CE 1160x100 4 2

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 95

Vineri, 20 Ianuarie 2012 02:00

Impozite asupra viitorului nostru

Opiniile vizavi de impozitarea ramurii tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor le-am solicitat directorului general al companiei „Deeplace”, Veaceslav Cunev, care deţine şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei Companiilor IT din Moldova.

Impozite asupra viitorului nostru

Pe parcursul anului 2011, Asociaţia Companiilor IT cel mai multe eforturi şi timp a cheltuit pentru a discuta cu structurile guvernamentale impozitele care există în domeniul IT, în vederea optimizării acestora.

Pentru început să ne referim la puţină teorie. Vom examina mai jos trei impozite de bază, care sunt actuale pentru ramura IT la importul utilajului pentru calculatoare.

1. Accizul. În esenţă, este un impozit asupra obiectelor de lux sau supraprofit.
2. Taxele vamale la import. Majorarea taxei vamale duce la creşterea veniturilor vamale şi dezvoltarea producţiei interne. Cu alte cuvinte, taxele vamale la import reprezintă o protecţie a producătorului intern.
3. Taxa pe valoarea adăugată. Formă de impozitare în buget a unei părţi a valorii adăugate create la toate etapele de producţie.

Iar acum să vedem ce se întâmplă la noi la importul utilajului pentru calculatoare:
În primul rând, tot utilajul pentru calculatoare este supus TVA.
În al doilea rând, accizele sunt percepute asupra aparatelor video şi foto, iar până nu demult şi asupra camerelor web.
În al treilea rând, taxele vamale sunt percepute asupra monitoarelor, imprimantelor, scanerelor, camerelor web, utilajului de reţea, telefoanelor mobile.

Dacă e să combinăm esenţa economică a impozitelor cu politica în vigoare a statului moldovenesc, atunci reiese că statul consideră următoarele:

1. Aparatele de fotografiat şi camerele video sunt obiecte de lux pentru cetăţenii Republicii Moldova.
2. În Moldova există producători de utilaj pentru calculatoare – monitoare, imprimante, scanere, camere web şi telefoane mobile.
3. Imediat ce importatorul a introdus utilajul pentru calculatoare în ţară, în mod miraculos apare valoarea adăugată, chiar dacă acesta încă nu a reuşit să vândă nimic.

Nu vi se creează senzaţia că toate acestea amintesc de un teatru al absurdului? Eu înţeleg, desigur, că bugetul trebuie completat, însă chiar cu orice preţ?

Pentru mine toate aceste impozite enumărate asupra utilajului pentru calculatoare reprezintă impozite asupra viitorului nostru. Cu asemenea impozite noi doar limităm accesul cetăţenilor şi companiilor la informaţie şi tehnologiile moderne, reducând competitivitatea şi aşa mică, atât a ţării, cât şi a cetăţenilor şi companiilor. Şi asta în condiţiile în care în multe state ale lumii accesul la informaţie este conceput în calitate de drept constituţional al cetăţenilor, iar în Ucraina, de exemplu, începând cu anul viitor preţul notebookului şi a USB flesh va fi inclus în coşul minim de consum.

Este cu atât mai trist, cu cât taxele vamale şi accizele oricum nu asigură sarcina stabilită. În calitate de exemplu voi aminti camerele web. În anul 2009, la importul camerelor web era perceput un acciz în mărime de 33 de euro, în timp ce preţul mediu al unei camere constituia 2-15 dolari. Potrivit datelor Serviciului Vamal, în anul 2009, nu a fost importată nici o cameră web şi asta în situaţia în care în acel an s-a înregistrat o creştere substanţială a utilizării Skayp-ului.

După anularea accizului şi înlocuirea acestuia cu o taxă vamală în mărime de 10%, în anul 2010 au fost importate 70 de mii (!!!) de camere web, iar bugetul a obţinut 2,5 milioane de lei!

Şi mai vesel este atunci când vezi în magazinele din Moldova aparate de fotografiat la preţul de 999 de lei. Dacă e să scădem din această sumă accizul în mărime de 35 de euro, TVA, cheltuielile de transport şi profitul vânzătorului, atunci reiese că undeva s-au învăţat să producă aparate de fotografiat la preţul de 10 dolari. Îmi vine să râd, dar vouă?

De asemenea, în anul curent, Asociaţia Companiilor IT a lobat prelungirea facilităţilor fiscale pentru companiile de softuri. În cazul în care nu vom păstra aceste facilităţi, vom pierde avantajul de concurenţă regională, iar forţa de muncă a companiilor de softuri (programatorii) şi capitalul din această ramură vor migra în ţările vecine, deoarece nu sunt legate de mijloacele de producţie de bază şi careva pieţe concrete.

Cu atât mai mult, că folosirea acestor facilităţi în ultimii cinci ani a asigurat o majorare considerabilă a acumulărilor la buget din partea acestor companii. Statul deţine toată această informaţie, iar efectul economic este lesne de calculat. Cu toate acestea, până în ultimul moment nu era clar dacă facilităţile vor fi prelungite şi care vor fi acestea.

Poate că vom avea o politică fiscală raţională în acest domeni atunci când politicienii noştri vor evolua spre oameni de stat, or, potrivit lui Winston Churchill, “diferenţa dintre un om de stat şi un politician constă în aceea că politicianul se orientează spre alegerile următoare, iar omul de stat – spre generaţia următoare”.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика