Două magazine din reţeaua "Linella" au fost deschise recent în Chişinău. Este vorba despre cel de-al nouălea şi al zecelea market din această reţea. L-am rugat pe directorul general al reţelei, Nicolae Pojoga, să dezvăluie reţetele succesului în afaceri.

«M.B.»: Cum a apărut ideea creării unei reţele de magazine alimentare?
N.P.: Această idee a apărut pe timpul când eram student în anul trei al Academiei de Studii Economice. Eu împreună cu doi companioni ne-am adresat conducerii unui concern cu profil larg cu propunerea să le construim o reţea de magazine în staţiile de aşteptare a transportului. Aşa a apărut reţeaua de magazine «Olimpiacos», care activează şi în prezent. Abia după ce am acumulat experienţă am decis să deschidem reţeaua «Linella».

«М.В.»: Aţi activat în baza unei concepţii generale de la început sau aţi acţionat în dependenţă de situaţie?
N.P.: Noi întotdeauna am considerat că succesul real poate fi atins doar în cadrul unui comerţ civilizat. Să explic ce am în vedere. Pentru primul magazin în anul 2001 am arendat un chioşc la intersecţia străzilor Vieru şi Mircea cel Bătrân. L-am demolat şi am construit totul din nou. Mulţi s-au mirat atunci de asemenea risipă de bani, însă noi eram convinşi de faptul că planificarea corectă, utilajul nou şi curăţenia reprezintă cheia succesului. Acest lucru s-a confirmat, pentru că magazinul nostru atunci ocupa locul doi în sectorul Ciocana după volumul vânzărilor. Şi asta în condiţiile în care marketul ocupa o suprafaţă de numai 70 de metri pătraţi.
Aceeaşi abordare am avut-o şi faţă de celelalte magazine, chiar dacă esenţa activităţii am formulat-o abia doi ani în urmă: «Noi promovăm cultura comerţului civilizat în Moldova».

«М.В.»: Care este formatul unităţilor comerciale în cadrul reţelei?
N.P.: După suprafaţă magazinele noastre ocupă între 40 şi 500 de metri pătraţi. Însă noi ne poziţionăm nu în calitate de supermarketuri, ci de magazine de pe lângă casă sau de cartier, iar aceasta presupune o suprafaţă de 100-300 de metri pătraţi.

Pe parcursul activităţii noi am asimilat patru generaţii de magazine. Primele două au reprezentat comerţul de la tejghea. La etapa a doua a urmat autodesrvirea, la etapa a treia am început să implementăm standarde, stil şi concept interne. În cadrul celei de-a patra etapă am început implementarea stilului tradiţiilor naţionale, dar şi cele mai moderne tehnologii. De exemplu, aparatele noastre de casă conţin cântare, care sunt unite cu terminalele de casă. Este foarte comod, iar în oraş doar noi dispunem de aşa tehnologie. Unice sunt şi cărucioarele noastre cu două coşuri detaşabile.

«М.В.»: Care este direcţia de dezvoltare a reţelei «Linella» în continuare?
N.P.: Noi ne vom poziţiona în calitate de reţea naţională, atât după cantitate, cât şi după calitate.

«М.В.»: După cantitate înseamnă că intenţionaţi să vă lansaţi şi în provincie?
N.P. Da. În afară de aceasta, noi elaborăm un program de loialitate în baza căruia intenţionăm să promovăm producţia autohtonă. În prezent, sortimentul mărfurilor moldoveneşti constituie doar 35-40 la sută, or, nu este un lucru corect.

«М.В.»: Adică reţeaua «Linella» se plasează atât pe terenul supermarketurilor, cât şi pe cel al magazinelor de pe lângă casă. Nu credeţi că asemenea «jocuri» vor contribui la închiderea magazinelor mai mici de cartier?
N.P.: Nu cred. Magazinul de pe lângă casă reprezintă cel mai elastic format, care întotdeauna va putea face faţă supermarketurilor. Totodată, este şi formatul cel mai rezistent, deoarece nu este afectat într-o măsură atât de mare de criză. E drept, că nici boom-ul economic nu se reflectă într-o măsură aşa de mare asupra magazinelor de pe lângă casă.

Cum de «luptat» cu magazinele mari? Vă pot da un sfat (Nicolae ne arată cartea autorilor Archer, Jeanne Smalling and Taylor, Don. «Up Against the Wal-Marts» (How Your Business Can Survivein the Shadow of the Retail Giant). Potrivit lui Nicolae Pojoga, acest manual oferă o mulţime de sfaturi utile despre faptul cum unităţile comerciale independente pot concura cu reţelele mari. «Cumpărătorul nu întotdeauna se uită la preţ. Noi nu atacăm prin metoda preţurilor. Există noţiunea de „Non-price action“, care presupune deservire de calitate, personal corespunzător, curăţenie, calitate şi multe altele. Şi bineînţeles, întotdeauna ne bucurăm de concurenţi puternici, pentru că aceasta nu ne permite să ne relaxăm», a conchis Nicolae Pojoga.

Articol pregătit MyBusiness.md

COMPANIA SüDZUCKER AG INTENŢIONEAZĂ SĂ INVESTEASCĂ APROXIMATIV 10 MIL. EURO îN CONSTRUCŢIA PRIMEI UZINE DE PRODUCERE A BIOCOMBUSTIBILULUI îN MOLDOVA.

Realizarea acestui proiect va contribui la reducerea costurilor energetice şi, în acelaşi timp, la utilizarea optimală a materiei prime secundare, se arată într-un comunicat al companiei. Majorarea bruscă a costurilor la resursele energetice utilizate în procesul de uscare şi granulare a producţiei secundare, folosită ca furaj pentru vite, stimulează producătorii de zahăr să caute căile optimale de utilizare a acestui produs. Industria zahărului în Moldova, la fel ca şi majoritatea ramurilor de producere din ţara noastră precum şi din toată lumea este în căutarea unui echilibru între creşterea preţurilor la energie, necesitatea de a reduce costurile de producţie şi de protecţie a mediului. Una dintre soluţiile cele mai eficiente a acestei probleme este reutilizarea pulpei de sfeclă de zahăr pentru producerea biogazului şi îngrăşămintelor. Uzina de producere a biogazului din Moldova va fi a doua de acest gen din Europa. Compania Südzucker Moldova SA va prezenta proiectul uzinei de producere a biogazului la 14 aprilie. La prezentare vor participa reprezentanţi ai companiei Südzucker AG, membrii consiliului de administraţie ÎM Südzucker Moldova SA, reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor a Moldovei, ai organizaţilor internaţionale şi ONG-urilor, experţi şi jurnalişti.

InfoMarket

Ghidul a fost prezentat în cadrul unei întruniri la ANRE, la care au participat reprezentanţi ai asociaţiilor de protecţie a consumatorilor, instituţiilor de stat interesate, precum şi ai întreprinderilor de distribuţie a energiei electrice. Autorii Ghidului invocă drept motiv principal al elaborării acestuia necesitatea de a informa complet, corect şi precis consumatorii despre drepturile lor legitime în relaţia cu furnizorii de energie electrică. Ghidul cuprinde toate informaţiile necesare pentru consumatori despre drepturile, obligaţiile lor şi ale furnizorilor de energie electrică cu privire la încheierea contractelor, racordarea, deconectarea şi reconectarea la reţea, evidenţa şi facturarea consumului, calitatea serviciilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, soluţionarea litigiilor apărute între părţi. Lucrarea conţine sfaturi şi recomandări ale specialiştilor ANRE privind economisirea energiei electrice, eficienţa energetică a mărfurilor electrocasnice, răspunsuri la cele mai frecvente întrebări ale consumatorilor. Ghidul include, de asemenea, prezentarea principalelor acte legislative şi normative în domeniul energetic, a sectorului electroenergetic, inclusiv a furnizorilor de energie electrică, a telefoanelor de contact ale oficiilor teritoriale ale acestora, precum şi ale inspecţiilor energetice teritoriale. Ghidul a fost editat în 1,5 mii exemplare şi va fi distribuit în mod gratuit organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, sindicatelor, oficiilor comerciale teritoriale ale furnizorilor de energie electrică. El a va fi plasat şi pe pagina de Internet a Agenţiei: www.anre.md.Versiunea electronică a Ghidului va fi ulterior actualizată în funcţie de modificările operate în actele legislative şi normative în vigoare, de comentariile, solicitările şi recomandările consumatorilor pe marginea problemelor abordate în această lucrare.

InfoMarket

În special, în luna martie curent rezervele valutare ale BNM s-au micşorat cu 1,18 mil. dolari SUA sau cu 0,08%, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. Micşorarea rezervelor a fost determinat de plăţile la datoria externă a Moldovei în volum de 6,02 mil. dolari SUA, deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA – 4,93 mil. dolari SUA, alte plăţi externe – 3,52 mil. dolari SUA. Totodată, la majoarea rezervelor valutare în martie au contribuit: intervenţiile pe piaţa valutară a Moldovei sub formă de cumpărare a valutei - 10,77 mil. dolari SUA, venitul din gestionarea rezervelor valutare – 1,49 mil. dolari SUA, plăţile legate de rezervele obligatorii ale băncilor licenţiate în valută străină - 0,59 mil. dolari SUA, alte încasări – 0,44 mil. dolarui SUA. După cum a relatat anterior agenţia InfoMarket, în 2009 rezervele valutare ale BNM s-au micşorat cu 192,16 mil. dolari SUA (11,5%), constituind la situaţia din 31 decembrie circa 1 mlrd. 480,25 mil. dolari SUA. Rezervele valutare ale BNM au atins maximul istoric absolut de 1,8 mlrd. dolari SUA la finele lunii septembrie 2008, însă rezervele au început să scadă după declanşarea crizei mondiale financiar-economice. // 13.04.2010 – InfoMarket

În premieră, întreprinzătorii autohtoni pot participa la expoziţia mondială „World Expo", care anul curent se va desfăşura în China. În perioada 28 aprilie - 5 mai 2010, Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei invită businessmenii să efectueze o vizită de afaceri la expoziţia mondială „World Expo 2010", care va avea loc în or. Shanghai, China. Evenimentul va fi inaugurat la 1 mai 2010 şi va dura 184 zile.

„World Expo 2010" este prima expoziţie mondială găzduită de o ţară considerată în curs de dezvoltare, câştigând concursul pentru organizarea acestei manifestări, la care au concurat Mexic, Polonia, Rusia, Coreea de Sud. Oraşul Shanghai, în care îşi va ţine lucrările „World Expo 2010", a demonstrat ritmuri spectaculoase de dezvoltare, confirmând şi actualitatea tematicii alese pentru expoziţie: „Un oraş mai bun, o viaţă mai bună".

Se preconizează ca „World Expo 2010" să fie o expoziţie grandioasă, de rezonanţă globală, sloganul ales de organizatori fiind „Eveniment splendid, de succes şi de neuitat". Expoziţia se va extinde pe o suprafaţă de 5,28 km.p., în centru oraşului Shanghai, pe ambele maluri ale rîului Huangpu. În program sunt incluse aprox 20.000 evenimente în 14 pavilioane cu 35 sectoare, expoziţia găzduind participanţi din peste 240 ţări. Fluxul zilnic de vizitatori al „World Expo 2010" este estimat la 200.000 persoane, care vor avea posibilitatea să viziteze standuri naţionale originale, diverse prin stiluri şi concepţie, standurile companiilor transnaţionale şi ale organizaţiilor internaţionale.

Republica Moldova va participa pentru a doua oară la o expoziţie de asemenea amploare. Sloganul standului ţării noastre la „World Expo -2010" este „Oraşul meu eşte şi oraşul tău". La stand vor fi prezentate cele remarcabile realizări ale RM. Participarea în cadrul unei expoziţii mondiale va oferi Moldovei oportunităţi enorme de stabilire şi consolidare a relaţiilor economice cu ţările participante, contribuind şi la promovarea imaginii Republicii Moldova pe arena internaţională.

Vizita de afaceri la „World Expo 2010" prevede participarea delegaţiei de businessmeni autohtoni la programul adiţional al expoziţiei, la întrevederi bilaterale, precum şi vizitarea monumentelor culturale ale Chinei.

Pavilioanele World Expo 2010, Shanghai :

1. Pavilioanele Americii de Nord şi Sud
2. Pavilionul Africii
3. Pavilionul Europei
4. Pavilionul Oceaniei de Sud-Est
5. Pavilioane tematice
6. Pavilioanele organizaţiilor internaţionale
7. Districtul restaurante / divertisment
8. Holul evenimentelor
9. Centrul expoziţional
10. Pavilionul Chinei
11. Centrul artelor interpretative
12. Pavilionul Ţărilor Asiei
13. Sătucul expoziţional
14. Pavilionul întreprinderilor

Expoziţiile mondiale sunt expresie a inspiraţiei şi gândirii umane. Fiind reprezentantul uneia dintre cele mai vechi civilizaţii pe glob, China favorizează comerţul internaţional, transferul de tehnologii şi promovează pacea pe glob. Pe parcursul a 184 zile participanţii vor face schimb de idei strategice de dezvoltare durabilă a societăţii şi modalităţi de menţinere a unui habitat urban ecologic, vor analiza perspectivele mixului cultural urban, perspectivele prosperităţii economice urbane, inovaţiile şi tehnologia urbană, interacţiunea dintre mediile urbane şi rurale.

