Obiectivul major al CCI a RM este crearea unui mediu şi a unei comunităţi de afaceri în societate şi de a reprezenta interesele membrilor săi în sistemul relaţiilor economice externe ale Republicii Moldova, în relaţiile membrilor cu autorităţile guvernamentale şi cu cercurile de afaceri străine.

Printre obiectivele CCI se numără promovarea comerţului şi industriei pe plan intern şi extern şi sprijinirea agenţilor economici din Republica Moldova în relaţiile lor cu autorităţile administraţiei publice din ţară şi cu organizaţiile specializate din străinătate, participarea la elaborarea actelor normative care abordează interesele întreprinzătorilor, contribuirea la stabilirea relaţiilor dintre subiecţii activităţii de întreprinzător şi la organizarea cooperării acestora cu organele de stat.

De asemenea, CCI contribuie la dezvoltarea activităţii economice externe şi exportului de mărfuri, lucrări şi servicii, organizează învăţământul profesional şi ridicăi calificarea de întreprinzător a membrilor săi, asigură întreprinzătorii cu informaţii şi le acordă consultanţă.

Printre ultimile realizări ale CCI se numără Programul moldo-german de sporire a calificării managerilor întreprinderilor din Moldova, scopul căruia este de a forma o nouă pleadă de conducători, capabili să gestioneze cu succes afaceri atât în propria ţară, cât şi peste hotare.

Participanţii la program au rămas încântaţi de rezultatele obţinute, exprimîndu-şi convingerea că cunoştinţele acumulate le vor fi de folos în cariera profesională de mai departe.

Camera de Comerţ şi Industrie organizează întâlniri şi stabileşte contacte comerciale între agenţii economici, contribuie la participarea agenţilor economici autohtoni la expoziţiile de peste hotare, desfăşoară expoziţii şi târguri specializate în ţară. De asemenea, la solicitarea agenţilor economici moldoveni şi străini CCI acordă diferite servicii specializate, efectuează expertize. Totodată, la solicitarea agenţilor economici locali şi din străinătate, CCI efectuează expertize independente ale proiectelor de acorduri încheiate. CCI editează publicaţii periodice cu conţinut economic şi comercial, buletine informative privind problemele economice, atât din ţară, cât şi de peste hotare, prospecte, cataloage, broşuri, în scopul intensificării schimburilor comerciale.

De asemenea, prin intermediul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional CCI soluţionează litigiile comerciale interne şi internaţionale, precum şi exercită alte funcţii în conformitate cu practica mondială a camerelor de comerţ şi industrie şi prevederile acordurilor semnate de Republica Moldova.

Actualmente, în Moldova deja activează mai multe organizaţii neguvernamentale care acordă asistenţă în crearea şi promovarea propriilor afaceri. În această direcţie activează atât proiecte străine şi mixte, cât şi asociaţii profesionale. Majoritatea proiectelor sunt destinate dezvoltării afacerilor în sectorul rural, deoarece această ramură a economiei tradiţional este considerată cea mai de perspectivă pentru Moldova.

Printre proiectele străine şi comune pot fi menţionate Asociaţia Investitorilor Străini (înregistrată în anul 2003), Proiectul TACIS în Moldova, Proiectul de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii BIZPRO-Moldova (finanţat de USAID), Proiectul de dezvoltare a afacerilor în agricultură PDBA (finanţat de USAID), Proiectul companiei moldo-estoniene „Lextal” Doing Business in Moldova ş. a.

Totodată, în această direcţie activează şi un şir de organizaţii autohtone: Asociaţia Micului Business din Republica Moldova, Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova, precum şi mai multe organizaţii specializate.

Însă doar un singur proiect este orientat spre susţinerea business-ului în rândul femeilor. Este vorba despre Centrul Internaţional pentru Promovarea Femeilor în Afaceri (ICAWB), înregistrat oficial în septembrie 1999. Printre fondatorii centrului se numără doamne din România, Ucraina şi Moldova, de aceea el are statut de organizaţie internaţională.

Centrul şi-a propus drept scop şă contribuie la autoafirmarea şi autorealizarea femeilor, protecţia drepturilor femeilor, creşterea rolului femeilor în societate, sporirea bunăstării femeilor şi familiilor acestora, formarea şi dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor.

Totodată, ICAWB încearcă să asigure o implicare cât mai largă a femeilor în activităţile economice şi cotidiene ale societăţii, să asigure o conlucrare între organizaţiile neguvernamentale de femei şi organele puterii în scopul realizării principiului constituţional privind egalitatea drepturilor, libertăţilor şi posibilităţilor, prevăzut în Constituţia Republicii Moldova.

Organizaţia încearcă să încurajeze femeile să se ocupe mai activ de afaceri, le instruieşte în domeniul activităţii de întreprinzător, le oferă soluţii în organizarea eficientă a business-ului propriu, le familiarizează cu cadrul juridic în domeniu.

Centrul colaborează cu un şir de organizaţii obşteşti din străinătate, aşa ca Fundaţia Canadiană, Fundaţia Soros, USAID, GTZ (Germania), Fundaţia Mondială a Femeilor, Fundaţia de Caritate a Femeilor din Ucraina. De asemenea, Centrul este provider-ul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM).

Centrul ICAWB este deschis pentru orice femeie care doreşte să devină întreprinzător independent, care recunoaşte scopurile acestei organizaţii, care respectă cerinţele Statutului ICAWB şi achită cotizaţiile de membru.

Ceremonia oficială de dare în exploatare a terminalului de transbordare a cerealelor a avut loc vineri în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG), comunică corespondentul AŞ NOVOSTI-MOLDOVA de la locul evenimentului.

Preşedintele în exerciţiu al RM Vladimir Voronin, care a participat la ceremonia de inaugurare, a declarat că “darea în exploatare a acestui obiect îi va permite Moldovei să evite cheltuielile suplimentare – atît la importul, cît şi la exportul de produse cerealiere, deoarece transportarea pe cale maritimă este mult mai ieftină”.

Capacitatea terminalului este de 3 mii tone cu rapiditatea încărcării de 300 tone pe oră. Construcţia acestui obiect a solicitat atragerea investiţiilor în valoare de 17 milioane de dolari.

Acest terminal va permite producătorilor de cereale din Moldova să-şi exporte marfa în direct pe piaţa internaţională.

Inaugurarea în primăvara anului curent a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti a deschis Moldovei ieşire la mare pe Dunăre.

Acum la Giurgiuleşti funcţionează Portul de pasageri, se preconizează de asemenea deschiderea Terminalului de mărfuri.

Sursă: NewsMoldova

Pe piaţa internă a RM nu se atestă semne de prezenţă în circuitul monetar a dolarilor SUA falsificaţi, a comunicat vineri pentru AŞ NOVOSTI-MOLDOVA un colaborator al serviciului de presă al Băncii Naţionale.

Miercuri la Chişinău colaboratorii MAI au reţinut 11 persoane acuzate de fabricarea dolarilor falsificaţi, au fost confoscate tipare, hîrtie specială din Germania, precum şi s-au găsit prefabricate pentru a tipări 20 milioane de dolari falsificaţi, au fost sechestrate 2 milioane de "produse finite".

În opinia guvernatorului BNM Leonid Talmaci, "acesta este un mare succes al organelor de ordine şi drept, care au depistat la timp suma enormă de valută falsificată".

"Dacă aceşti bani ar fi ajuns pe piaţa valutară, ar fi influenţat asupra cotaţiei de schimb a valutei străine. Ar fi fost afectaţi negativ şi acei, care procură sau vînd valută străină", - a citat colaboratorul serviciului de presă spusele lui Talmaci.

"Situaţia rămîne calmă, afluxul depăşeşte refluxul, soldul este pozitiv, prin urmare situaţia este absolut stabilă", - a adăugat Talmaci.

În opinia experţilor, expusă corespondentului agenţiei, gruparea de falsificatori de bani era orientată spre o operaţiune momentană de aruncare a unui număr gigantic de valută falsificată pe piaţa internă a Moldovei.

Experţii consideră că cu acest număr de falsuri putea fi "doborîtă" economia ţării.

Politologii îşi pun întrebarea, de ce aceste evenimente s-au produs în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, care vor avea loc la 29 iulie.

Sursă: NewsMoldova

Ministerul Finanţelor va transfera o noua tranşa de 7,952 milioane lei pentru implementarea a 28 noi proiecte investiţionale în cadrul Programului Naţional de Abilitare Economica a Tinerilor (PNAET). Proiectul are drept scop susţinerea afacerilor iniţiate de tineri, oferind instruire şi credite comerciale rambursabile cu componenta de grant persoanelor cu vârstă cuprinsă între 18-30 de ani.

Potrivit unei note informative a ministerului Finanţelor, proiectul prevede finanţarea operaţiunilor de procurare a echipamentului şi utilajului nou de producere. Împrumuturile se acordă în mărime de până la 300 mii lei, cu un termen de maturitate de până la 5 ani. Creditele în lei acordate beneficiarilor din resursele RISP (Proiectul de Investiţii si Servicii in Agricultura) sunt eliberate cu o dobândă de 8.7%. Din 15 mai 2009 creditele din resursele FIDA sunt acceptate cu 8%.

Proiectul a demarat din luna iulie 2008, din această perioadă şi până în prezent, au fost aprobate 268 subproiecte în sumă totală de 76,07 mln lei, inclusiv grant de 30,43 mln lei (pe parcursul anului 2009 au fost aprobate 88 de proiecte în sumă totală de 24, 01 mln.lei, inclusiv grant 9,57 mln.lei). Din 268 de credite acordate - 226 au fost acordate întreprinderilor create pe parcursul anilor 2008-2009, şi 42 credite - pentru dezvoltarea afacerilor existente. Sursa citată arată că 16 la sută din fondatorii beneficiari sunt femei. Suma medie a unui proiect finanţat este de 299,9 mii lei.

În cadrul proiectului au fost procurate 141 tractoare, 4 combine, 85 de unităţi de echipamente agricole, 25 de unităţi de utilaj pentru prelucrarea lemnului, utilaj pentru 15 brutării si patiserii, în 13 cazuri a fost procurat utilaj de fabricare a materialelor de construcţie, 5 complete de utilaj de producere uşilor şi ferestrelor PVC şi alte echipamente.

În a doua jumătate a anului curent, în cadrul Programului Naţional vor fi acordate 16 mln lei, care vor fi încasate în conturile Directoratului Liniei de Credit în cadrul Ministerului Finanţelor.

Sursă:OMEGA

Pentru început, vom defini noţiunea de personal sau cu alte cuvinte, resursele de muncă. Potrivit definiţiei, personalul este colectivitatea de lucrători de calificare diferită, angajaţi la întreprindere şi care fac parte din state.

Fiind asociat intr-o micro-intreprindere sunt implicat direct in domeniul afacerilor. Si din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai importante aspecte ale conducerii unei afaceri este aptitudinea de a negocia. Deoarece negocierea este prezenta atat pe partea interna cat si externa ale unei intreprinderi.

Acesta a si fost motivul efectuarii unei serii de intalniri cu trei oameni de afaceri de success, care conduc afaceri de milioane de euro, pentru a le “fura” trucurile folosite in negocieri.

Sunt niste idei notate, simple la prima vedere, dar daca sunt respectate, vor aduce rezultate sigure.

Primul interview a fost cu Dl. Oleg Solomitchi, Director Comercial, pe zona Moldova – Romania – Bulgaria, compania Tetra Pak

Ideile fugitive, remarcate de mine in urma acestei intalniri, sunt urmatoarele:

• Daca esti sunat de partenerul de negociere, aceasta “inseamna ca el este interesat de produsul sau servicul tau”.
• In cadrul unei negocieri trebuie “sa repeti de 15 ori acceeasi idee” , avand in vedere ideea urmarita de tine in intalnirea respective.
• “Cand incerci sa vinzi ceva trebuie sa stii pretul minim la care poti sa cobori”.
• “Telul in negociere este de a-l incurca pe partenerul de discutie, ca el sa-ti ofere cat mai multe informatii despre tactica sau tinta dorita de el”.
• “Deobicei la o negociere este prezenta o echipa de specialisti in marketing, tehnic si comercial, pentru a presa partenerul de negociere. Este ca intr-un joc de basketball, cand ataci adversarul din cat mai multe parti”.
• “Important este sa utilizezi cat mai mult timp in cadrul unei negocieri sis a repeti ideea dorita de cat mai multe ori”.
• “Daca partenerul de negociere iti spune ca serviciul tau este scump, neaparat trebuie sa afli in raport cu ce este scump”. Este principul de oglinda si pentru a-l folosi cu success trebuie sa-ti stii concurenta.

Al doilea interview a avut loc in prezenta D-lui Wargha Enayati, Director General si asociat al Centrul Medical Unirea, Romania

Astfel ideile “furate” despre succesul unei negocieri sunt urmatoarele:

• “Sa nu arati ca esti foarte interesat, dar nici sa nu spui ca marfa proasta”.
• “Poti spune ce marfa extraordinara, dar nu am destui bani”.
• “ Poti spune ca dau orice ban pentru marfa data, dar ceea ce propuneti nu valoreaza atat”.
• “Cand ceva valoreaza 10 lei, ofera-I un soc si propune 5 lei, arunca mmingea in teren, dar este bines a fii atent, nu cu orice vanzator aceasta metoda poate fi folosita”.
• “Cand ceva valoreaza 10 lei, tu spui iti ofer 7 lei si vanzatorul nu este de acord, atunci propune-i 8 lei, dar cu o conditie. In acest moment atentia vanzatorului este atrasa mai mult de conditia impusa de tine decat la pretul discutat”.
• “Sa nu te grabesti in a spune cifra”.
• “Nu resusesti nicioadata sa obtii succes in negociere daca partenerul nu se simte multumit de ceea ce ati negociat, dar nici sa nu creada ca depinzi de el”.
• “In negociere sa nu fii minoritar! Trebuie sa ai un rol cat mai stabil si important”.

Al treilea interview a fost cu Dl. Bahman Rahmatian, Reprezentant al companiei Aluk si proprietar al companiei Flexelf, specializate in domeniul constructiilor:

• “Cel mai important este sa devii prieten cu partenerul de negociere, ca el sa aiba incredere in tine”.
• “La negociere, este bine sa nu reprezinti doar produsul tau dar si persoana ta”.
• “In cadrul negocierei incearca sa vorbesti cat mai putin despre produsul vandut de tine, deoarece daca produsul are concurenta pe piata, atunci caracteristicile sunt bine cunoscute de cumparatori”.
• “Cand cineva “se deschide” este foarte greu ca el sa “se inchida” ca persoana”.
• “Trebuie sa ajungi la persoana cheie, care are puterea de decizie”.
• “De multe ori nu seful hotaraste,dar cineva la un nivel mai jos”.
• “Trebuie sa educi clientul, ca el sa stie exact ca are nevoie de produsul tau, sa-l inveti despre toate avantajele, doar daca produsul nu este conoscut pe piata”.

Vadim Navoloaca

Indiferent de situaţia economică din Moldova şi din lume ideile noi, invenţiile îşi vor găsi întotdeauna nişa şi vor fi profitabile. Mai mult, criza economică deschide oportunităţi pentru inovaţiile care permit să economisim.

Însă pentru nu a da greş trebuie de ştiut care anume idei sunt cele mai solicitate anume acum, în perioada de criză. Ne vom regeri la câteva din ele – cele mai importante.

1.Agricultură ecologic pură

În pofida crizei, Moldova continuă să rămâna o ţară agrară. Dar atenţie! Consumatorii, îndeosebi cei europeni, în prezenr sunt interesaţi nu atât de cantitate cât de calitate, adică de fructele şi legumele ecologic pure. Respectiv, ei sunt gata să plătească pentru aceasta preţul corespunzător şi reieşind din aceasta, putem conchide, că agricultura ecologic pură este o ramură extrem de avantajoasă pentru Moldova.

Totodată, trebuie de menţionat, că statul majorează permanent subvenţionarea sectorului agrar. Astfel, pentru anul 2009 în bugetul de stat pentru dezvoltarea sectorului agrar au fost preconizaţi peste 313 milioane lei – cu mult peste suma alocată în anul precedent.

Indiscutabil, invenţiile şi inovaţiile din acest domeniu vor avea succes şi vor aduce profit.

2. Resurse energetice de alternativă

Moldova nu dispune de resurse proprii de energie, de aceea exploatarea şi aplicarea invenţiilor în domeniul utilizării energiei solare, apei, eoliană şi a biocombustibilului reprezintă un potenţial serios. Morile de vânt, bateriile solare, generatoarele electrotermice reprezintă acele resurese care pot fi utilizate spre binele umanităţii şi evident, spre binele propriului buzunar.

3.Tehnologii Informaţionale

În prezent, viaţa cotidiană fără calculator, telefon mobil şi alte realizări ale tehnologiilor informaţionale este de neconceput. Anume acum a apărut o necesitate acută de a elabora şi propune noi concepte şi oferte pentru soluţionarea celor mai stringente cerinţe de pe piaţă. Cu atât mai mult, că dezvoltarea acestui domeniu este susţinută la nivel de stat: sunt elaborate programuri anume pentru susţinerea specialiştilor şi inventatorilor autohtoni. Astfel, volumul total de investiţii în domeniul tehnologiilor informaţionale s-a majorat de la 663,4 mln lei in anul 2003 până la 1 mlrd 970 mln lei în anul 2008.

Cât priveşte investiţiile străine în ţara noastră, atunci trebuie de menţionat că situaţia este asemănătoare: cele mai atractive ramuri (de exemplu, pentru investitorii ruşi) sunt domeniul energetic, telecomunicaţiile şi sectorul prelucrător al economiei.

Totodată, investitorii străini sunt interesaţi să investeze în viticultură şi agricultură.

Evenimentele care s-au produs pe 7 aprilie au descurajat, într-un fel potenţialii investitori, însă aceştea, deocamdată, nu intenţionează să părăsească Moldova. Pur şi simplu, realizarea proiectelor preconizate se amână cu câteva luni.

Pare puţin straniu de vorbit despre iniţierea unor afaceri sau despre careva idei de afaceri în condiţiile în care criza economică mondială a ajuns şi în Moldova, însă lucrurile nu stau chiar aşa de negativ. Viaţa nu se termină odată cu criza, ci pur şi simplu trece mai mult sau mai puţin la un nivel mai jos. La fel se întîmplă şi cu banii: ei părăsesc piaţa mărfurilor şi serviciilor scumpe în favoarea unor produse mai ieftine.

Astfel, în perioada de criză cei care înainte îşi puteau permite mai multe, acum sunt nevoiţi să economisească, să treacă de la mărfurile şi serviciile mai puţin necesare la cele de primă necesitate şi mai ieftine.

Desigur, în această perioadă nu face să porniţi o afacere de vânzare a iahturilor, chiar dacă Moldova are deja ieşire la mare. Nu merită să vă apucaţi nici de afaceri imobiliare în condiţiile în care construcţiile stagnează.

În această situaţie trebuie de găsit nişa care va rezista chiar şi în faţa acutizării situaţiei financiare a ţării sau care va avea chiar de câştigat de pe urma crizei din Moldova. Pare incredibil? Dar nu şi imposibil!

1. Agenţie de colectare – denumirea civilizată a procesului de restituire a datoriilor răuplatnicilor. Odată cu criza creşte numărul celor care nu doresc să-şi achite datoriile: cineva din motive obiective cauzate de criză, alţii, însă, numai se ascund în spatele crizei.

