Majoritatea gheretelor, instalate în utlimii 10 ani pe străzile centrale și în parcurile din Chișinău, au fost amplasate în mod ilegal.Cum a fost creată schema
Prezența chioșcurilor stradale, în cadrul cărora se comercializează ziare, reviste, produse din tutun, fast-food, flori ș.a reprezintă un subiect dificil pentru municipalitatea oricărui oraș mare. Și, în diferite țări, această întrebare este soluționată în moduri diferite. Cu toate acestea, ele există, reprezintă o sursă de venit și pentru proprietar, și pentru bugetul orașului și facilitează viața locuitorilor și a turiștilor.
Nu vom face referire la experiența internațională. Ci vom analiza ce se întâmplă în Moldova. În primul rând, este în vigoare sistemul de licitație. Acestea pot fi de două tipuri. În primul caz, oficialii orașului expun dreptul de închiriere a terenului. Anume dreptul, dat fiind faptul că, în Moldova, chiria se efectuează conform tarifelor oficiale, care sunt de, practic, câteva sute de lei pe an. Astfel de licitații sunt practicate, de exemplu, în Bălți, Orhei. Acolo, rezultatul poate consta într-un adaos la buget de până la 45 mii de lei (în decursul a trei ani) și mai mult.
Licitațiile de al doilea tip se practică în Comrat. În cadrul acestora, participanților le este propus să concureze pentru valoarea chiriei. Această licitație crește veniturile localității cu până la 10-13 mii de lei pe an, pentru un lot.
În Chișinău, ultima licitație de acest fel a fost desfășurată de către Institutul de Proiecte Municipale, „ChișinăuProiect”, cu mai bine de 10 ani în urmă. În cadrul acestuia, a fost expus la licitație dreptul de închiriere a unui teren de la o stație de troleibuz. Atunci când ofertele au ajuns la 140 mii de lei, licitația a fost oprită, din cauza comentariilor participanților, care ziceau că pe acești bani poți comercializa doar heroină. De atunci, la nivel de oraș nu există o definire clară a sistemului de oferire a permiselor, însă funcționarii au determinat prețurile potențiale ale terenurilor. În special pentru cele din străzile centrale și în locurile aglomerate.
Pentru a putea sistematiza baza de date existentă, în anul 2003, Consiliul Municipal Chișinău a creat o comisie, condusă de consilierul municipal, Oleg Cernei, care a calculat numărul de chioșcuri existente – 3625, și a dezvoltat propuneri de eficientizare a sistemului existent.
Dat fiind faptul că și până la acel moment, autoritățile locale emiteau periodic amenințări de demolare a chioșcurilor, gheretelor și tarabelor existente, Consiliul Municipal a decis să urmeze calea europeană și, prin decizia Nr.51/4, din 11.07.2006, a interzis autorizarea de amplasare a noi gherete, tarabe și puncte mobile în centrul-nucleu istoric și pe străzile principale ale municipiului Chișinău, cu excepția gheretelor și tarabelor pentru comercializarea presei periodice. Chioșcurilor existente urma să le fie anulate autorizațiile de amplasare și funcționare, după expirarea termenului de valabilitate.
Această decizie a fost luată în baza practicii europene, conform căreia, gheretele care comercializează presa periodică au o importantă funcție socială, reprezentând un garant al dreptului constituțional de acces al cetățenilor la informație.
Totodată, experiența europeană a demonstrat faptul că este imposibil să supraviețuiești doar din comercializarea de presă, de aceea, în diferite țări, au fost incluse în sortiment și alte tipuri de produse. În Franța, gheretelor de presă le este permis să comercializeze țigări și suvenire. În Cehia, pe lângă astea – alcool în sticluțe mici. În Polonia – o gamă limitată de medicamente, produse chimice de uz casnic și cosmetice. În Moldova lucrurile sunt mai simple: poți comercializa tot ce nu este interzis. Pentru chioșcurile stradale, astfel de produse, comercializate în mod rapid, au devenit țigările. Plus: băuturile răcoritoare și berea, cartelele de reîncărcare, contraceptivele, produse de papetărie, pachețele de ceai și cafea.
Prin urmare, pe străzile centrale din Chișinău, pot funcționa doar gheretele care comercializează presa periodică și alte produse pe lângă. Însă, în realitate, o parte dintre chioșcuri doar mimează comercializarea de presă – existând doar una-două publicații, iar sortimentul de bază constând din produse de tutun. De exemplu, în cadrul rețelei „Cosicon” (fondator – Ludmila Lefter), fosta „Leoplast” (fondator – antreprenorul Adrian Nichifor, care, pe moment, se află în închisoare, fiind acuzat de omor), pe raftul destinat ziarelor și revistelor se amplasează un sortiment vast de bere.
Rămâne un mister modul prin care au primit autorizațiile restul gheretelor, care comercializează fast-food, cafea, carne de pui, haine tricotate etc.
Documentele pe care le-am analizat, indică faptul că există o potențială schemă de corupție. În cadrul acesteia, unor antreprenori le este refuzată autorizarea, în baza deciziei aprobate de Consiliul Municipal. În timp ce alți antreprenori primesc autorizații „ca o excepție” sau fără justificări. Să vedem cum lucrează schema.
Carnetul de partid ca instrument de business
Compania „Cebacot”, care deține o rețea de gherete, cu același nume, care se ocupă de comercializarea produselor de tutun în Chișinău, a fost înregistrată în anul 2001. Atunci, fondatorii companiei au fost Vasile Cotuna și Mihail Ceban. Cel din urmă, a fost și rămâne a fi consilier municipal în Chișinău. Însă, de la formațiuni politice diferite. Primind un post în Consiliul Municipal, fiind pe lista Alianței Moldova Noastră, a lui Serafim Urechean (primar al capitalei, în acea perioadă), odată cu venirea lui Dorin Chirtoacă în funcția de primar al Chișinăului, Mihail Ceban s-a retras din AMN și s-a înscris pe lista liberalilor.
După o jumătate de an de la aprobarea deciziei Consiliului Municipal, enunțate anterior, compania „Cebacot” s-a adresat primarului general din acea perioadă, Vasile Ursu, cu cererea de deschidere a încă 20 de gherete în cadrul rețelei. Și dânsul a apobat-o. Însă, Veaceslav Iordan, care a venit în locul lui Ursu, a anulat decizia.
În vara anului 2007, ca urmare a alegerilor locale, în funcția de primar general al municipiului Chișinău a fost ales Dorin Chirtoacă.
În ianuarie 2008, directorul adjunct al „Cebacot”, Vasile Cotuna, i-a scris cofondatorului, Mihail Ceban, o petiție, iar acesta, în calitate de consilier municipal, a readresat-o, pe un formular personal, primarului general. Și liberalul Dorin Chirtoacă a anulat deciziile anterioare și a permis amplasarea celor 20 de gherete viiitorului său coleg de partid (în anul 2009, consilierul Mihail Ceban a declarat aderarea sa la Partidul Liberal). Actualmente, în capitală, rețeaua „Cebacot” dispune de aproximativ 100 de gherete.
La solicitarea MyBusiness.md de a comenta această situație, domnul Ceban a răspuns: „De fapt, este vorba despre o altă situație. Cuiva îi este convenabil să îl discrediteze pe primar prin mine. Dar eu nu vreau să vorbesc despre acest subiect”.
Decizia primarului ar fi putut fi înțeleasă, cât de cât, dacă rețelele de gherete, comercializatoare de produse de tutun, din Chișinău (nu doar „Cebacot”) ar fi avut legătură cu distribuirea presei. Dar în cazul în care produsele mediatice sunt prezente în sortimentul lor, numărul acestora este destul de mic, fiind prezente câteva ziare și reviste, pe raftul general cu alte produse.
New Mega Press: căderea fără decolare
În anul 2008 a fost lansat încă un proiect, legat de presă și produsele de tutun. Acesta era I.M „New Mega Press”, fondatorii căreia erau compania moldovenească „Martech-plus” SRL și compania românească „Cobo IC” SRL. Adică, inițial, firma „Marteh-plus” (fondatori: Nadejda Marciuc, Fulga Poată și Marcel Poată), înregistrată în satul Cojușna, raionul Strășeni, cu activitatea principală „traduceri din limba română”, a fondat „Mega Press”, iar apoi, această rețe s-a transformat într-o întreprindere modernă.
A fost făcută o declarație, conform căreia I.M urma să deschidă în Chișinău 100 de gherete, unde urma să fie comercializată presa periodică, declarație primită cu entuziasm de către jurnaliștii și redactorii autohtoni.
Cu toate acestea, încă de la început, istoria a căpătat detalii scandaloase. Gheretele erau amplasate în cele mai bune locuri din oraș. Au existat plângeri din partea S.A. „Termocom”, deoarece unele chioșcuri erau amplasate pe trapele de pe conducta de încălzire, lucru care este interzis.
În același timp, Curtea de Conturi din România, în raportul din 30 aprilie 2012 (http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/management9.pdf, pag. 33-34) a înregistrat faptul că, firma „New Mega Press” a primit în mod ilegal, în anul 2011, 792 000 de lei românești (180 mii de euro) din bugetul român, prin intermedierea Departamentului Românilor de Pretutindeni și asociației publice din Chișinău „Centrul culturii și a educației române”, pentru proiectul „Rețea de distribuire a presei românești”. Acest proiect presupunea amplasarea de 18 gherete pe străzile centrale ale Chișinăului. Curtea de conturi a remarcat că, în primul rând, disctribuirea presei nu este înclusă în obiectivele statutare ale „Centrului culturii și educației române”. În al doilea rând, Centrul a transmis aceste gherete organizației comerciale „New Mega Press”, lucru pe care l-a realizat în mod ilegal. Însă, „New Mega Press” nu a reușit să-și gestioneze activitatea.
Totodată, în raportul Curții de Conturi din România s-a constatat faptul că în cele 18 gherete „erau comercializate țigări, băuturi răcoritoare, dulciuri, gume de mestecat și pe o suprafață relativ mică – presa în general, iar presa românească nu a fost prezentată în mod vizibil”.
Ca rezultat, gheretele „New Mega Press” au fost procurate de S.A „Moldtelecom” și, actualmente, acolo se comercializează telefoane mobile și cartele Unite. Iar o parte dintre chioșcuri rămân a fi închise.
Undă verde pentru Coffee Time
Dar activitatea gheretelor din capitală nu se limitează la comercializarea presei și a produselor de tutun. Conform spuselor vice-primarului, Nistor Grozavu, în jur de 900 de chioșcuri din municipiu dispun de licențe de comercializare a țigărilor. Majoritatea dintre acestea aparțin celor cinci rețele mari: S.A. „Moldpressa” (unica rețea care chiar comercializează presa periodică: sortimentul acestora include în jur de 250 de denumiri de ziare și reviste, dintre care 55 sunt moldovenești, iar restul – din Rusia, România și Ucraina), „Cebacot”, ACM-Veteran, „Cosicon” și „Business Market”.
Conform datelor Direcției generale de comerț, alimentație publică și prestări servicii a Consiliului Municipal Chișinău, la începutul lunii ianuarie, 2016, dintre 20.3 mii de autorizații, gheretelor le-au fost alocate 3475.
De aceea, vom analiza încă o rețea, una nouă, care se ocupă de o altă direcție. Este vorba despre rețeaua de chioșcuri street-coffee, „Cofee Time”, care este dezvoltată de către compania „Unicafe” SRL, fondată în anul 2012 (fondator Maxim Condratiev).
Această rețea ne-a atras atenția prin dezvoltarea sa activă, în cadrul locațiilor „de aur” ale Chișinăului. Doar în două parcuri centrale din capitală, - Ștefan cel Mare și Catedralei, în câțiva ani, au fost amplasate șapte gherete. (În cadrul deciziei Consiliului Municipal, enunțate anterior, este menționat faptul că este interzisă amplasarea unor astfel de chioșcuri în parcuri).
Apropo, penultima gheretă a rețelei a apărut în parcul Ștefan cel Mare în noaptea dintre 23 și 24 noiembrie 2015, în fața hotelului „Codru”. Ultima (deja a patra gheretă în acest parc) – în noaptea dintre 25 și 26 ianuarie 2016. Două chioșcuri „Coffee Time” au apărut după Revelion pe strada Bănulescu-Bodoni, mai jos de bulevardul Ștefan cel Mare și, deocamdată, nu sunt active.
