Interlocutorul nostru este şeful Direcţiei Economie şi Finanţe a Agenţiei pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Iurie Badîr, doctor în economie, conferenţiar.
Dl Badîr, în ce relaţii se află proprietatea intelectuală şi businessul moldovenesc?
Mai întîi de toate, trebuie de precizat, că există active nemateriale ale întreprinderilor, care sunt indicate în balanţele acestora. De regulă, 90 la sută dintre aceste active reprezintă proprietate intelectuală (patente, mărci comerciale, know-how, softuri, baze de date etc.).
AGEPI a analizat, cu ajutorul Biroului Naţional de Statistică, rapoartele a 40 de mii de întreprinderi moldoveneşti, în perioada anilor 2000-2008. Ponderea activelor nemateriale în economia moldovenească în această perioadă a constituit 0,9-1%. De menţionat, că din punct de vedere calitativ ponderea creştea, împreună cu economia, însă sub aspect calitativ procentajul rămânea acelaşi.
Pentru comparaţie: în prezent, în Occident ponderea activelor nemateriale în balanţele de contabilitate depăşeşte 50%, în SUA constituie peste 70%, iar la companii ca “Microsoft” sau “IBM” – 95%. Şi asta în condiţiile în care aceste companii dispun de oficii gigantice, parcuri impresionante de automobile, o mulţime de tehnică şi chiar avioane proprii.
Ponderea mică a proprietăţii intelectuale se răsfrânge asupra economiei, în general?
În sistemul relaţiilor economice există o legitate: cu cât mai mică este ţara, cu atât mai mare este ponderea importurilor şi exporturilor. În lume există foarte puţine ţări cu pieţe de sine stătătoare. Înainte printre acestea se numărau SUA şi URSS împreună cu ţările care făceau parte din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). În prezent, această listă poate fi completată cu China şi poate India. Cu alte cuvinte, cu cât ţara este mai mică, cu atât ea este mai puternic antrenată în sistemul internaţional de divizare a muncii.
Respectiv, lipsa unor exporturi masive de produse cu valoare adăugată înaltă, adică a mărfurilor inovaţionale, creează un deficit enorm al balanţei comerţului extern, iar pentru o economie normală un deficit sau proficit mare sunt fatale. De aceea şi se numeşte balanţă, pentru că raportul normal este de 50 la 50.
Şi atunci de unde antreprenorii noştri să facă rost de proprietate intelectuală?
E o întrebare foarte bună şi complicată. Ştiinţa autohtonă nu poate asigura în totalitate industria moldovenească, însă pe de altă parte, uneori aceste elaborări depăşesc ceea ce se poate realiza pe loc.
Trebuie de creat producţii inovaţionale orientate spre export. Cum? Pot fi folosite patente străine, or, aceasta oferă un spaţiu foarte larg de activitate. Însă întreprinderile noastre pur şi simplu nu cunosc despre asemenea posibilitate.
Există metode folosite atât în trecut, cât şi în prezent de ţările aflate în curs de dezvoltare, de exemplu, de aceeaşi Republică Chineză, îndeosebi acum 10 ani. Aceste metode se referă la folosirea proprietăţii intelectuale, care în Moldova nu este protejată prin patentă. Această cale nu se pedepseşte prin lege, chiar dacă conţine un pic de prejudiciu moral, însă ce-i de făcut?
În Moldova anual sunt înregistrate doar câteva sute, până la o mie de patente din milioane. Iar specialiştii AGEPI pot găsi pentru orice domeniu un set întreg de soluţii finalizate, folosind vasta practică mondială în domeniul tehnico-ştiinţific. Şi toate acestea pentru o plată accesibilă.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md