Întreprinzătorii interesaţi să participe la vizita de afaceri în Shanghai, în perioada 28 aprilie - 5 mai 2010, sunt rugaţi să expedieze în adresa CCI o scrisoare de intenţie ce va conţine: scopul vizitei, numele şi funcţia specialistului care va pleca în deplasare, data şi locul naşterii, data emiterii şi termenul de valabilitate al paşaportului, perioada de sejur, tipul hotelului şi camerei (SNG/DBL room).

Informaţii suplimentare: Direcţia Târguri şi Expoziţii a CCI a RM, tel/fax: 23-84-10, 21-07-25, e-mail:

La 15 aprilie 2010, în premieră, la Chişinău, Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei (CCI), în parteneriat cu Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCI organizează o conferinţă internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Forme alternative de soluţionare a litigiilor comerciale, probleme şi modalităţi de rezolvare".

La conferinţă vor participa oficiali ai administraţiei publice centrale, arbitri, reprezentanţi ai comunităţii de afaceri, reprezentanţi ai instituţiilor arbitrale din mai multe state membre ale CSI, din România, Polonia, Bulgaria, precum şi expertul juridic rezident al Consiliului Europei în Moldova, Carsten Mahnke.

Conform preşedintelui Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCI, Dumitru Postovan, în cadrul evenimentului vor fi discutate subiecte actuale ce ţin de formele alternative de soluţionare a litigiilor comerciale în diferite state, armonizarea legislaţiei în domeniu, se va face schimb de experienţă. „Agenţii economici din Republica Moldova au parteneri de afaceri în diferite ţări şi, uneori, între aceştia apar litigii comerciale. De obicei, întreprinzătorii, în special cei din statele cu o economie dezvoltată, preferă formele alternative de soluţionare a litigiilor, care oferă mai multe avantaje. Medierea şi arbitrajul le permit părţilor să aleagă timpul, locul, arbitrii, modalităţile de examinare, forma de remediere a litigiului, etc. Astfel, conflictul se soluţionează rapid, profesionist, confidenţial şi mai puţin costisitor."

Potrivit sursei citate, conferinţa va contribui la stabilirea relaţiilor de colaborare dintre Curţile de Arbitraj de pe lângă Camerele de Comerţ şi Industrie, la familiarizarea cu cadrul legislativ în domeniul arbitrajului şi altor metode alternative de soluţionare a litigiilor economice.

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCI a Moldovei a fost înfiinţată în anul 1994 pentru administrarea arbitrajului comercial, în scopul soluţionării litigiilor de comerţ exterior.

Bd. Ştefan cel Mare 151, mun Chişinău,

Tel: 23-52-88; 24-42-83,

www.chamber.md; e-mail:

În special, plata principalului la credite a constituit 15,4 mil. dolari SUA, plata dobânzilor – 4,9 mil. dolari SUA, au relatat pentru InfoMarket surse din Ministerul Finanţelor. Anterior a fost comunicat că Moldova în 2010 preconizează să direcţioneze spre deservirea datoriei de stat externe administrată de guvern circa 73,2 mil. dolari SUA. În special, plăţile principalului la credite în 2010 sunt prevăzute în volum de 46,8 mil. dolari SUA, dintre care plăţile aferente achitării datoriei directe a guvernului - 46 mil. dolari SUA, datoriei garantate - 0,8 mil. dolari SUA. Cheltuielile aferente deservirii datoriei de stat externe, achitării dobânzilor sunt prevăzute în 2010 în volum de 26,4 mil. dolari SUA, dintre care plăţile aferente achitării datoriei directe - 26,22 mil. dolari SUA, datoriei garantate - 0,18 mil. dolari SUA. 

InfoMarket

«În prezent, în Republica Moldova în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor activează circa 1500 de companii cu un efectiv de peste 40 mii de angajaţi», a declarat preşedintele Asociaţiei Companiilor private din domeniul IT din Moldova, Veaceslav Cunev, care este şi directorul companiei «Deeplace», la ceremonia de deschidere a primului sumiit TIC. Potrivit lui Cunev, productivitatea muncii în domeniul IT este de opt ori mai mare comparativ cu media pe economie.

Potrivit Ambasadorului Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în Moldova, Asif Chaudry, prezent la summit, cota tehnologiilor informaţionale a atins deja 10 la sută din Produsul Intern Brut al Moldovei, adică la fel ca sectorul agrar.

La rândul său, premierul Vlad Filat s-a plâns pe faptul că zilnic primeşte semnale despre acte de corupţie în rândul organelor de stat, exprimând totodată speranţa că după crearea «Guvernului Electronic» se va reuşi reducerea nivelului de corupţie şi concomitent, sporirea eficacităţii economiei, deoarece în prezent persoanele fizice şi juridice, de exemplu, cheltuie anual până la 300 de milioane de lei şi foarte mult timp pentru obţinerea diferitor documente şi certificate.

«În timpul apropiat în Moldova va sosi un grup de experţi din SUA, Estonia, Singapore, Noua Zeelandă şi Marea Britanie pentru a consulta specialiştii moldoveni în privinţa creării Guvernului Electronic», a menţionat Vlad Filat, precizând că vor fi atrase şi companii locale.

Totodată, Veaceslav Cunev a menţionat că companiile IT din Moldova sunt dispuse să ofere gratuit statului licenţe pentru utilizarea produselor lor, urmând să fie achitate doar serviciile pentru suportul tehnic. Potrivit lui Cunev, companiile din domeniul TIC au elaborat deja nu mai puţin de 20 de servere necesare statului pentru crearea şi funcţionarea normală a «Guvernului Electronic», care pot fi lansate în timp de 6 luni.

«Putem oferi statului aşa produse şi servicii, ca automatizarea sistemului judiciar şi cel fiscal, efectuarea plăţilor electronice, banca electronică a plăţilor sociale. Toate acestea pot fi realizate în cadrul unui parteneriat între stat şi sectorul privat.

Amintim, că preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca, anul trecut a lansat ideea creării unei societăţi bazată pe cunoştinţe şi respectiv, pe o economie a cunoştinţelor. Adică, în cazul în care Moldova urmează calea actuală de dezvoltare, atunci pentru început trebuie de efectuat industrializarea, de ridicat industria, şi abia apoi de implementat tehnologiile avansate. În cazul trecerii la economia cunoştinţelor etapa de industrializare nu-şi mai are rostul, deoarece statul şi companiile private investesc direct în «materia cenuşie».

Se pare că autorităţile nu au rămas indiferente faţă de propunerea academicianului.
Ministrul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Alexandru Oleinic, a anunţat despre lansarea concursului naţional în domeniul tehnologiilor informaţionale «ITineret — viitorul începe de la tine».
Proiectele vor fi selectate în baza criteriilor ce ţin de originalitate, posibilităţile de realizare, funcţionalitatea pentru Moldova, importanţa problemei care poate fi rezolvată, capacitatea de perfecţionare a sistemelor şi proceselor deja existente.

Cei mai talentaţi 100 de participanţi vor avea ocazia să participe la o şcoală de vară, unde vor avea întrevederi cu experţi în domeniul tehnologiilor informaţionale. Tot acolo vor fi desemnaţi 30 de învingători în 5 categorii, care vor primi premii şi cadouri de preţ.

Directorul general al companiei «Microsoft România», Călin Tatomir, a anunţat că în timpul apropiat corporaţia pe care o conduce va semna cu Guvernul Moldovei un acord în baza căruia elevii şi studenţii vor primi acces gratuit la produsele soft licenţiate ale «Microsoft».

La final au fost făcute totalurile concursului de site-uri Web Top. La concurs în anul curent au participat 222 de candidaţi, care au concurat la 11 categorii: Autorităţi Publice, Artă şi Cultură, Business, Divertisment/Comunități Virtuale, Educaţie şi Ştiinţă, Mass-Media, Sănătate şi Sport, Site-uri personale/bloguri, Societate Civilă, Web Design, Promoting Moldova.

Rezultatele concursului le puteţi găsi pe site-ui www.webtop.md

La prima vedere, într-o ţară fără munţi şi fără mare cum este Republica Moldova, nu se poate vorbi despre o industrie a turismului, însă aceasta încet, dar totuşi se dezvoltă. Şi asta în pofida drumurilor deplorabile, poziţionarea nu tocmai fericită a ţării peste hotare, starea proastă a obiectelor turistice şi preţurile mari (chiar la nivel european) în structurile de cazare a turiştilor.

Cu toate acestea, în anul 2009 în Moldova erau înregistrate peste 200 de agenţii de turism! De asemenea, în instituţiile de învăţământ superior specialităţile legate de turism sunt la mare căutare.
Şi totuşi, cât de profitabile sunt agenţiile de turism în Moldova, merită să te lansezi în acest business în condiţiile unei asemenea concurenţe acerbe?

Potrivit datelor statistice oficiale, majoritatea cetăţenilor Moldovei preferă să se odihnească în Turcia, urmată de Bulgaria şi, recpectiv, Ucraina. Pare straniu, deoarece în Ucraina vacanţele sunt mai ieftine, drumul este relativ scurt, iar clima nu se deosebeşte prea mult de cea din Moldova (cu excepţia Crimeei, desigur). Aşa arată datele oficiale, însă nimeni nu socoteşte turiştii care pleacă în Ucraina pe cont propriu, or, numărul acestora este mult mai mare comparativ cu al celor care preferă să se recreeze în Turcia sau Bulgaria.

Dar să revenim la businessul legat de turism. Perioada de vârf pentru o agenţie de turism este, bineînţeles, vara, sau mai precis lunile iulie şi august, când majoritatea pleacă în vacanţă şi concediu.

Adică agenţiile de turism din Chişinău în mediu activează doar două luni pe an. Bineînţeles, că şi în «perioada moartă» (primăvara — toamna) turismul autohton nu dispare cu totul. Cele mai populare sunt excursiile prin Moldova (îndeosebi la elevi), precum şi organizarea diferitor tururi de afaceri (conferinţe de presă etc.), participarea la diferite sărbători şi festivaluri (Ziua Vinului, Hramul Oraşului, Mărţişor). Totuşi, majoritatea firmelor de turism (de obicei acestea sunt agenţii mici cu un stat format din 3-8 colaboratori) activează doar vara.

Aţi decis să deschideţi o agenţie de turism, de la ce începem?

Este foarte important de răspuns corect la această întrebare pentru ca în viitor să vă formaţi o imagine proprie şi să deveniţi competitivi pe piaţă.
Agenţie de turism sau oparator turistic? Operatorul turistic crează şi promovează produsul turistic, adică un complex de servicii.

Crearea produsului turistic include: încheierea contractelor cu hotelurile (bazele de odihnă), rezervarea camerelor, transportul clienţilor de la hotel la aeroport şi viceversa, organizarea hranei, excursiilor etc.
Promovarea produsului turistic include: publicitatea, participarea la expoziţii, iarmaroace, editarea prospectelor, cataloagelor ş.a.m.d.
A fi operator turistic înseamnă o muncă foarte grea.

Această activitate înseamnă în egală măsură investiţii considerabile şi o aşteptare îndelungată a profitului. Totodată, acest business presupune şi un risc esenţial, deoarece trebuie să fii sigur şi să faci tot posibilul pentru ca serviciile să fie întrebate.

De obicei, începătorii nu reuşesc să se afirme în acest domeniu.
Plusul acestui business este profitul înalt, minusurile — investiţiile mari şi riscurile.
Agenţiile de turism se ocupă cu vânzarea pachetelor turistice pe care le procură de la operatorii turistici.

În concluzie, este mai uşor de activat în calitate de agenţie, decât să fii operator turistic. În cadrul unei agenţii de turism nu există asemenea riscuri faţă de hoteluri, restaurante etc., nu e nevoie de investiţii considerabile. Agenţiile pur şi simplu realizează pachetele turistice, obţinînd un comision anumit.

După ce aţi decis dacă veţi activa în calitate de agenţie de turism sau operator turistic urmează să perfectaţi actele necesare şi să găsiţi un oficiu.

Nicio firmă turistică în Moldova nu poate activa fără licenţă, care este unul din cele mai importante documente în domeniul turismului. Licenţa este eliberată de Camera de Licenţiere, în cazul în care toate condiţiile sunt respectate.

Pentru a obţine licenţa este nevoie de:

• încăperi nelocative (personale sau arendate);
• respectarea normelor sanitaro-igienice;
• antiincendiare şi de protecţie a muncii;
• prestarea serviciilor în condiţiile încheierii contractului turistic, eliberarea vaucerului turistic şi poliţei medicale;
• completarea registrelor de evidenţă a contractelor turistice între agentul economic şi client.;

De asemenea, colaboratorii agenţiei de turism trebuie să posede limba de stat şi să întrunească un şir de alte condiţii. În prezent, funcţia de director general al unei agenţii de turism poate fi deţinută doar de absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior sau de persoane cu o vechime de lucru în domeniul turismului de peste 5 de ani si sa aiba Brevet de tip A

Oficiul joacă un rol important în activitatea agenţiei de turism. Există două condiţii de bază — oficiul trebuie să se afle într-o zonă aglomerată a oraşului şi să aibă căi de acces facile pentru clienţi.
Oficiul trebuie dotat cu tehnica de birou respectivă: fax, telefoane (de dorit cu minimum două linii fixe), calculator conectat la reţeaua Internet, printer, aparat de casă, xerox (de dorit). De asemenea, veţi avea nevoie de mobilă: mese pentru manageri, scaune, fotolii pentru clienţi. De obicei, pe pereţi sunt plasate poliţe cu suvenire din diferite ţări, hărţi (cu locurile de destinaţie). La un loc vizibil trebuie să se afle cartea de plângeri şi propuneri, licenţa, certificatul, brevetele sau certificatele colaboratorilor.

Angajarea personalului. Piaţa din Moldova nu duce lipsă de cadre în domeniul turismului, instituţiile de învăţământ superior anual asigură acest segment din plin. Altceva e când aceşti specialişti visează să se angajeze doar pentru a «călători mai ieftin sau pe gratis». De aceea, fondatorul firmei «Internix-Tur» sugerează să angajaţi manageri experimentaţi, iar pe timp de vară puteţi să angajaţi şi persoane fără experienţă pentru a economisi pe salarii. Însă în cazul în care aţi decis să activaţi anul împrejur, trebuie să angajaţi doar o persoană experimentată, care să poată atrage clienţii.

Merită sau ba? Merită, dacă sunteţi dispus să propuneţi preţuri mici şi un spectru larg de servicii, inclusiv noi tipuri de excursii, noi staţiuni de odihnă în schimbul «coloniilor moldoveneşti» Koblevo şi Zatoka, diverse promoţii şi loterii. Dar pe lângă toate acestea trebuie să cunoaşteţi toate afinităţile acestui business şi să nu vă temeţi să concuraţi cu cele 240 de firme turistice deja existente!

Ca urmare a crizei financiare şi economice creditarea bancară în Moldova în special pe termen mediu şi lung s-a redus considerabil, cele mai afectate de lipsa mijlocelor de credit fiind întreprinderile mici şi mijlocii, au menţionat surse din cadrul Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Creditul BERD va permite Băncii Sociale să satisfacă cererea în creştere de credite din partea întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova, să finanţeze investiţiile şi să completeze capitalul circulant al întreprinderilor prin acordarea creditelor pe termen mediu şi lung. În afară de aceasta, va fi acordată asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea sistemului de gestionare a riscurilor la Banca Socială. După cum a notat reprezentantul BERD Francis Malig, linia creditară va da un imbold suplimentar dezvoltării concurenţei în sectorul bancar moldovenesc şi va spori finanţarea întreprinderilor locale. „Proiectul dat va simplifica accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la finaţarea atât de dorită, astfel BERD executându-şi obligaţiunile de susţinere a dezvoltării sectorului privat al Moldovei”, a declarat Francis Malig. La rândul său, preşedintele Băncii Sociale Vladimir Suetnov a menţionat că de la începutul colaborării cu BERD în 2005 banca a obţinut linii creditare în volum total de circa 19 mil. euro. „Banca Sociala întotdeauna a susţinut activ businessul privat din Moldova, în special sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Noua linie creditară ne va permite să îmbunătăţim accesul la finanţare de lungă durată pentru acest grup important de clienţi ai noştri”, a spus Vladimir Suetnov. De la începutul activităţii sale în Moldova BERD a acordat diferitor sectoare ale economiei ţării circa 350 mil. euro şi a atras investiţii suplimentare în volum de peste 245 mil. euro.

09.04.2010 – InfoMarket.