesantă întrebare, dar haideţi să analizăm această problemă dintr-un alt punct de vedere, din cel al donatorilor (inclusiv statul), care doresc să dezvolte afacerile în ţara respectivă. Care sunt garanţiile că banii alocaţi nu vor fi cheltuiţi pentru procurarea unui „Mercedes” second hand sau pur şi simplu nu vor dispărea fără urmă din cauza că beneficiarul, chiar dacă are o idee bună şi cunoştinţe necesare, nu are abilităţi de organizare şi de gestionare a propriei afaceri?

Anume din aceste motive investitorii recurg la sponsorizarea indirectă, care potrivit practicii mondiale, este mult mai eficientă pentru antreprenorii începători.

Una din cele mai răspândite structuri de acest fel sunt incubatoarele de afaceri, în care majoritatea cheltuielilor complicate pentru un business în dezvoltare (înregistrarea întreprinderii, arendarea oficiului, asigurarea cu tehnică de birou, serviciile de contabilitate şi consultanţă, achitarea serviciilor de comunicaţie şi Internetul etc.) sunt suportate de organizatorul incubatorului.

De obicei, pentru a activa în incubatoarele de afaceri sunt atrase persoane cu idei inovaţionale şi idei high-tech, deoarece anume realizarea acestora permite obţinerea unor profituri înalte şi are un efect benefic asupra întregii economii a ţării.

De menţionat, însă, că potenţialii solicitanţi ar fi bine să cunoască practica reală de activitate a incubatoarelor de afaceri. Aceasta le va ajuta, cel puţin, să nu se sperie de cerinţele ridicate impuse rezidenţilor. Evident, că viaţa întroduce corecţiile sale, de aceea pentru a avea susţinere financiară pe o perioadă cât mai lungă de timp nu este obligatoriu să-l aveţi în calitate de partener pe Steve Ballmer, or, există soluţii mai simple.

Unul din primele incubatoare de afaceri care a început să funcţioneze în Republica Moldova este „Inovatorul”, creat în anul 2009 la iniţiativa Academiei de Ştiinţe a RM, sub auspiciul Agenţiei pentru Inovare şi Transfer de Tehnologii. Incubatorul de inovare “Inovatorul” a fost creat în baza Întreprinderii de Stat Uzina Experimentală “ASELTEH”. Pentru incubator a fost rezervat etajul 4, proaspăt reparat, iar la etajele 2 şi 3 se află Parcul ştiinţifico-tehnologic “Academica”.

Cum sunt selectaţi rezidenţii? „Sunt multe idei bune, de aceea este destul de dificil de ales cele mai viabile”, mărturiseşte Oleg Ceban, administratorul incubatorului. „Pentru început, proiectul trebuie să îndeplinească trei criterii: prezenţa produsului inovator; specialişti pentru producerea acestuia; piaţa de consum. În continuare suntem nevoiţi să apelăm la serviciile unor consultanţi şi agenţii de marketing”.

În prezent, în incubatorul „Inovatorul” activează opt rezidenţi, care produc şi acţionează în următoarele direcţii:
- producerea unor sisteme de epurare a apelor menajere atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru oficii, întreprinderi şi chiar oraşe întergi. Primele sisteme de epurare, cu acordul Ministerului Sănătăţii, au fost instalate în spitalul de tuberculoză din Vorniceni. Un sistem analogic a fost instalat la ferma de porci din Orhei, unde funcţionează un complex de stat pentru creşterea suinelor. Se efectuează lucrări pentru epurarea deşeurilor industriale de la Uzina „Rusnac-Moldaqua”, precum şi pentru amenajarea unor sisteme puternice în oraşele Comrat şi Sângerei;

- un alt rezident a început producţia fungicidului „Cuprostar KS”. Până nu demult acest chimicat în Moldova era importat din Austria. De menţionat, că produsul autohton este mai ieftin, mai econom şi poate rezista la două-trei ploi. Aceeaşi firmă produce din produsele alcoolice contrafăcute confiscate lichidul pentru aprindere „Focuşor”, care de asemenea este mai ieftin, decât produsele de import;

- cea de-a treiea firmă produce dezinfectantul „ESAN”, care asigură 70 la sută din necesităţile Moldovei în materiale dezinfectante (numai Ministerul Sănătăţii consumă anual circa 500 tone);

- după un an de elaborare recent a fost lansat proiectul de producere a mini autocisternelor pentru stingerea incendiilor, care reduc timpul de sosire la faţa locului, precum şi consumul de apă de opt ori şi mai mult, neutralizând, totodată, produsele de ardere;

- trei rezidenţi activează în domeniul IT – unul oferă servicii în sfera securităţii informaţionale şi auditului tehnologic, ceilalţi doi oferă în Moldova softuri pentru gestionarea proceselor de afaceri SAP şi soft pentru compania „ORACLE”.

„Pe parcursul primului an de activitate practic toate serviciile incubatorului pentru rezidenţi sunt gratuite. Începând cu cel de-al doialea an negociem în vederea unei plăţi parţiale. Cred că e logic. Dacă pe parcursul unui an de zile proiectul nu începe să aducă profit, interesul dispare”, susţine Oleg Ceban.

Teoretic, legislaţia Republicii Moldova prevede un şir de facilităţi pentru rezidenţii incubatoarelor. Cea mai mare facilitate este impozitarea TVA la cota zero, inclusiv la operaţiunile de import. Această prevedere funcţionează în multe ţări din lume, însă nici guvernările precedente, nici cea actuală, deocamdată nu au transpus aceste facilităţi în practică, ceea ce reprezintă un minus.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md