Prestigioasa şcoală de business din Franţa «INSEAD», comparabilă cu Universitatea Harvard din SUA, a publicat rezultatele studiului privind Indicele Global al Inovaţiei (Global Innovation Index). La acest capitol Republica Moldova a fost plasată pe poziţia a 39-a în lume (cu doi ani în urmă ocupa locul 119) şi locul al 25-lea în Europa. Astfel, Moldova a depăşit în acest rating statele vecine România (locul 50) şi Ucraina (locul 60), dar şi Rusia, care se plasează pe locul 56.

Topul celor mai inovaţionale zece ţări este condus de Elveţia, urmată de Suedia, Singapore, Hong Kong, Finlanda, Danemarca, SUA, Canada, Olanda şi Marea Britanie.

Rezultatele studiului sunt destul de şocante pentru noi. Cunoscutul economist, Mihail Poisic, evită să declare deschis acest rating o profanare, dar a menţionat următoarele: «Noi trăim aici şi vedem cum stagnează agricultura, industria, ştiinţa şi învăţământul, cum cetăţenii fug masiv din ţară, de aceea pe un asemenea fondal negativ chiar şi simple discuţii privind viitorul inovaţional al Moldovei provoacă un zâmbet sceptic şi mirare».

«Indicele INSEAD, în primul rând, arată investitorilor statele care la momentul actual sunt cele mai receptive la afacerile inovaţionale», explică directorul general al Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, Ghenadie Cernei.

Moldova ocupă în rating aceste locuri înalte (nu după indicii absoluţi, ci după dinamică) după următorii factori: cheltuielile pentru educaţie; cheltuielile publice pentru educaţie pe cap de locuitor; numărul de modele care funcţionează, înregistrate în registrul naţional. «De menţionat, că după numărul de patente înregistrate în registrul naţional noi ocupăm locul 7, iar după numărul patentelor înregistrate peste hotare — locul 64. Acest lucru pentru investitor înseamnă că economia naţională nu este capabilă să absoarbă elaborările savanţilor şi ştiinţa, în mare parte, activează în gol», comentează Ghenadie Cernei.

De asemenea, Moldova ocupă locul 3 după înregistrarea mărcilor comerciale în registrul naţional, locul 4 după creşterea PIB-ului per angajat în economia naţională, locul 5 după exportul mărfurilor creative, locul 6 după înregistrarea mărcilor comerciale după Sistemul de la Madrid.

«Rating-ul este un indice dinamic. De exemplu, în anul curent în Moldova s-a redus brusc finanţarea ştiinţei, îndeosebi a cercetărilor aplicative, fapt care va influenţa indicii anului viitor. De aceea, pragmaticii potenţiali investitori întotdeauna studiază cifrele în dinamică. Însă şi noi, în baza datelor INSEAD putem stabili locurile noastre „înguste“ pentru a încerca să le lărgim», a menţionat Ghenadie Cernei.

În acest sens, Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic a elaborat Strategia Dezvoltării Inovaţionale a Moldovei pentru anii 2012–2020. Proiectul documentului va fi prezentat la finele lunii octombrie în Chişinău, în cadrul conferinţei finanţate de Comisia Economică a ONU pentru Europa (UNICE). Specialiştii AITT speră că după aceasta experţii UNICE vor monitoriza în permanenţă implementarea acestei strategii.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

«Nu este o mare problemă să obţii acces le fondurile europene de finanţare, având în vedere, de exemplu, că Moldova are acces la două programuri europene de colaborare tranfrontalieră din cincisprezece: România-Ucraina-Moldova 2007–2013 şi statele din regiunea Mării Negre. Principala problemă constă în aceea ca aceşti bani să fie asimilaţi raţional», a menţionat şefa Direcţiei generale dezvoltarea mediului de afaceri, Lilia Palii.

Afirmaţia a fost făcută în cadrul conferinţei de presă, dedicate lansării unui nou proiect pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul tinerilor în cadrul Programului european «România-Ucraina-Moldova». Proiectul se numeşte «Y. E. S.S.» (Young Experiences a Smart Solution) şi în România este administrat de Fundaţia Naţională pentru Dezvoltare Comunitară şi Asociaţia pentru Marketing şi Management Cultural, Economic şi Social «COMUNIK». În Republica Moldova partenerul proiectului este Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Moldova (ODIMM).

Scopul proiectului este de a pregăti tineri pentru elaborarea diferitor proiecte care ulterior ar putea fi finanţate din fonduri europene.

În acest sens vor fi selectaţi 60 de studenţi ai curselor superioare şi de la masterat (45 din judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi din România şi 15 din Republica Moldova), care la prima etapă vor susţine cursuri de instruire. La etapa finală, participanţii se vor aduna într-o tabără de odihnă (cel mai probabil, în Romţnia), unde se vor ocupa nemijlocit de elaborarea proiectelor.

Participanţii vor fi repartizaţi în echipe a câte trei persoane, de aceea studenţii vor trebui să-şi aleagă coechiperii după interese. Ulterior, participanţii trebuie să completeze o anchetă pe site-ul www.dezvoltare-comunitara.ro, să primească testele respective şi să le resolve.

Potrivit conducătorului ODIMM, Iulia Iabanji, toate documentele respective vor fi publicate şi pe site-ul www.odimm.md. De asemenea, toate training-urile pentru studenţii moldoveni vor fi organizate de specialiştii ODIMM, care deja au acumulat exeperienţă, adiministrând Programul Guvernului Moldovei pentru tinerii antreprenori şi multe alte proiecte.

Durata proiectului este un an de zile, iar bugetul total constituie 160 866 de euro, dintre care 89,75% (144 377 de euro) vor fi suportate de Programul «România-Ucraina-Moldova», iar restul — de statele participante.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În prezent, reţelele de socializare au devenit un instrument de comunicare care ocupă o sumedenie de timp atât utilizatorilor de Internet din Moldova, cât şi din întreaga lume. Odnoklassniki, Vkontakte, Facebook şi multe alte reţele oferă utilizatorilor înregistraţi nu doar cominicare cu prietenii, ci şi jocuri, posibilitatea de a crea cluburi şi comunităţi pe interese, muzică etc. Astfel, reţelele de socializare devin a doua casă pentru utilizatorii de Internet, locul unde întotdeauna eşti aşteptat şi dorit, unde poţi să te lauzi şi să comunici, unde poţi afla ultimile noutăţi şi bârfi.

Principala deosebire a reţelelor de socializare de alte site-uri este numărul foarte mare de utilizatori reali. Evident, acest fapt nu poate fi trecut cu vederea de oamenii de afaceri care doresc să-şi majoreze vânzările şi să atragă clienţi noi, or, promovarea businessului în reţelele de socializare în prezent este foarte actuală.

Vom examina avantajele principale de promovare a companiilor în reţelele de socializare:

1. Utilizatori reali. Tot ce veţi întreprinde, toate ofertele, noutăţile, cataloagele vor fi văzute de utilizatori reali, nu de roboţi.

2. Informaţia prezentată pe reţelele de socializare este gratuită. Este nevoie doar de puţin timp şi fantezie.

3. Toată informaţia prezentată imediat poate fi răspîndită în reţea, cunoscuţilor. Astfel, în cazul în care un anumit număr de utilizatori reali vor fi interesaţi de oferta Dvs., cu siguranţă informaţia va fi transmisă în lanţ mai departe.

Pentru a începe promovarea afacerii în reţelele de socializare trebuie de conştientizat că la început va fi destul de dificil:

1.  Stabiliţi, pentru ce doriţi să vă creaţi o pagină proprie: pentru a comunica cu clienţii, pentru a atrage oameni noi sau în alte scopuri.

2. Accesaţi alte grupuri, analizaţi paginile concurenţilor şi structura grupului, atrageţi atenţie şi la un şir de alte detalii.

3. Creaţi pagina proprie, introduceţi informaţia respectivă şi începeţi să căutaţi prieteni. Este important ca grupul sau comunitatea Dvs. să nu fie închisă. Desigur, moderatorul va trebui să depună eforturi şi să verifice permanent noii participanţi, în schimb, potenţialii clienţi nu vor trebui să aştepte prea mult pentru a fi aprobaţi în grup.

4. Nu uitaţi de grupul Dvs., fiţi activi în permanenţă, adăugaţi noutăţi, fotografii, organizaţi concursuri şi sondaje, întâlniri reale, felicitaţi participanţii cu ocazia sărbătorilor.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Potrivit datelor Agenţiei Turismului a Republicii Moldova, în perioada 2003–2011 numărul operatorilor licenţiaţi de pe piaţa turismului a crescut de la 238 până la 383 (în anul 2010 erau 313). Volumul vânzărilor s-a mărit de la 145,6 milioane de lei în anul 2003 până la 708 milioane de lei în anul 2010. În mare marte, predomină outgoing-ul sau turismul peste hotare. Astfel, în acest domeniu, în anul trecut volumul vânzărilor a atins 624,2 milioane de lei, în timp ce pe segmentul turismului de intrare sau cel intern acest indice a constituit doar 83,8 milioane de lei. De menţionat, că pe primul segment, în ultimii 8 ani vânzările au crescut de 6 ori (în anul 2010 — cu aproape 50%), iar pe cel de-al doilea — doar de 2,2 ori.

Pentru turismul internaţional, anul 2010 în Moldova a fost unul foarte reuşit. În mare parte, acest fapt s-a datorat reprezentanţei unui din cei mai mari operatori de turism din Rusia, companiei «Tez-tour». În Moldova reprezentanţa a fost deschisă în anul 2006, desfășurând o activitate destul de energică. Astfel, în anul 2010 compania a deschis a doua destinaţie spre Turcia — locaţia Bodrum, de pe litoralul Mării Egee. De asemenea, «Tez-tour» a reuşit să liberalizeze regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni care călătoresc în Egipt, deoarece până atunci intrarea pe teritoriul acestei ţări a femeilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani era interzisă. Totodată, compania rusă a reuşit să deschidă la finele anului 2010 o linie charter spre Egipt până în mai 2011. De asemenea, reprezentanţa operatorului rus a reuşit să soluţioneze problema legată de transportatorii aerieni, după care preţurile la biletele de avion spre Turcia le-au egalat pe cele din Odesa, or, anterior, cursa Chişinău-Antalya costa cu 100 de dolari mai mult, decât din Odesa, chiar ţinând cont de transfer.

Totodată, în anul 2010 Grecia a aderat la Centrul Unic de Vize din Moldova, administrat de Ambasada Ungariei, şi a introdus pentru cetăţenii moldoveni regim de viză simplificat. Drept urmare, în primăvara anului 2011 în Moldova s-a lansat un operator important spre direcţia elenă. Astfel, firma «Tur-magazin», în colaborare cu una din cele mai mari companii din Grecia «Mouzenidis Travel», a anunţat lansarea a două curse charter — spre insulele Creta şi Halkidiki. Până atunci, turiştii moldoveni erau nevoiţi să zboare până în Atena din Kiev sau Odesa.

Şi atunci când viaţa părea mai frumoasă aproape totul s-a prăbuşit într-un singur moment.

Mai întâi, «s-a remarcat» Egiptul. Rechinii care au atacat turiştii ruşi, până la urmă, s-au dovedit o nimic toată, comparativ cu tulburările în masă care s-au declanşat la începutul anului şi continuă până în prezent. Fluxul turiştilor s-a redus cu 80 la sută, iar situaţia rămâne incertă. În aceste condiţii, «Tez-tour» a fost nevoit să anuleze cursele charter.

Apoi a ieşit în evidenţă ministrul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor al Moldovei, Anatol Şalaru, care a introdus noi reguli de călătorie spre Turcia. Astfel, compania privată care efectuează curse charter spre Turcia trebuie să solicite acordul Companiei de stat «Air Moldova». Acest moment a constituit o lovitură grea pentru compania «Moldavian Airlines» şi agenţiile de turism care colaborează cu acest operator aerian. Potrivit reprezentanţilor acestor agenţii de turism, măsura respectivă urma să-i impună să procure pachete turistice gata de la 2–3 companii legate cu «Air Moldova» şi să le vândă cu un adaos comercial propriu. Evident, acest lucru nu putea să fie benefic pe piaţa serviciilor turistice.

Însă lucrurile nu s-a oprit aici: în luna iunie Guvernul Greciei a decis pe neaşteptate că moldovenii nu mai au nevoie de regim de viză simplificat şi l-a anulat. În rezultat, compania «Tur-magazin» a fost nevoită să anuleze toate cursele charter, iar turiştii rămaşi în Grecia (circa 80 de persoane) să-i repatrieze prin cursa Atena-Kiev.

Din destinaţiile populare doar Bulgaria nu a întreprins în acest an careva măsuri deocheate, cu toate că a introdus prevederea potrivit căreia, la obţinerea vizei trebuie de prezentat un certificat care să confirme existenţa pe contul bancar a sumei de 50 de euro pentru fiecare zi de aflare pe teritoriul Bulgariei. Această prevedere nu se răsfrânge asupra turiştilor care merg la odihnă după sistemul all inclusive. Astfel, în sezonul curent Bulgaria «le-a şters nasul» tuturor concurenţilor, ţinând cont şi de faptul că această destinaţie a fost aleasă şi de mulţi turişti ruşi, care au fost nevoiţi să renunţe la Egipt.

Printre noutăţile plăcute se numără înţelegerea dintre ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Moldovei, Iurie Leancă, şi omologul său din Israel, Avigdor Lieberman, (originar din Moldova) privind posibilitatea liberalizării regimului de viză. Potrivit MAEIE, în calitate de prim pas Israelul a decis să anuleze taxa pentru eliberarea vizelor cetăţenilor moldoveni care călătoresc în această ţară.

Totodată, potrivit datelor de care dispunem, compania «Tez-tour» continuă activitatea privind organizarea unui program charter în Austria în sezonul de iarnă 2011–2012.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Din momentul creării Fondului Ecologic Naţional (FEN) şi a fondurilor ecologice locale în anul 1998, mulţi întreprinzători au încercat să obţină finanţare din aceste surse, însă în majoritatea cazurilor au fost refuzaţi. Mai mult, antreprenorii s-au confruntat cu lipsă de informaţie, atât privind mijloacele adunate, cât şi privind repartizarea acestor fonduri. Chiar şi după ce în anul 2005 aceste fonduri au fost declarate speciale, ceea ce înseamnă integrarea lor în bugetul de stat, deoarece până atunci ele erau considerate extrabugetare.

Abia în ultimul timp situaţia a început să se schimbe. Ministerul Mediului a publicat pe site-ul său lista proiectelor aprobate pentru finanţare în ianuarie-aprilie 2011. Doritorii se pot familiariza cu această listă AICI

La rândul său, specialiştii Centrului analitic independent «Expert Grup», cu susţinerea Fundaţiei Soros, au analizat diverse aspecte ale funcţionării acestor fonduri în Moldova pe întreaga perioadă de existenţă a acestora.

În prezent, este vorba despre sume importante de bani. După introducerea în anul 2008 a taxei la importul produselor ambalate în polimeri şi tetra-pack (în afară de lactate) veniturile acestor fonduri au crescut în progresie geometrică. Astfel, dacă în anul 1998, când se percepea doar taxa ecologică, bugetul FEN constituia 0,4 milioane de lei, iar toate bugetele locale atingeau 0,3 milioane de lei, în anul 2010 aceste sume au constituit 202,7 milioane şi, respectiv, 15,6 milioane de lei.

Potrivit expertului Dumitru Budeanschi, «cheltuielile din Fondul Ecologic Naţional şi fondurile ecologice locale, precum şi din alte surse prevăzute în Bugetul de Stat pentru protecţia mediului s-au majorat de la 34,8 milioane de lei în anul 2004 până la 157,3 milioane de lei în anul 2011, însă mediul rămâne a fi poluat, există o mulţime de gunoişti şi spaţii verzi neamenajate».

Experţii şi ecologii prezenţi la dezbaterile pe marginea raportului «Studierea transparenţei şi eficienţei economice a utilizării fondurilor ecologice» au menţionat, că mijloacele FEN, în mare parte, sunt utilizate pentru aprovizionarea cu apă şi canalizare în localităţile rurale, lucru ce ţine de competenţa organelor locale şi centrale. În schimb, aceste mijloace nu sunt direcţionate pentru restabilirea tezaurului natural naţional, or, acest lucru ţine anume de competenţa acestor fonduri ecologice.

De asemenea, participanţii au fost de acord cu concluzia Curţii de Conturi, care în urma verificării activităţii fondurilor ecologice în perioada 1998–2009, a constatat că controlul asupra cheltuielilor mijloacelor alocate este foarte neesenţial.

Ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, prezent la dezbateri, în mare parte a fost de acord cu opinia specialiştilor, recunoscând că pentru început, fondurile ecologice au nevoie de o revizuire conceptuală a legislaţiei şi regulamentelor, dar şi de un management mai eficient.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În pofida faptului că populaţia şi teritoriul Republicii Moldova sunt destul de mici, numărul turiştilor şi persoanelor care pleacă la odihnă peste hotarele ţării în perioada estivală se află în creştere permanentă. O dovadă în acest sens este şi numărul mare de firme de turism, care apar în fiecare an. Doar în Chişinău oficial sunt înregistrate peste 300 de agenţii de turism!

Evident, în perioada estivală concurenţa pe acest segment este acerbă, or, perioada vacanţelor asigură firma de turism pe un an întreg. Firmele de turism inundă cu ofertele sale speciale posturile de radio şi televiziune, ziarele şi revistele, dar şi Internetul.

Care publicitate este mai eficientă pe Internet? Bineînţeles, este vorba despre publicitatea plasată pe cele mai populare site-uri din Moldova, precum şi publicitatea prin bannere. Însă cea mai eficientă publicitate în domeniul turismului presupune crearea unui site propriu.

În prezent, multe firme de turism din Moldova nu îşi imaginează activitatea fără propria sursă de informare. Însă, cu părere de rău, este prea puţin doar de creat un site, or, este important de împlut site-ul cu informaţie, de promovat şi periodic de actualizat cu informaţie nouă, nu doar cu date despre preţuri.

Aşadar, vom examina avantajele principale ale site-ului pentru o firmă de turism:

1. Posibilitatea de a oferi potenţialilor clienţi şi parteneri informaţie amplă despre activitatea firmei — documente, informaţie de contact, rechizitele bancare.

2. Pe site-ul turistic pot fi (şi trebuie!) plasate fotografii ale destinaţiilor turistice, tururilor turistice, transportului, turiştilor realizate de firmă şi nu culese de pe Internet. În aşa fel, potenţialii clienţi vor avea o încredere mai mare în firma Dvs. pentru că managerii ştiu cu ce ofertă se prezintă, deoarece au vizitat locurile respective.

3. Bineînţeles, pe site puteţi afişa preţurile la călătoriile turistice şi la serviciile prestate. De menţionat, că multe firme de turism ignoră acest moment, arătând că apelul clientului în oficiul firmei sau prezenţa personală a acestuia este mai importantă, decât preţurile afişate pe Internet. Desigur, nu are sens de publicat, de exemplu, preţurile pentru o zi de odihnă, însă indicarea preţurilor pachetelor turistice sunt binevenite. .

4. Comentariile turiştilor pe site-ul firmei de turism este anume ceea ce poate stimula toţi vizitatorii să apeleze anume la firma Dvs.. Evident, trebuie de ţinut cont de faptul că nu toate comentariile pot fi pozitive.

5. Informaţia utilă scrisă de sine stătător pentru turişti, avertismentele şi sfaturile practice vor atrage noi vizitatori, care vor fi plăcut surprinşi de grija firmei faţă de clienţi.

6. Site-ul turistic poate fi completat în permanenţă cu oferte noi, anunţuri despre tururi «fierbinţi».

7. Întreţinerea unui site turistic este mult mai ieftină, decât afişarea permanentă a anunţurilor pe panourile de publicitate, procurarea spaţiului pentru bannere sau compunerea unor articole cu conţinut publicitar. Şi acest factor este foarte important.

După ce am examinat avantajele principale ale unui site turistic vom examina unele greşeli, pe care le comit firmele de turism în lucrul cu site-ul:

1. Informaţia despre locaţiile de odihnă deseori este pur şi simplu copiată din Internet. Acest lucru influenţează extrem de negativ nu doar vizitatorii (care au citit deja informaţia respectivă), ci şi motoarele de căutare, care pur şi simplu nu vor redirecţiona potenţialii clienţi spre site-ul firmei.

2. Unul din cele mai mari dezavantaje ale site-lor turistice moldoveneşti este navigarea incomodă. Până a găsi informaţia necesară, clientul este nevoit să acceseze o mulţime de link-uri.

3. Principala problemă a agenţiilor de turism este că acestea creează site-ul şi apoi uită de el. Nici un site nu va putea aduce profit imediat, este necesară o anumită perioadă de timp (cu condiţia completării şi promovării corecte), de aceea nu trebuie de lăsat site-ul în voia sorţii nici după câteva luni de zile, chiar dacă numărul accesărilor şi apelurilor telefonice este mic. Cu timpul, site-ul va începe să fie foarte profitabil.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Aşadar, în Moldova Internet există şi acest fapt este demonstrat de cei peste 1,5 milioane de utilizatori, însă doar o şesime din ei sunt utilizatori activi.

În Moldova sunt create toate condiţiile pentru dezvoltarea internetului, însă aceste oportunităţi nu sunt valorificate.

Avantajele Internetului în Moldova:

1. Viteza înaltă de conectare, care este una din cele mai mari nu doar în Europa, ci şi în toată lumea.
2. Preţul relativ mic la acest serviciu, or, locuitorii celor mai bogate state din lume nici nu pot visa la un aşa Internet, de care beneficiază moldovenii.
3. Utilizatorii de Internet din Moldova sunt concentraţi în mare parte în oraşele mari, îndeosebi în Chişinău.
4. Cea mai mare parte a utilizatorilor de Internet din Moldova (circa 60 la sută) sunt persoane cu studii superioare.
5. Majoritatea utilizatorilor (37 la sută) au vârste cuprinse între 21 şi 29 de ani. Pe locul doi se situează utilizatorii cu vîrste cuprinse între 30 şi 39 de ani (22 la sută). Utilizatorii noştri se descurcă de minune fără cărţi, ziare şi televiziune, însă deja sunt dependenţi de calculator şi Internet.
6. Timpul petrecut în faţa calculatorului deja depăşeşte timpul folosit pentru vizionarea televizorului. Deocamdată, această cifră este egală cu un minut, însă având în vedere faptul că Internetul a ajuns şi a întrecut televiziunea în doar câţiva ani, pentru viitorul apropiat prognozele sunt din cele mai optimiste.
7. În pofida crizei, numărul utilizatorilor de Internet şi volumul de publicitate în reţeaua globală în doi-trei ani s-a majorat practic cu 300 la sută. Toate acestea demonstrează rolul mare pe care îl joacă Internetul şi faptul că moldovenii înţeleg tot mai mult importanţa acestuia.

Acestea au fost avantajele principale ale Internetului în Moldova, iar acum vom examina cele mai negative aspecte:

1. În Moldova nu există un sistem unic şi exact de analizare a site-urilor, a utilizatorilor de Internet şi altor date importante, de aceea toate datele sunt obţinute cu mare dificultate şi conţin o anumită marjă de eroare.
2. Majoritatea site-urilor sunt executate necalitativ, lipsesc sistemele normale de navigare.
3. Întreprinzătorii nu conştientizează posibila rentabilitate înaltă a site-ului, de aceea nu manifestă interes pentru promovarea şi actualizarea acestuia. Oamenii de afaceri şi persoanele particulare pur şi simplu creează site-urile şi uită de ele.
4. Un neajuns esenţial al Internetului în Moldova este faptul că cea mai mare parte a traficului pleacă în alte ţări. Un exemplu concludent sunt popularele reţele de socializare Vcontakte şi Odnoklassniki, precum şi Youtube. Aceste trei site-uri împreună cu Google sunt unele din cele mai populare servere din Moldova, dar care sunt de origine străină. În acest context, cunoscuta expresie că moldovenii cumpără calculatoare pentru Odnoklassniki pare să fie destul de actuală.
5. Un alt neajuns este răspândirea publicităţii prin bannere. Cea mai mare parte a pieţei de publicitate pe Internet este ocupată anume de acest tip de publicitate, cu toate că peste hotare lumea deja demult se dezice de această metodă de a îşi face cunoscute serviciile.
6. De asemenea, un neajuns al Internetului în Moldova este faptul că practic nu există posibilitatea achitării serviciilor online.
Potrivit estimărilor pesimiste ale specialiştilor moldoveni, cu părere de rău, această situaţia din Moldova nu se va schimba în următorii 10-15 ani.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Odată cu trecerea timpului şi industrializarea ţarilor s-a dezvoltat şi profesia de manager care are menirea de a gestiona şi conduce echipa de lucru. Un bun manager trebuie să posede o serie de cunoştinţe economice, psihosociologice, tehnice, matematice, logice, statistice, de cultură generală precum şi aptitudini: de autoconducere, de cunoaştere a propriei valori, de a stabili obiective, de proprie dezvoltare individuală, de influenţare a factorului uman si de a lucra cu salariaţii, de intelegere a particularităţilor muncii manageriale şi de adaptare la acestea, de depistare şi influenţare a factorilor de creştere sau scădere a eficienţei muncii manageriale, de formare şi dezvoltare a echipei manageriale. În ţara noastră este o meserie nouă, în plină dezvoltare şi cu mari perspective.

Capacitatea de negociere a managerului este una semnificativă deoarece ea îl reprezintă şi este o aptitudine necesară în activitatea de interacţiunea cu clienţii sau echipa de lucru. Managerii creativi, flexibili şi răbdători, care manifestă capacitatea de a negocia cu subalternii, pot minimiza problemele cu personalul şi pot crea o atmosferă de lucru pozitivă. In plus işi reduc mult nivelul de stres ocupaţional şi işi sporesc satisfacţia muncii de manager.

Managerul este acea persoană care are calităţile personale, dar şi meritele deosebite în exercitarea activităţilor manageriale. Pentru a fi profesionist, managerul trebuie să aibă cunostinţe numeroase si diversificate, aptitudini şi deprinderi pe care le utilizează în a îndruma si a sfătui pe alţii, ceea ce poate determina succesul sau esecul oricărui fenomen sau proces. Un bun manager trebuie să aibă un înalt nivel de inteligenţă emoţională, capacitatea de control sau de redirecţionare a impulsurilor sau stărilor de spirit negative, de control a propriului comportament, integritatea si onestitatea, iniţiativa si adaptabilitatea, tolerarea ambiguităţilor, deschiderea la schimbare, puternică dorinţă de realizare, constiinţa de sine , capacitatea de a recunoaste si înţelege propriile stări de spirit, încredere în sine, discernământul social , empatie, aptitudini sociale , capacitatea de conducere (leadership), eficacitate a în gestionare schimbării, managementul conflictelor, a influenţa prin comunicare, a negocia, formarea si conducerea echipelor. Aptitudinile se bazează pe anumite predispoziţii ereditare, dar se formează si se dezvoltă în cursul activităţii în funcţie de mediu si, îndeosebi, de educaţie. Reusita în profesia de manager reprezintă o structură complexă, în care, în afară de aptitudini, se includ interesele si motivaţia. Capacitatea de a negocia ca aptitudine poate fi dezvoltată. Negociere se referă la conduita părţilor adverse pe parcursul desfăşurării procedurii de discuţie stabilite între ele, prin intermediul reprezentanţilor, în vederea ajungerii la un acord acceptabil.

www.juststudiumanima.com
Ghenadie Rusu, licenţiat în psihologie

Programul „PARE 1+1” a fost lansat în noiembrie 2010 şi prevede atragerea banilor migranţilor aflaţi la muncă peste hotare în economia Moldovei. Astfel, statul va acorda migranţilor sau rudelor acestora de gradul întîi mijloace suplimentare la banii investiţi pentra deschiderea şi dezvoltarea afacerilor. Se preconizeză că statul va contribui cu 1 leu pentru fiecare leu investit, însă suma nu va putea depăşi 200 mii de lei.

Directorul general al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), Iulia Iabanji, a comunicat pentru “MB” că până în prezent, au fost încheiate 28 de contracte de finanţare în mărime totală de 13 milioane de lei, inclusiv 8 milioane de lei – contribuţii proprii ale migranţilor şi 5 milioane de lei – resurse financiare din cadrul Programului „PARE 1+1”.
De remarcat, că ODIMM a semnat 19 contracte de finanţare cu beneficiarii Programului “PARE 1+1”, care vizează investiţii totale în sumă de 8,5 milioane de lei, dintre care 5,2 milioane de lei constituie contribuţia proprie a antreprenorilor, iar 3,3 milioane de lei – grantul Guvernului.

Printre ramurile prioritare pentru investiţii se numără agricultura, industria alimentară şi de prelucrare a lemnului, producerea materialelor de construcţie, servicii în domeniul medical şi turismul rural.

Remitenţele declarate în cadrul Programului “PARE 1+1” provin în proporţie de 46% de la lucrătorii migranţi din Italia, câte 11% din Marea Britanie, Portugalia şi SUA, iar restul de 20% – din Rusia, Turcia, Belgia, Canada, Israel şi Franţa. Cel mai mult investesc locuitorii din raioanele Anenii Noi, Briceni, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Cimişlia, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni, Orhei.
Totodată, specialiştii ODIMM au acordat 1,4 mii de consultaţii, iar organizaţia a primit 400 de cereri de participare la Programul “PARE 1+1” şi 60 de cereri de finanţare.

La etapa actuală continuă înregistrarea participanţilor la cea de-a doua parte a programului - „Instruire şi Suport antreprenorial”. Din cei 221 de solicitanţi, 150 au frecventat deja cursurile respective de instruire. Următoarea etapă de înregistrare a cererilor de finanţare în cadrul Programului “PARE 1+1” va fi anunţată prin intermediul mass-media.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Interlocutorul nostru este şeful Direcţiei Economie şi Finanţe a Agenţiei pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Iurie Badîr, doctor în economie, conferenţiar.

Dl Badîr, în ce relaţii se află proprietatea intelectuală şi businessul moldovenesc?

Mai întîi de toate, trebuie de precizat, că există active nemateriale ale întreprinderilor, care sunt indicate în balanţele acestora. De regulă, 90 la sută dintre aceste active reprezintă proprietate intelectuală (patente, mărci comerciale, know-how, softuri, baze de date etc.).

AGEPI a analizat, cu ajutorul Biroului Naţional de Statistică, rapoartele a 40 de mii de întreprinderi moldoveneşti, în perioada anilor 2000-2008. Ponderea activelor nemateriale în economia moldovenească în această perioadă a constituit 0,9-1%. De menţionat, că din punct de vedere calitativ ponderea creştea, împreună cu economia, însă sub aspect calitativ procentajul rămânea acelaşi.

Pentru comparaţie: în prezent, în Occident ponderea activelor nemateriale în balanţele de contabilitate depăşeşte 50%, în SUA constituie peste 70%, iar la companii ca “Microsoft” sau “IBM” – 95%. Şi asta în condiţiile în care aceste companii dispun de oficii gigantice, parcuri impresionante de automobile, o mulţime de tehnică şi chiar avioane proprii.

Ponderea mică a proprietăţii intelectuale se răsfrânge asupra economiei, în general?

În sistemul relaţiilor economice există o legitate: cu cât mai mică este ţara, cu atât mai mare este ponderea importurilor şi exporturilor. În lume există foarte puţine ţări cu pieţe de sine stătătoare. Înainte printre acestea se numărau SUA şi URSS împreună cu ţările care făceau parte din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). În prezent, această listă poate fi completată cu China şi poate India. Cu alte cuvinte, cu cât ţara este mai mică, cu atât ea este mai puternic antrenată în sistemul internaţional de divizare a muncii.

Respectiv, lipsa unor exporturi masive de produse cu valoare adăugată înaltă, adică a mărfurilor inovaţionale, creează un deficit enorm al balanţei comerţului extern, iar pentru o economie normală un deficit sau proficit mare sunt fatale. De aceea şi se numeşte balanţă, pentru că raportul normal este de 50 la 50.

Şi atunci de unde antreprenorii noştri să facă rost de proprietate intelectuală?

E o întrebare foarte bună şi complicată. Ştiinţa autohtonă nu poate asigura în totalitate industria moldovenească, însă pe de altă parte, uneori aceste elaborări depăşesc ceea ce se poate realiza pe loc.

Trebuie de creat producţii inovaţionale orientate spre export. Cum? Pot fi folosite patente străine, or, aceasta oferă un spaţiu foarte larg de activitate. Însă întreprinderile noastre pur şi simplu nu cunosc despre asemenea posibilitate.

Există metode folosite atât în trecut, cât şi în prezent de ţările aflate în curs de dezvoltare, de exemplu, de aceeaşi Republică Chineză, îndeosebi acum 10 ani. Aceste metode se referă la folosirea proprietăţii intelectuale, care în Moldova nu este protejată prin patentă. Această cale nu se pedepseşte prin lege, chiar dacă conţine un pic de prejudiciu moral, însă ce-i de făcut?

În Moldova anual sunt înregistrate doar câteva sute, până la o mie de patente din milioane. Iar specialiştii AGEPI pot găsi pentru orice domeniu un set întreg de soluţii finalizate, folosind vasta practică mondială în domeniul tehnico-ştiinţific. Şi toate acestea pentru o plată accesibilă.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md