Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul primului parc industrial privat, care va fi administrat de Compania “BioEnergAgro”. Astfel, compania respectivă intenţionează să construiască în satul Ţarigrad din raionul Drochia o uzină pentru producerea gazului metan şi îngrăşămintelor biologice din biomasa porumbului furajer.

Viitoarea uzină va ocupa o suprafaţă de 13,49 ha şi va produce anual 27 mln metri cubi de biogaz, din care se pot obţine 16 mln metri cubi de gaze echivalente cu cele naturale. De menţionat, că aceasta reprezintă circa 1,5-2 la sută din volumul total de gaze consumate de Moldova pe parcursul unui an de zile. Pentru comparaţie, consumul anual de gaze al raionului Drochia constituie 15 mln metri cubi.

Nemijlocit la uzină vor munci circa 100 de angajaţi, iar încă 350 de persoane vor activa în cadrul a 8-10 gospodării de fermieri, care vor asigura întreprinderea cu materie primă. Estimativ, uzina va achiziţiona anual circa 125 mii tone de materie primă, care va fi contractată şi achitată în avans.

Volumul total al investiţiilor se estimează la 25,3 mln de euro, iar perioada de recuperare a investiţiilor va constitui 7 ani.

Fondatorul şi preşedintele Companiei „BioEnergAgro”, Oleg Gribov, a investit în acest proiect 700 mii de euro, care au fost utilizaţi pentru achiziţionarea a 21 ha de teren, elaborarea planului de afaceri şi a proiectului întreprinderii. Proiectul a fost elaborat de reprezentanţa companiei germane în Ucraina „Zorg” http://zorgbiogas.ru/" href="http://zorgbiogas.ru/">http://zorgbiogas.ru/, care va furniza şi utilajul necesar. De menţionat, că costul utilajului constituie 50 la sută din suma totală a investiţiilor.

Restul banilor va fi oferit de fundaţia elveţiană „Mercando Green Technology AG”.

Contribuţia Guvernului Republicii Moldova, de asemenea, nu este de neglijat. Astfel, noul parc industrial a fost scutit de taxa pentru transferarea terenurilor agricole în terenuri industriale, care constituie 1200 de lei pentru un hectar. De asemenea, toate procedurile şi autorizaţiile necesare au fost obţinute în doar două luni de zile.

De menţionat, că veniturile din comercializarea gazelor vor constitui doar 30 la sută. Restul veniturilor vor fi obţinute din contul îngrăşămintelor biologice în care se va transforma masa furajeră în procesul de obţinere a metanului. Asemenea îngrăşăminte sunt foarte solicitate pe piaţa europeană de întreprinderile antrenate în domeniul agriculturii ecologice. Partea elveţiană a încheiat deja un contract pentru întreaga producţie potenţială a companiei „BioEnergAgro”. O parte din îngrăşămintele obţinute sub formă lichidă vor fi folosite pe terenurile din Moldova. Aceste îngrăşăminte sporesc recolta cu 30-40 la sută.

Totodată, Oleg Gribov intenţionează să construiască pe cele 7 ha de teren rămase sere, care vor fi încălzite din contul excesului de energie emanată de uzină.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În conformiate cu Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare , rezidenţii acestor structuri beneficiază de un număr considerabil de facilităţi fiscale.

Cu regret, după trei ani de la adoptarea legii niciun guvern nu a implementat aceste prevederi în practică. Abia săptămâna trecută Executivul a aprobat prima decizie în acest sens.

Astfel, prin Hotărâre de Guvern, patru companii (doi rezidenţi ai parcului tehnologic “Academica” şi câte unul de la parcul tehnologic “Inagro” şi incubatorul de inovare “Inovatorul”) au fost scutite de TVA la importul şi achiziţiile interne a utilajului şi mărfurilor necesare pentru activitatea inovaţională. De menţionat, că atât lista companiilor, cât şi lista mărfurilor au fost aprobate de Guvern.

“În principiu, este o decizie corectă. Este vorba de un proiect pilot, iar dacă companiile selectate vor avea rezultate bune asemenea facilităţi vor putea fi aplicate şi vizavi de alţi rezidenţi ai parcurilor tehnologice şi incubatoarelor de inovare. Important este că procesul a demarat”, au comentat hotărârea Guvernului surse din cadrul Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic.

Până în prezent, rezidenţii parcului ştiinţifico-tehnologic “Academica” au înregistrat 29 de companii, cei de la parcul tehnologic de agricultură intensivă “Inagro” – 7 companii, iar rezidenţii de la incubatorul de inovare “Inovatorul” – 8 companii.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Se pare, că în viitorul apropiat în raionul Orhei ar putea apărea o nouă zonă economică liberă – chineză. Cel puţin aşa reiese din conferinţa de presă în cadrul căreea viceministrul Economiei, Sergiu Ciobanu, şi directorul executiv al MIEPO, Andrei Timuş, au prezentat Compania „Shangdong AUHUA Energie Nouă” SRL. Potrivit unui comunicat al companiei, întreprinderea a fost fondată în anul 2002, iar în anul curent a fost inclusă în lista Bursei londoneze.

Directorul întreprinderii „Shangdong AUHUA Energie Nouă”, Chen Anxiang, a comunicat că pentru început compania îşi propune să construiască în raionul Orhei o uzină pentru producerea elementelor solare pentru aprovizionare cu apă caldă, energie termică şi electrică. Viitoarea uzină va ocupa o suprafaţă de 20 de hectare. Valoarea preliminară a investiţiilor va constitui 60 mln de dolari SUA, dintre care 30 mln vor fi cheltuite pentru procurarea utilajului, 10 mln vor alcătui capitalul circulant, iar 20 mln vor fi cheltuite în interiorul ţării.

Se preconizează deschiderea a 2000 de locuri noi de muncă, iar volumul anual al vânzărilor va constitui 300 mln de dolari.

Potrivit lui Chen Anxiang, acesta este doar primul pas, pentru că compania „Shangdong AUHUA Energie Nouă” intenţionează să deschidă în raionul Orhei şi alte întreprinderi, iar numărul total de locuri noi de muncă va atinge 6000.

Fiind întrebat de ce pentru asemenea investiţii de amploare a fost aleasă Republica Moldova, omul de afaceri chinez a răspuns că ţara noastră are atât regim fără vize cu statele CSI, cât şi regim preferenţial de comerţ cu Uniunea Europeană. De asemenea, Chen Anxiang a menţionat că oraşul Orhei se află aproape de capitală, dispune de avantaje logistice favorabile şi este cea mai însorită regiune din Moldova.

Totodată, businessmanul chinez a evitat să precizeze când vor începe lucrările de construcţie a uzinei, invocând secretul comercial. La insistenţa reprezentanţilor presei, funcţionarii moldoveni au menţionat că în calitate de partener local al proiectului va fi compania „General Leasing”.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Art.134 C.Fisc. (Codul Fiscal) prevede drepturile şi obligaţiile organului fiscal şi ale funcţionarului fiscal, în acest sens aceste două persoane au dreptul de a efectua verificări, controale ale persoanelor fizice şi juridice conform prevedrilor legii, specificîndu-se la art.134 C.Fisc.

Trebuie de atras o atenţie deosebită care este scopul, obiectivul dacă vreţi a acestor verificări, şi anume: lit.a) să efectueze controale asupra modului în care contribuabilii, organele vamale şi serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale respectă legislaţia fiscală, adică atît organul fiscal, cît şi funcţionarul fiscal au dreptul de a verifica şi efectua controale în orice situaţie reieşind din normele legale, în ceea ce priveşte doar respectarea legislaţiei fiscale, totodată să ceară la momentul efectuării controlului explicaţii dacă au apărut careva probleme.

Control fiscal – verificare a corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţiile fiscale şi alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, inclusiv verificare a altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme şi operaţiuni prevăzute de prezentul cod (C.Fisc.).

Important a specifica faptul că art.134 C.Fisc. prevede drepturile şi obligaţiile organului fiscal şi ale funcţionarului fiscal, în special modalitatea efectuării unui control privind respectarea legislaţiei fiscale. Cît priveşte „vizita fiscală” sau mai bine zis „efectuarea vizitei fiscale”, atunci trebuie de menţionat faptul că noţiunea acesteia nu este explicată, ci doar expres prevăzută fără a avea un sens juridic explicat, or, vizita fiscală este denumită, dar nu este stabilită procedura efectuării acesteia, cum ar de exemplu la control fiscal, nici C.Fisc., nici Monitorul Oficial al R. Moldova nu prevede care ar fi modalitatea efectuării vizitei fiscale. Organele fiscale încercînd a efectua aceste „vizite” sub forma şi procedura prevăzută printr-un ordin intern emis de Inspectoratul Fiscal Pricipal de Stat cu nr.2 din 14.01.2008.

În acest sens trebuie de specificat faptul că odată ce un act este publicat în Monitorul Oficial al R.Moldova, el devine valabil spre executare pentru toţi, însă odată ce un act nu este publicat în Monitorul Oficial, ci publicat pe un anumit site, atunci acesta este pur şi simplu un articol, sau în cel mai bun caz poate fi valabil doar pentru instituţia care la publicat, avînd caracter de act intern şi este supus executării doar pentru funcţionarii din instituţia dată.

Astfel, nu văd legală acţiunea organelor fiscale de stat de a interveni cu controale sub egida „vizitelor fiscale”. Or, dacă pretindem că suntem un stat de drept daţi să facem acest într-adevăr de drept şi nu „de drept aparent, pentru ochi frumoşi”.

Literatura:
1. Codul fiscal al R.M.;
2. Drept fiscal, Alexandru Mihnea, Bucureşti 2008;
3. Norme metodologice de aplicare a Codului fiscal, Bucureşti 2007.

autor: Igor BLANARI

juststudiumanima.com

În contextul organizării celei de a X-a ediţii a expoziţiei naţionale multiramurale „Fabricat în Moldova", recent, a avut loc şedinţa comitetului organizatoric al evenimentului, ce a fost condusă de viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei. În timpul întrunirii, membrii comitetului au discutat despre conceptul expoziţiei, modalitatea de desfăşurare etc. Viceprim-ministrul Valeriu Lazăr a apreciat oportunitatea organizării unei asemenea manifestări şi a reconfirmat disponibilitatea Guvernului de a patrona expoziţia.

La ediţia jubiliară a expoziţiei naţionale „Fabricat în Moldova", organizată de Camera de Comerţ şi Industrie, care se va desfăşura în perioada 1-5 februarie 2011, la „Moldexpo", vor participa delegaţii ale CCI din statele membre ale Acordului Central European de Comerţ Liber - CEFTA, a precizat Marina Petrov, şefa Direcţiei Expoziţii şi Târguri a CCI, în cadrul şedinţei comitetului organizatoric.

În această ordine de idei, sursa citată a spus că, tradiţional, la lucrările expoziţiei „Fabricat în Moldova" vor fi prezenţi oameni de afaceri din Ucraina, Belarus, România, iar în premieră, vor lua parte reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţările membre CEFTA: Serbia, Croaţia, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Albania.

La „Fabricat în Moldova 2011" se preconizează să expună, pe o suprafaţă de peste 2000 metri pătraţi, întreprinderi ce activează în majoritatea sectoarelor economiei. De asemenea, cu standuri colective ale companiilor din regiuni, vor fi reprezentate şi raioanele RM.

„Iată că deja de un deceniu, sezonul expoziţional de la noi din ţară este deschis de „Fabricat în Moldova". Istoria acesteia a început în 2002, determinând, pe parcursul ultimilor 10 ani, vectorul de dezvoltare a producătorilor de mărfuri şi prestatorilor de servicii autohtoni. Prin programul divers de afaceri, „Fabricat în Moldova" este o oportunitate excelentă de promovare, schimb de experienţă şi stabilire a noilor contacte", a afirmat Marina Petrov.

În cadrul celei de a X-a ediţii a expoziţiei „Fabricat în Moldova" va avea loc un seminar cu tematica: „Reguli Internaţionale de Livrare INCOTERMS", organizat de CCI, în colaborare cu parteneri germani. La fel, nu vor lipsi prezentările de companii şi produse, Târgul Locurilor de Muncă, concursul „Medalia de Aur a expoziţiei naţionale Fabricat în Moldova", precum şi ceremonia oficială de premiere a învingătorilor concursului „Marca comercială a anului 2010".

Menţionam că, începând cu 2006, „Fabricat în Moldova"se desfăşoară sub patronajul al Guvernului RM.

Cererile de participare la expoziţie pot fi depuse la Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei: mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 151, etajul 2, Direcţia Târguri şi Expoziţii

tel/fax: 23-84-10, 21-14-42, 21-07-25

e-mail:

Din 1994 legislativul a dat viaţă unei legi care să dezvolte un nou segment necunoscut legislaţiei naţionale, avînd simpla, dar şi complicata abordare „dreptul de autor şi drepturile conexe”, bineînţeles cu modificările de rigoare.

Din 1 octombrie 2010 avem o altă abordare a acestei direcţii de dezvoltare şi una foarte simplă, abrogarea legii din 1994 şi adoptarea unei legi mai noi cu conţinut „puţin schimbat”, poate că dumneavoastră spuneţi, păi sau schimbat relaţiile din acest segment, şi eu vă răspund cu o întrebare pentru cine sau schimbat relaţiile?

Pentru a înţelege mai exact ce vrem să demonstrăm vom face cîteva exemple concrete şi explicite pentru dumneavostră, agenţi economici, persoane care practică activitate antreprenorială. În acest sens, vedem chiar de la bun început, din primele articole ale legii cu privire la dreptul de autor şi drepturile conexe, nu adoptarea unei noi legi, ci modificarea acelor articole care nu cuprind segmentele uneo persoane fizice, juridice. Avem scoase careva noţiuni, altele înlocuite, ori anexate noţiuni noi: una simplă din legea vehe: „autor – persoana fizică prin a cărei muncă creatoare a fost creată opera”; în legea nouă: „autor – persoana fizică prin a cărei activitate creatoare a fost creată opera”.

Nu vrem să credeţi că utilizăm aşa noţiuni simple care la prima vedere, citire nu-ţi creează nici o imagine potrivită, fără contraziceri, însă dacă e să luăm un exemplu din centrul acestei legi ar fi că sunt introduse modificări, atribuţii specifice Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe – articol nou pentru această lege, nu trebuie să evităm şi de acele taxe stabilite negru pe alb, care plasîndu-se în faţa agenţilor economici dau impresia şi creează un „disconfort” financiar pentru mai multe domenii, cum ar fi: „în cazul emisiunilor de televiziune retransmise prin cablu: producătorilor de opere audiovizuale sau videograme – 15%, autorilor de opere literare – 2,5% etc.”. Probabil vă întrebaţice sunt aceste procente, ce semnifică: să ne întoarcem la alin.5 art.11 – „dreptul de retransmisie prin cablu prevăzut la alin.5 lit.h) se exercită exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale....”.

Nu vom spune mai multe nimic, deoarece vă lăsăm pe dumneavoatră să luaţi cunoştinţă de această modificare, şi doar un sfat, orice activitate economică care doriţi să o începeţi luaţi cunoştinţă nu doar de legile existente, dar şi de proiectele de legi, hotărîri etc., pentru că ulterior să puteţi nu doar gestiona afacerea, dar şi de a o păstra pentru dumneavostră.

Pentru informaţii: www.juststudiumanima.com

Unul din cele mai populare subiecte ale tezelor de an sau de licenţă, a planurilor de afaceri pentru diverse concursuri este energia de alternativă („energie verde”). La prima vedere totul pare destul de simplu: soarele luceşte, vântul suflă, rapiţa creşte. În realitate, totul este mult mai complicat.

Potrivit datelor Institutului de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în prezent balanţa energetică a ţării este asigurată din contul gazelor naturale (44 la sută), motorinei (17 la sută), energiei electrice (11 la sută), benzinei (10 la sută), cărbunelui (7 la sută), lemnelor şi gazului lichefiat (câte 3 la sută), păcurei (1 la sută), altor surse (4 la sută).

De menţionat, că cota surselor energetice locale s-a redus de la 4,56 la sută în anul 2008 până la 4,49 la sută în 2010, chiar dacă situaţia trebuie să fie diametral opusă. În conformitate cu Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2020 şi Legea Energiei Regenerabile din 12.07.2007, până în anul 2010 cuantumul de energie din surse regenerabile din volumul energiei provenite din surse tradiţionale trebuie să constituie 6 la sută, până în anul 2020 – 20 la sută. Astfel, energia biomasei va trebui să constituie 70 la sută, energia hidraulică – 14 la sută, energia termică solară – 10 la sută, energia eoliană – 1,5 la sută, energia fotoelectrică solară – 0,1 la sută, altele – 4,4 la sută.

Mari speranţe în acest domeniu sunt legate de al Şaptelea Program Cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (FP7) al Uniunii Europene, al cărui membru asociat Moldova trebuie să devină la 1 ianuarie 2011. Bugetul acestui program constituie aproape 60 de miliarde de euro. Din aceste surse în special sunt finanţate cercetările şi implimentările tehnologice în domeniul energiei alternative.
Până atunci Academia de Ştiinţe a Moldovei a organizat o masă rotundă la care institutele şi întreprinderile autohtone şi-au prezentat elaborările pentru obţinerea energiei din surse regenerabile. În mare parte, este vorba despre utilaj şi linii tehnologice pentru producerea peleţilor şi brichetelor energetice din deşeuri de lemn şi produse agricole.

Potrivit calculelor savanţilor Univiersităţii Agrare, în prezent din volumul total de masă verde obţinută pe câmpurile ţării în divefrse scopuri se utilizează doar 11 la sută, iar restul în volum de 1250 mii de tone se aruncă ca deşeu. Laboratorul facultăţii de Inginerie Agrară şi Transport Auto, creat cu susţinerea colegilor din Cehia, propune nu doar utilaj pentru producerea peleţilor şi brichetelor energetice, ci şi cazane pentru arderea acestora.

Astfel, brichetele şi peleţii obţinuţi cu ajutorul acestui utilaj au o capacitate calorică cu 38-60 la sută mai mare comparativ cu lemnul. De asemenea, produsele de ardere sunt mai uşor de reciclat din cauza dimensiunilor mici, iar producţia este ecologic pură şi nu conţine chimicale.

De menţionat, că 10 kg de brichete permit economisirea a 5,5 litri de benzină, iar o tonă economiseşte 5 metri cubi de lemn. Reieşind din preţul de 3-4 mii de lei (fără prelucrare), utilizarea brichetelor va economisi 1000-1500 lei.

În cadrul evenimentului şi-au prezentat producţia şi alte întreprinderi. Astfel, SA „Alimentarmaş” a prezentat un set de utilaje pentru producerea peleţilor din coji de floarea soarelui, iar Institutul „Mecagro” – o linie de produţie a peleţilor din paie.

Despre instalaţiile pentru producerea biogazului a relatat doctorul în ştiinţe chimice, Vladimir Covalev (Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie Aplicată şi Ecologică” a USM). În prezent, în Moldova există trei staţii de epurare cu sisteme de fermentare anaerobă: în Vadul lui Vodă („Avicola” SA), în Coloniţa (ferma zootehnică), în Bardar (fabrica de vinuri „Bardar”). De asemenea, se preconizează instalarea unui asemenea sistem la fabrica de zahăr „Drochia”.

De menţionat, că statul, deocamdată, nu stimulează în niciun fel producătorii de „energie verde” sau consumatorii acesteea.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Să cunoşti istoria unor afaceri de succes este nu doar util, ci şi instructiv. Astfel, istoriile unor businessmani de succes, conducători ai unor întreprinderi importante pot sugera idei noi şi stabili unele scopuri pentru fiecare. În Republica Moldova există un număr mare de întreprinderi cunoscute. Fiţi de acord, că este un lucru riscant să deschizi o afacere, care cu timpul ar putea deveni una cunoscută.
Pentru a ajuta într-un fel întreprinzătorii începători „MyBusiness” începe publicarea unor articole despre întreprinderile cunoscute din Moldova. Aceste companii sunt cunoscute şi apreciate de toţi locuitorii Chişinăului.

