“Am obţinut un grant în mărime de 25 de mii de dolari pe doi ani, cu care am creat microadaosuri care catalizează procesul de fermentare anaerobă de două-trei ori”, povesteşte şeful laboratorului “Procesele electrochimice şi tehnologii ecologic pure” al Centrului de Cercetări Ştiinţifice “Chimie aplicată şi ecologică” din cadrul Universităţii de Stat a Moldovei, profesorul Victor Covalev. “Savanţii de la Universitatea din Texas, cărora le-am povestit despre aceste cercetări mi-au spus că nu s-ar fi apucat de ele nici pentru jumătate de milion de dolari, deoarece e clar că efectul economic va fi de milioane”.

Este vorba despre o instalaţie de obţinere a biogazului, elaborată de savantul moldovean. Pentru prima dată, proiectul a fost lansat la fabrica de vinuri de la Bardar, însă din cauza că intreprinderea se confruntă cu probleme economice, activitatea ei a fost temporar sistată. Păcat, pentru că pentru obţinerea biogazului se preconiza nu doar utilizarea borhotului de la fabrică, dar şi a altor deşeuri menajere din întreaga localitate.

Ulterior, această instalaţie a fost montată la întreprinderea „Moldsuinhibrid” de lângă Orhei. Acolo aceasta a început să funcţioneze.
În ceea ce priveşte bioetanolul, Victor Covalev colaborează cu întreprinzătorul din Hânceşti Tudor Ungureanu. Anume acolo au fost construite două reactoare mari cu capacitatea de 1200 metri cubi. După ce au fost obţinute aceste adaosuri s-a dovedit că capacitatea de producere s-a majorat de 2-3 ori.

Disertaţia lui Victor Covalev a fost dedicată electrocatalizei de restabilire a metalelor pentru asigurarea calităţilor funcţionale ale suprafeţelor. În particular, se obţineau suprafeţe cu gradul de rezistenţă la uzură mai mare ca a cromului. Datorită prezenţei borului, se obţinea o capacitate de întindere aproape ideală, comparabilă cu lipirea aurului.

Profesorul pur şi simplu a înregistrat această metodă ca know-how, dar nu ca pe o tehnologie, ce permite excluderea metalului preţios din procesul de lipire. Şi, în mod tradiţional, a publicat un articol în revistele ştiinţifice.
Americanii, cu simţul lor practic, primii au înţeles ce bani pot fi obţinuţi şi repejor au şi implementat invenţia. După aceasta s-au trezit şi funcţionarii din URSS: pe atunci pentru lipirea industrială Uniunea Sovietică utiliza anual 5 tone de aur. Ulterior, aflând detaliile tehnologice, aceştia mult timp i-au strâns mâna doctorului în chimie Covalev şi i-au mulţumit pentru aportul său la prosperarea economică a statului sovietic. Şi atât.

De atunci, Victor Covalev a început sa se gândească la caracterul aplicativ al activităţii inovaţionale. Însă oricum el a rămas întâi de toate un savant. În total, profesorul a înregistrat peste 330 de patente în diverse domenii, multe dintre care au fost deja implementate.

De exemplu, este vorba despre instalaţia pentru epurarea apei prin fotocataliză (nu vom intra în detalii tehnice). „ Am peste 100 de
elaborări, inclusiv circa 20 — la întreprinderile moldoveneşti de epurare a apelor reziduale, cu utilizarea repetată a apei purificate”, povesteşte savantul.

O altă instalaţie este cea de prelucrare a deşeurilor ce conţin cianura. Acestea sunt deşeurile de la fabricile de vinuri care folosesc vase din metale feroase. Anterior, pentru sedimentarea deşeurilor din fier era utilizată ferocianura de potasiu. În rezultat, sedimentul se transforma în ferocianură de fier, sau aşa numitul „albastrul de Prusia”, care este o substanţă destul de toxică. Cu 50 de ani în urma, fabricilor li s-a interzis să arunce aceste resturi şi, drept urmare, în Moldova s-au acumulat 10-12 mii de tone de asemenea deşeuri.

Una dintre ultimele invenţii ale savantului este obţinerea hidrogenului ieftin. „Sarcina era de a reduce consumul de energie. Pentru aceasta, în primul rând, a fost identificat un nou tip de înveliş pentru electrozi pe bază de cupru. În al doilea rând, electrozii au fost transformaţi în conductori, pentru a utiliza întreg volumul. În al treilea rând, a fost elaborat un electrolizor compact. În al patrulea rând, cu ajutorul unul material special a fost redusă brusc eliminarea oxigenului la anod. Şi în al cincilea rând, pentru a exclude complet apariţia unor combinaţii explozive, ţinând cont de proprietăţile oxigenului, a fost organizată evacuarea acestuia cu ajutorul câmpului magnetic”.

Iar voi spuneţi că în Modova nu există ştiinţă. Ea există, deocamdată. Deocamdată şi savanţii au ce mânca şi cu ce să achite facturile pentru căldură.

Autor: Igor Fomin

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md