Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 95

Duminică, 14 Februarie 2016 20:44

Importul paralel

20160213 112857Micul pârău de colete, trimise de către moldovenii migranți familiilor lor din Moldova, se transformă, treptat, într-un râu adânc.

Cei care, deseori, vizitează piețele din Chișinău și din alte orașe din Moldova, probabil, au remarcat faptul că, în ultimii ani, sortimentul piețelor se extindea datorită produselor, destinate claselor mijlocii și înalte. Printre acestea se numără uleiul de măsline; brânzeturile „Parmezan”, „Grand Padano” ș.a; branduri cunoscute de cafea „Vergniano”, „Lavazza”, „Carte Noir”: boabe și măcinată; paste și alte articole italiene ș.a.

Totodată, au început să apară parfumuri și produse cosmetice și chimice de uz casnic, cu mărci comerciale cunoscute și necunoscute cumpărătorilor autohtoni, deseori doar cu marcaje în limbile germană, franceză sau italiană.

Și toate aceste produse având prețuri mult mai mici, decât în supermarketuri. De exemplu, dacă la Piața Centrală un ambalaj de 250 g de cafea măcinată „Carte Noir”, produsă în Franța (de alta nu există) putea fi cumpărat în luna ianuarie cu 60, maxim 65 lei, în Metro Cash&Carry acesta costă 93 de lei, iar în supermarketuri prețul este și mai ridicat. Parmezanul: 250 lei/kg și 270 lei/kg (pentru cel ambalat) la piață și peste 400 de lei în magazine.

20160210 150734Vânzătorii de pe piețe explică apariția acestor produse prin coletele, pe care le primesc lunar de la rudele care lucrează în străinătate. Însă, presupunând cu aproximație volumul de vânzări doar a unei părți din Piața Centrală, de pe strada Armenească, 84, ideea pare a fi greu de crezut. Noi am decis „să săpăm mai adând”.

Totul a început în Pruncul

La început, produsele fabricate pentru țările UE, au fost aduse în țară, pe cale privată, de cătrei cei care procurau mașini second hand în Germania, Elveția și în alte țări europene. Era o sursă de venituri suplimentare.

Din cauza dimensiunii mici a pieței moldovenești, prețurile pentru astfel de produse, la distribuitorii oficiali, au fost și sunt mult mai mari decât în țările vecine, unde populația este mai mare și, respectiv, puterea de cumpărare e mai înaltă.

De exemplu, în urmă cu câțiva ani, când situația politică și economică din Ucraina era liniștită, în centrele comerciale din Odesa (fără a aminti de piețe) prețurile pentru produsele cosmetice și de parfumerie, cu branduri cunoscute, erau de două ori mai mici decât cele din magazinele din Moldova. De aceea, din Ucraina venea (și continuă să vină) un val de amploare de diverse produse, fără achitarea taxelor vamale, a TVA-ului de import, a accizelor. Cu alte cuvinte, este vorba despre contrabandă. Un al doilea val similar vine din Transnistria, unde sistemul de impozitare a importului este mai favorabil. De exemplu, nu există TVA. Dar cu ei ne-am obișnuit deja.

Dar „importul cu scutire de taxe” din partea opusă – reprezintă fenomenul ultimilor ani.

De aceea, în Pruncul, lângă piața de automobile, destul de repede s-a dezvoltat o piață de bunuri de larg consum. Cu toate că, în mare, este vorba de produse nealimentare.

Dar, cu cât mai mulți concetățeni ai noștri se stabileau în Europa, cu atât mai mulți au început să realizeze faptul că ar putea profita în urma diferenței dintre prețuri

Cât anume? Voi prezenta un exemplu din experiența personală. În timpul unei delegații în Franța, în anul 2011, am procurat dintr-un supermarket un ambalaj de 250 g de cafea „Lavazza Club”, la prețul de 3.10 euro, fără careva reduceri (pentru a doua dată voi face referire la cafea, deoarece este o poziție destul de stabilă, branduri puternice, puțin sensibile la fluctuațiile de pe piață). Ulterior, într-un centru comercial din Chișinău, într-un butic specializat de ceai și cafea, am văzut un ambalaj similar la 7.5 euro, la cursul valutar de atunci. „Eu am procurat la 3 euro” – am încercat să îi reproșez proprietarei buticului. „Un astfel de ambalaj poți găsi și la un euro, - mi-a răspuns ea absent. – Dacă știi unde să cauți”.
Lavazza
Fără doar și poate, băieții noștri s-au acomodat și sunt la curent și cu locația depozitelor angro, și cu legislația europeană. De exemplu, pentru a calcula momentul în care vor fi scoase din vânzare produsele, care nu vor mai intra în comerț, din cauza faptului că le este pe sfârșit termenul de valabilitate.