Agenţiile de colectare deja nu se bazează pe forţă primitivă, ci pe lege. Acest gen de activitate în Moldova este destul de nou şi în special este practicat de jurişti. Sunt câteva tipuri de colectori. Unii lucrează numai cu băncile, ocupîndu-se în special de restituirea banilor de la clienţii răuplatnici, alţii se ocupă de rezolvarea problemelor financiare dintre diferite întreprinderi. De asemenea, sunt colectori care lucrează cu persoane particulare.

De menţionat, că în Moldova deja activează câteva birouri de avocaţi care se ocupă profesional de restituirea datoriilor.

2. Sursele alternative de energie şi alte modalităţi de a economisi. Atunci când cheltuielile depăşesc veniturile multă lume începe să se gândească cum ar putea economisi şi acest lucru se observă deja şi în Moldova.

O afacere de succes ar putea deveni vânzarea sau dare în arendă a bateriilor solare pentru producerea energiei electrice. Moldova este o ţară cu majoritatea anotimpului insorit si prin urmare nu este de ignorat acest avantaj.

Având în vedere că în prezent sursele alternative de energie sunt încă destul de scumpe, ele pot fi vândute în rate sau date în arendă. În aşa fel de oferta dvs. vor putea beneficia mai mulţi clienţi.
Merită o atenţie deosebită, mai ales în perioada de criză, tot ce permite să economisiţi apa, gazele naturale, benzina, energia electrică.

3. Asistenţă în vânzări. În perioadele de criză multe lucruri (al doilea sau al treilea televizor, automobilul de lux etc.) îşi pierd din actualitate şi proprietarii acestora încearcă prin toate mijloacele să le vândă. Însă aceasta nu este deloc o ocupaţie uşoară, mai ales că necesită şi timp, iar în perioada de criză este mult mai greu să vinzi ceva.

Ideea acestei afaceri constă în căutarea profesională a cumpărătorilor prin intermediul internetului, presei sau a pieţelor, evident, contra unui procent din vânzări.

4. Agenţie de turism accesibil. Chiar şi în timpul crizei moldovenii nu vor renunţa la odihnă, cu atât mai mult dacă nu vor avea de lucru. Însă şi banii pentru odihnă vor fi mai puţini.

Ideea afacerii constă în deschiderea unei agenţii de turism accesibil. În calitate de destinaţii de călătorii ar putea servi atât localităţile din ţară, cât şi ţările vecine – Ucraina, România.

5. Servicii de lombard sau microcreditarea. În condiţiile în care băncile şi instituţiile care acordau credite şi împrumuturi populaţiei sistează acest gen de activitate este oportună deschiderea unui lombard sau iniţierea activităţii de microfinanţare a persoanelor particulare.

6. Asistenţă psihologică. Dacă sunteţi de specialitate psiholog sau aveţi asemenea cunoscuţi cu care aţi putea iniţia o afacere, examinaţi posibilitatea acordării asistenţei psihologice oamenilor de afaceri sau altor persoane înstărite care au avut de suferit de pe urma crizei.

7. Gospodărie naturală. Chiar şi pe timp de criză lumea vrea să se alimenteze. Probabil, cel mai puţin vor fi afectaţi de criză locuitorii de la sate şi posesorii de grădini şi animale domestice.

În aceste condiţii merită atenţie ideea iniţierii unei afaceri agricole, evident, dacă aveţi dorinţă şi capacităţile respective.

Criza nu va dura veşnic. După criză neapărat va fi o creştere. Cei care vor rezista acum vor avea perspective mari în viitor. Chiar dacă ideea dvs. nu presupune venituri anume legate cu perioada de criză ci în pofida acesteea, mergeţi spre ţintă încet şi sigur pentru ca după criză să fiţi unul din primii în domeniul pe care l-aţi ales.

În afaceri este important nu doar CE faceţi, dar şi CUM o faceţi. De aceea vom examina în continuare eticheta în business, or, modul în care sunteţi îmbrăcat, ce comportament aveţi sau cum vorbiţi vă poate influenţa serios activitatea.