Încă o gheretă a acestei rețele a fost amplasată recent pe un loc remarcabil. Pe bulevardul Ștefan cel Mare (unde, de asemenea, este interzisă amplasarea de chioșcuri), vizavi de Universitaea de Medicină, între clădirile preturii sectorului Buiucani și Centrul Național Anticorupție.
În mod tradițional, în astfel de situații, se spune că, în spatele unor astfel de investiții de amploare, stă cineva dintre rudele primarului general. De data aceasta, este invocat fratele primarului, Lucian Chirtoacă, care a fost de multe ori învinuit, de mass-media și consilierii municipali, de faptul că a acaparat o parte din businessul de publicitate din capitală sau de faptul că, firma pe care o conduce, a realizat reparația străzii pietonale Eugen Doga. În toate cazurile, numele lui nu este prezent în doumentele de constituire.
Cu toate acestea, editura „Ziarul de Gardă” a publicat o informație din dosarul deschis de către autoritățile locale în anul 2014, din care rezultă faptul că cinci firme din capitală, inclusiv „Unicafe”, au utilizat în mod neoficial o încăpere din incinta primăriei municipiului Chișinău, în calitate de birou. De aceste întreprinderi se ocupa un contabil, care, confor datelor anchetei, a primit indicații de gestionare a finanțelor și activelor acestora din partea lui Lucian Chirtoacă.
Dorin Chirtoacă și unchiul său, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, au numit ancheta drept încercare a oponenților politici de a-i compromite înainte de alegerile din 2014.
La „mormântul” Omniapresa
La finalul verii anului trecut a izbucnit un nou scandal. De această dată, legat de faptul că, în locul vechei gherete de lângă liceul „Gheorghe Asachi” a apărut o nouă cafenea, „Kaffee Klein”.
Istoria înainte de evenimente este următoarea. Începând cu anul 1998, în Chișinău exista încă o rețea, care încerca să comercializeze presă – „Omniapresa” SRL, printre fondatorii căreia era și primăria municipiului Chișinău. Întreprinderea și-a anunțat oficial falimentul în urmă cu 4 ani, lăsând în urma sa datorii și gherete în locațiile „de aur”. A fost numit un lichidator.
Și, în mod surprinzător, în locul unui chioșc din acea rețea, la doar cîteva zile după incident, a fost construit un local cu alt format. Și cu o suprafață mult mai mare decât cea ocupată de „Omniapresa”. Primarul general, care a fost întrebat, în cadrul ședinței primăriei, despre legalitatea celor întâmplate, a afirmat faptul că totul este legal. „Aceasta nu este o gheretă, ci un magazin în toată legea, din materiale scumpe, cu aer condiționat, conectată la canalizare, - îl citează pe Dorin Chirtoacă Agora.md. – Nu arată rău, vă spun sincer. Însă nu ăsta este scopul: să înlocuim gheretele vechi cu gherete noi. Proprietarul nu a încălcat nimic, dar haideți să o mutăm cu un metru. Dacă va sta ca un os în gât, atunci o vom strămuta. Vom mai analiza problema”.
„Coffee2go” a fost deschisă de compania „Carilia” SRL, fondator – Lia Neukirch (conform datelor Ziarul Național, dânsa este soția fostului purtător de cuvânt al misiunii OSCE în R. Moldova, Claus Neukirch), adresa juridică – hotelul „Codru”.
Lupta pentru locuri
Dar ar fi naiv să fie presupus faptul că fiecare poate să reprofileze autorizația oferită și să construiască un magazin sau un local în loc de gheretă. La începutul articolului a fost menționat faptul că locurile pentru gherete sunt distribuite într-un mod lipsit de transparență, terenul de sub ele aparține orașului. Mai mult de atât, primăria poate retrage unilateral autorizația, cum a fost procedat în timpul reparației străzii Aleco Russo.
Atunci, primarul s-a bazat pe Regulamentul de autorizare pe teritoriul municipiului Chișinău, și a emis decizia Nr. 683-d, din 3 iulie 2012, prin care a anulat autorizațiile oferite gheretelor a patru agenți economici, care își desfășurau activitatea pe strada dată. Fără a oferi locații alternative. Și a dat ordin Direcției Generale de Comerț, Alimentație publică și Prestări Servicii a Consiliului Municipal Chișinău, Inspectoratului Fiscal al sectoarelor Ciocana și Rîșcani și Comisariatului de Poliție să controleze aplicarea acesteia.
Legalitatea acestei decizii a fost pusă sub semnul întrebării de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. În scrisoarea, adresată primarului general, șeful adjunct al Oficiului, Iancu Țurcanu, a remarcat faptul că Regulamentul amintit permite anularea de autorizare doar în două cazuri: în cazul încetării activității sau a lichidării titularului autorizației; a actului de verificare, întocmit pe loc, cu referire la închiderea sau lichidarea întreprinderii. Și a recomandat faptul ca, în termen de 30 de zile, să anuleze sau să modifice decizia Nr. 683-d. Atunci, acest lucru nu s-a întâmplat. Deși, actualmente, pe site-ul primăriei lipsește textul acestei decizii.
Agenții economici, la rândul lor, au ignorat decizia primăriei, cu excepția „Moldpresa”. Putem doar presupune faptul dacă au intrat sau nu, în decursul unui an, pe la ei reprezentanți ai Direcției de comerț, Inspectoratului fiscal și a poliției din două sectoare.
Astăzi, primăria a început lucrările de reparație ale străzii principale din oraș, bulevardul Ștefan cel Mare, a bulevardului Mircea cel Bătrân și încă câteva străzi principale...
Dar comerțul din capitală a tras anumite concluzii și, fără a avea prea mare încredere în ziua de mâine, deja se străduie să amplaseze gherete mobile, pe roți. Chiar și rețeaua amintită, „Coffee Time”, a amplasat o nouă gheretă pe strada Vlaicu Pîrcălab, mai jos de bulevardul Ștefan cel Mare (vizavi de Sky Tower și ULIM) în „varianta mobilă”.
Vom menționa faptul că Hotărârea de Guvern Nr. 931, din 08.12.2011, „Cu privire la desfășurarea comerțului cu amănuntul” unește gheretele și rulotele prin conceptul de „unități de comerț ambulant”. Este vorba despre o „unitate de comerț cu amănuntul, ridicată din construcții ușor demontabile, care poate fi mutată din loc în loc și care, de regulă, nu dispune de spațiu pentru păstrarea produselor. Unitățile de comerț ambulant sunt: staționare provizorii: pavilion, gheretă; mobile – automagazin, rulotă, tonetă, tarabă, stand, tejghea, cărucior, aparat automat pentru vânzări”. Apropo, „Kaffee Klein”, conectată la canalizare, nicidecum nu poate fi inclusă în vreo tipologie din cele enunțate. E staționar.
Trendurile acestei ierni
Tradițional, în cadrul iarmaroacelor de Crăciun, care are loc în piața principală din țară, au putut fi remercate noile tendințe de dezvoltare a afacerilor mici și mijlocii din Chișinău. Anul acesta, atrăgeau atenția camioanele bine echipate (câte două unități) ale noilor întreprinderi „Coffee Secret” și „Coffee Point”. Sortimentul includea (pe lângă cafea) – hot-doguri și croissante. Conform spuselor vânzătorilor, aceste întreprinderi încă nu dispun de autorizații, vor apărea după sărbători.
Putem presupune faptul că, în viitorul apropiat, comerțul stradal va continua să se mute pe puncte de lucru mobile, care cresc flexibilitatea proprietarului, în relațiile cu autoritățile orașului și în materie de locație.
De fapt, decizia Consiliului Municipal din anul 2006, interzice și amplasarea punctelor de lucru în varianta mobilă, în centrul istoric al orașului și pe străzile principale din capitală.
„Este o sursă de venit”
Am încercat să obținem comentarii în primărie, în Direcția Generală de Comerț, Alimentație publică și Prestări servicii. Cu toate aceste, în decursul unei luni, șeful departamentului și adjunctul acestuia nu au găsit timpul necesar pentru a ne răspunde la întrebări.
În timpul anilor de conducere, poziția primarului general, Dorin Chirtoacă, cu referire la amplasarea gheretelor pe străzile orașelor se tot modifica. Încă în timpul primului său mandat (2007-20011) el a declarat faptul că gheretele amplasate ilegal și care au o suprafață mai mare de 12 m2, vor fi demontate. Iar în anul 2012, primarul a și emis dispoziția Nr. 702-d, cu prin care „se stopează definitiv eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru gherete noi amplasate sau reamplasate pe străzile orașului”.
Cu toate acestea, și după aceasta autorizațiile au continuat să fie emise. Astăzi, răspunzând la reclamațiile societății cu privire la numărul crescând al gheretelor, Dorin Chirtoacă afirmă: „Pe de o parte, este o problemă pentru imaginea orașului, Pe de altă parte, sunt agenți economici care reprezintă o sursă de venit, o posibilitate de a lucra în situația grea în care se află Moldova. Taxele locale, anuale (pentru gherete) sunt de 200 lei pentru un metru pătrat”.
Șeful administrației locale declară că, de când el este edilul capitalei, din anul 2007, numărul de gherete a scăzut cu câteva sute. De asemenea, el afirmă că, odată cu reconstrucția bulevardelor principale, gheretele și panourile publicitare vor fi mutate pe străzile secundare.
„Este nevoie de concursuri și licitații transparente”
Am rugat directorul Centrului de Monitorizare și Analiză Strategică „Alternativa”, Victor Gurgău, să comenteze datele expuse în articol. Victor Gurgău s-a aflat în funcția de consilier municipal timp de 8 ani, iar comentariul lui a fost următorull:
„Legea RM Nr. 121 din 04.05.2007 „Privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”, art. 9, par. 2, spune că toate aceste activități trebuie să fie gestionate de către autoritățile administrației publice locale. Adică consilierii municipali, dar nu oficialii. Dar birocrații încearcă să substituie deciziile cât de cât transparente și, pur și simplu, „să-și vândă semnătura”.
Consider că, din exemplele amintite în articol, mai mult de jumătate au un caracter de corupție. Iar, în multe cazuri, astfel de alocări de teren pentru gherete se pot finisa cu o clădire supraetajată, răsărită peste un an în locul chioșcului. În special, situația este actuală pentru parcuri și spații verzi.
Trebuie aleasă calea, pe care au trecut multe capitale din lume, de la Paris și până la Moscova: prin concursuri și licitații transparente”.
Excepții selective
Atunci când lucrul la articol a fost, practic, finisat, au fost făcute publice patru decizii ale Curții Supreme de Justiție, din 13 ianuarie, anul curent, cu referire la gheretele instalate în capitală.
Biroul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a apelat instanțele cu cereri de anulare a patru decizii ale primarului și vice-primarului, din anii 2013 și 2014, prin care oficialii au autorizat activitatea câtorva gherete: pe bulevardul Traian (proprietar Alexei Chirtoagă), strada Testemițeanu (SRL Ediprim & Co), strada Decebal (SRL Ci-Prosper-Com), parcul Valea Morilor (SRL Edera-Trio). Ultimele două cazuri fiind „de excepție”.
Reprezentanții Cancelariei de Statau remarcat faptul că primarul și adjunctul său au încălcat Dispoziția de autorizare a activității unităților comerciale, aprobată prin decizia Consiliului Municipal în anul 2007. Gheretele pot fi amplasate doar pe bază de autorizație și nu prin dispoziția primarului.
Totodată, decizia primarului a încălcat propria lui dispoziție din anul 2012, cu referire la încetarea emiterii de autorizații pentru activitatea gheretelor și decizia Consiliului Municipal din anul 2006, amintită la începutul acestui articol.
Cancelaria de Stat a atras atenția la faptul că „prin excepții selective, efectuate prin emiterea de dispoziții sunt favorizate unele persoane fizice și juridice în raport cu altele”.
Judecătoriile din toate instanțele au recunoscut validitatea argumentelor Biroului teritorial al Cancelariei de Stat. Toate cele patru dispoziții ale primarului și ale adjunctului său au fost anulate ca fiint ilegale.
Conform datelor Ziarul de Gardă, un figurant al acestor dosare este firma „Edera-Trio”, care a primit permisiunea primarului de a deschide două gherete în parcul Valea Morilor – înregistrată în apartamentul soacrei lui Lucian Chirtoacă. Totodată, această întreprindere a fost inclusă în lista celor cinci firme, care au fost menționate în cadrul dosarului enunțat anterior și, conform informațiilor anchetei, au fost administrate de către fratele primarului general.
Și Lucian, și Dorin Chirtoacă afirmă că familia lor nu are legătură cu această firmă.
Igor Fomin
MyBusiness.md
Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.