Vom începe cu compania „Tutun CTC” http://www.tutun-ctc.md/

Combinatul de Tutun din Chişinău a fost înfiinţat în anul 1924, la fosta periferie a oraşului Chişinău, în baza unei mici manufacturi de producere a ţigărilor. Cu timpul, compania a devenit cea mai mare întreprindere de producere a ţigărilor din Moldova, deţinând în prezent aproape 50 la sută din piaţa autohtonă. Până nu demult se considera că combinatul producea doar producţie ieftină, însă recent fabrica a demonstrat că e capabilă să producă şi produse de categoria “Premium”, lansând pe piaţa ţigările “Marengo”.

Directorul întreprinderii, Pavel Filip, a avut amabilitatea să discute cu colaboratorii noştri şi să ne relateze depre succesul companiei.

1. Domnule Filip, cu care probleme se confruntă producătorii de ţigări, în particular Combinatul „Tutun CTC “, pe piaţa moldovenească?

Problema principală este neprotejarea totală a producătorului. În timp ce Guvernul a declarat drept scop primordial integrarea în Uniunea Europeană, Moldova trebuie să susţină şi să protejeze producătorii autohtoni, la fel cum o fac toate statele UE. Este inadmisibil ca produsele de import să inundeze piaţa moldovenească, or, la noi totul se întâmplă invers. Datorită remitenţilor migranţilor populaţia are bani şi procură mărfuri de import. Astfel, bani nu se reţin în Moldova. Indiscutabil, “Tutun CTC” producea doar produse din categoria “Econom” (“Temp”, “Doina”, “Astra” etc. – nota Mybusiness.md), însă recent, în colaborare cu specialiştii elveţieni au apărut ţigările de categorie “Premium” “Marengo” şi ţigările de nivel mediu “Adis” şi “Beratt”. De altfel, vânzările acestora din urmă au crescut simţitor.

2. Pe ce fel de producţie se axează compania?

În prezent, ne axăm pe ţigări din categoria „Econom”. În topul vânzărilor se află marca „Temp”. Creşte şi volumul vânzărilor ţigărilor „Adis” şi „Beratt”, dar noi înţelegem foarte bine cât este de dificil de trecut la ţigări noi, de aceea aşteptăm răbdător sporirea vânzărilor.

3. Ce inovaţii aplică combinatul?

La întreprindere funcţionează utilaj modern, iar pentru consultaţie şi crearea unor ţigări noi am invitat specialişti din Elveţia. În cadrul întreprinderii în permanenţă au loc diverse lecţii şi seminare cu scopul perfecţionării angajaţilor (la întreprindere activează 980 de persoane – nota Mybusiness.md).

4. Cum consideraţi, piaţa mondială a ţigărilor va creşte sau câştig de cauză va avea modul sănătos de viaţă?

În pofida indicilor mondiali potrivit cărora piaţa ţigărilor creşte şi se consolidează, consideră că în scurt timp numărul fumătorilor se va micşora. Apropo, personal nu sunt fumător.

5. În ce direcţie compania preconizează să se dezvolte mai departe?

Consider că actuala direcţie este cea mai corectă. Am schimbat cardinal întreaga structură organizaţională a companiei, am lansat şi vom mai lansa noi mărci de ţigări destinate consumatorilor cu diferite posibilităţi economice. Profitul combinatului a crescut considerabil, iar „Tutun CTC” nu se mai asociază doar ca producător de ţigări ieftine şi sunt convins că aceasta este cea mai bună cale de dezvoltare pentru noi.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În Chişinău s-a desfăşurat conferinţa „Instrumente-cheie pentru dezvoltarea fondurilor venture în Republica Moldova”, organizată de Academia de Ştiinţe a RM şi Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT), cu susţinerea Programului European “TAIEX”. La conferinţă au participat experţi din Germania, Italia, Polonia, Bulgaria şi Estonia.

Totalurile forului l-am rugat să le comenteze pe Ghenadie Cernei, directorul general al AITT.

“Rezultatul principal este că a devenit mai clar în ce direcţie urmează să ne dezvoltăm şi ce obiectiv de amploare avem de atins. Finanţarea venture este un sistem cu multe nivele. La prima etapă ideea este finanţată din surse proprii sau cu susţinerea aşa numiţilor “business-îngeri”. Apoi se implică fondurile etapei timpurii (Early Stage Funds), care mai sunt numite şi „Seed Funds” (de la cuvântul "a semăna"), după care urmează fondurile venture. Abia după aceasta companiile recurg la IPO (atragerea surselor financiare prin emiterea acţiunilor). Este vorba despre proceduri standard, practicate în toate ţările lumii.

În schimb, activitatea fondurilor cu capital de risc (venture) diferă foarte mult de la ţară la ţară: de la finanţarea directă a statului prin granturi sau participare la capitalul social, până la fonduri private în proporţie de sută la sută. Vom analiza toate variantele şi vom înainta propunerile respective Guvernului. Sunt şi rezultate mai concrete. Astfel, noi am prezentat expertului italian, Luigi Amati, vicepreşedintelui EBAN (European Business Angels Network), din care fac parte 111 organizaţii, care reprezintă 300 de reţele “business-îngeri” din 28 de ţări, precum şi reprezentantului Grupului “META” (companie investiţională care reuneşte trei fonduri venture care activează pe toate continentele) 10 proiecte elaborate de specialişti din Moldova. Expertul italian a aprobat patru proiecte, iar asupra a două a propus continuarea negocierilor privind finanţarea.

În primul rand, este vorba despre tehnologia de uscare a merelor cu ajutorul unei soluţii de sare, care permite ca miezul fructelor să rămână de culoare albă. Această tehnologie a fost elaborată de Boris Carabulea de la Universitatea Tehnică din Moldova. De asemenea, o apreciere foarte bună a primit proiectul privind producerea preparatelor "Pelicol" şi "Funicol" pentru protecţia plantelor în cadrul lucrărilor agricole ecologice, prezentat de Vladimir Todiraş de la „Eco-consalt” SRL. La fel, a fost apreciat şi stimulatorul pentru creşterea plantelor ecologic pure „Redlalg”, elaborat de Alexandru Dascaliuc, de la Institutul de Genetică al Academiei de Ştiinţe.

În cazul în care aceste proiecte vor putea fi lansate aceasta va însemna că Moldova va putea accede spre reţelele europene de „business-îngeri”, iar aceasta presupune 4 mlrd de euro anual.

La rândul său, expertul Băncii Mondiale, Stefan Schandera, care reprezintă reţeaua de business-incubatoare “EcoBIT”, care activează în 88 de state ale lumii, a propus ca incubatorul Academiei de Ştiinţe „Inovatorul” să fie transferat în totalitate pentru activitate în domeniul IT, or, reţeaua dispune de o asemenea tehnologie. Mai mult, Stefan Schandera a negociat deja acest subiect cu Dona Şcola, viceministrul Tehnologiilor Informaţionale al RM.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Programul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare „BAS Moldova” a făcut totalurile activităţii de cinci ani în ţara noastră. În această perioadă a fost acordată asistenţă pentru 250 companii (din cele 600 care au solicitat finanţare) în valoare de 1,4 milioane de euro.

Programul „BAS” contribuie la dezvoltarea competitivităţii întreprinderilor private mici şi mijlocii, acoperind parţial cheltuielile pentru serviciile de consulting. Pentru a beneficia de asistenţa programului firma trebuie să activeze nu mai puţin de doi ani. În cadrul Programului „BAS” se oferă asistenţă în ceea ce priveşte identificarea necesităţilor de afaceri ale întreprinderii, asigurarea colaborării în alegerea celor mai eficienţi consultanţi locali pentru soluţionarea problemelor specifice cu care se confruntă businessul. De asemenea, în cadrul programului se compensează până la 70 la sută din cheltuielile legate de serviciile de consulting, dar nu mai mult de 10 mii de euro (fără impozite). Compensaţia va fi acordată după finisarea tuturor lucrărilor.

În prezent, de o prioritate deosebită se bucură lucrările în domeniul economisirii energiei. Persoanele interesate pot accesa site-ul proiectului www.bas.md.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md