Termene de valabilitate și contrafacerea

Aici deja trebuie să fie clară distincția dintre produsele, care au ajuns pe piețele Moldovei de la importatorii oficiali și cele de la importatorii „neoficiali”. În primul caz, în Moldova ajunge în mod legal un camion, în care există „un pic mai multe” produse decât pe factură. Pe produsele ajunse în mod legal sunt lipite stickere, pe care este indicată compania-importator și multe alte date (Hotărârea Guvernului RM Nr. 996 din 20.08.2003, despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare și Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj).

În al doilea caz, nu este lipită o etichetă și produsul ajunge pe piață, unde este comercializat în numerar, fără emiterea bonului de casă.

Și, într-un mod similar, este comercializată producția care a ajuns „pe cale privată”. Dar, dacă în primul caz întregul lot a fost certificat și procurat cu un termen de valabilitate suficient, atunci în cel de-al doilea caz, - nimeni nu poate garanta nimic.
20160210 145755
„Uleiul de măsline nu este un produs pentru piață, - spune Vadim Guțul, directprul companiei „Ladiva” SRL, importatorul oficial al uleiului de măsline spaniol, Borges Extra Virgin. - și noi, de exemplu, nu simțim concurența din partea piețelor. Pentru cumpărătorul nostru contează calitatea, care îi este garantată de renumitul brand „Borges” și de către locul în care se comercializează: magazine, supermarketuri. Nu o veți găsi la piețe.

Cât despre uleiul de măsline care, conform spuselor dumneavoastră, este comercializat la piață, nu pot să vă zic nimic cu referire la acest subiect. Poate fi, cu adevărat, un produs calitativ, dar cu termenul de valabilitate expirat (sau modificat). Poate că nu este ulei Extra Virgin (ulei de prima presă, de cea mai bună calitate, cu aciditatea care nu depășește 0.8 g la 100g, exprimat în acid oleic), dar, de exemplu, ulei de măsline de a doua presă, Romas. Sau chiar de a treia presă, care nu este recomandat să fie utilizat în alimentație. Este dificil să mă pronunț în acest sens...”.

În general, la piețe se comercializează ulei de măsline din Italia. Este un pic deranjantă diversitatea de branduri și faptul că, în fiecare lună, acestea se modifică.

Cu regret, nu am reușit să obținem comentarii din partea specialiștilor. La Agenția pentru Protecția Consumatorilor din cadrul Ministerului Economiei, autorului articolului i s-a comunicat faptul că domeniul de siguranță alimentară a fost predat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din Republica Moldova (ANSA), care dispune de monopol.

20160213 113319La ANSA, la rândul lor, ni s-a comunicat faptul că nu au timp de jurnaliști acum, „deoarece sunteți conștienți de ceea ce se întâmplă la noi” (unul dintre directorii agenției a și fost reținut pe termen de 72 de ore, fiind suspectat de corupere pasivă, - pentru emiterea de certificate fitosanitare falsificate).

Atunci am decis să mă axez pe produsele chimice de uz casnic și m-am adresat distribuitorului oficial al produselor Procter & Gambler Co. În Moldova, compania „Orbico MA”.

„Suntem foarte fericiți când cetățenii Moldovei procură produsele originale Procter & Gambler, importate în mod oficial, - a zis managerul de brand P&G, Tatiana Tataru. – Noi primim produsele de la fabrica din România. Și suntem încântați de faptul că concetățenii noștri, care lucrează în străinătate, procură produse Procter & Gambler din Germania, Italia și din alte țări și le trimit rudelor sale pentru consumul personal.

Dar suntem îngrijorați de faptul că, sub brandurile noastre cunoscute, pe piețele din Moldova, se comercializează produse cu origini dubioase. Noi nu putem lupta cu acest fenomen, dat fiind faptul că nu este în competența noastră. Cu toate acestea, în permanență ne ocupăm de monitorizarea situației și o raportăm la sediul central”.

Cum aceste produse ajung în Moldova

În timpul divizării populației Moldovei în cei care sunt aici și cei care sunt plecați, evident că a început schimbul de colete. În acest sens, este utilizat transportul rutier de călători: autobuze și microbuze, care, într-un număr mare, circulă dus-întors. De exemplu, conform datelor Serviciului Vamal, doar într-o săptămână, din 1 și până în 7 februarie 2016, frontiera RM a fost trecută, în ambele direcții, de către 49 mii de mașini, mai bine de 12 mii de camioane și aproximativ 1800 de autobuze.

Este curios faptul că acele colete, care vin în Moldova din Europa, de exemplu cu autobuzele, nu pot fi ridicare în ziua de sosire. Acestea sunt descărcate undeva și, apoi, destinatarul este anunțat la telefon sau vine personal (dacă nu e prima dată când primește colet) în „biroul” companiei de transport. Cuvântul birou este între ghilimele, deoarece, de cele mai multe ori, este vorba despre o cămeră care nu dispune de semne distinctive.

De aceea, este imposibil să vezi câte colete vin cu o anumită rută și sub ce formă, se pare că este nevoie de realizarea unei operațiuni de către serviciile speciale.
20160213 112203
În principiu, pentru a asigura cu produse o mică afacere din Moldova poate fi utilizată o schemă cât se poate de legală, care este aplicată la „exportul” țigărilor prin poștă și despre care am povestit în articolul „Țigările din Moldova „cuceresc” piețele din SUA și Marea Britanie”. Adică, pe de o parte, de exemplu, sunt 10 expeditori, iar în cealaltă parte – 10 destinatari. În realitate, însă, este vorba despre un expeditor și un destinatar. Astfel, în decurs de o lună, în Moldova pot fi livrate produse în valoare de până la 3 mii de euro. Cu rentabilitatea de 100-200%, această afacere este cât se poate de profitabilă.

(Legea Nr. 1569, din 20.12.2002, cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice permite primirea de bunuri prin intermediul poștei internaționale, fără taxe vamale, în condiția în care valoarea vamală a produsului nu depășește 300 de euro și acesta nu este destinat activității de comerț sau de producție).
20160213 111815
Însă, angajatul Serviciului Vamal poate avea suspiciuni rezonabile cu referire la conținutul coletului, că acesta conține un lot de produse destinate comercializării. De exemplu, un ambalaj de ulei de măsline sau o cutie de cafea sau 30 kg de parmezan. Fără a menționa cele zece-douăzeci de butoaie de 5 litri cu detergent lichid.
20160213 111028
În acest caz, cum oare coleltele ajung pe teritoriul vamal al RM? Despre acest mecanism autorul articolului a aflat de la fostul angajat al Serviciului Vamal.

„În anul 2009 „a fost făcut curat” în activitatea vamală, - a zis el, sub protecția anonimatului. – Adică, fiecărui vameș i-a fost comunicată suma pe care acesta trebuie să o livreze zilnic „sus”. Consider că este o soluție genială. Pentru a asigura această sumă, angajatul trebuia să-și construiască propriile scheme, să se înțeleagă cu șoferii și proprietarii companiilor de transport, pentru ca aceștia să treacă granița în tura vameșului. Pentru ceilalți, însă, regimul a fost înăsprit”.

În fiecare zi Serviciul de presă al Vamei anunță despre un nou arest de contrabandă, la intrarea și la ieșirea din țară.

Dacă, în mare, există încercări de export al țigărilor, atunci „importul paralel” este cât se poate de diversificat. Atât la nivel de sortimente, cât și volume. Printre reținerile recente se numără: o geantă sport, albă, cu un intrument stomatologic într-un microbuz; 12 tablete „Lenovo”, „Acer”, „Samsung”, „Blaupunkt”, „Asus” și „Iconia” în altul; mașini de spălat BECO (7 bucăți) și cuptoare electrice HANSA (tot 7 unități) în al treilea. Produse de parfumerie cu brandurile „Miss five”, „Ingrid Cosmetics”, „Man Fei” în al patrulea microbuz. La un pasager au fost găsite 5 g de hașiș.

Exemplele descrise demonstrează faptul că poliția vamală și cea de frontieră din Moldova este capabilă să asigure ordinea la frontiere. Li se va acorda această ocazie?

Igor Fomin

Articol pregătit de MyBusiness.md, cu suportul financiar din partea JOURNALISM DEVELOPMENT NETWORK

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика