Am primit o întrebare de la un cititor: ”As vrea să citesc despre deschiderea unei întreprinderi individuale şi impozitarea ei. Vreau să deschid o firmă şi să înţeleg din start ce şi cum, ca să nu regret pe urmă. Domeniul de activitate — importul (denumirea mărfii) şi comercializarea prin reţeaua de magazine (denumirea magazinelor) sau din mână în mână persoanelor fizice.
Despre înregistrarea întreprinderilor am povestit detaliat în articolul „Deschidem firma” (30.01.2012).
Acum, să vorbim despre impozitarea întreprinderilor individuale importatoare.

În primul rând, magazinele nu vor dori să aibă de afacere cu firma Dvs., dacă nu sunteţi plătitor de TVA. (doar dacă aveţi legături mari). Însă de această durere de cap nu are nevoie nimeni, nici Dvs. În schimb, sunt şi unele piedici, care trebuie ocolite cumva.
Potrivit legislaţiei moldoveneşti, firma (nu conteza că e ÎI, SRL sau SA) nu poate fi plătitor de TVA, dacă cifra anuală de afaceri este mai mică de 100 de mii de lei. De la 100 de mii până la 600 mii înregistrarea este benevolă, iar peste 600 mii — obligatorie.
Dacă firma nu plăteşte TVA, atunci ea trebuie să achite impozit din vânzări în mărime de 3%.
În plus, la importul mărfurilor numaidecât se achita TVA de import. Dacă firma nu este plătitoare de TVA, atunci ea nu are dreptul să pretindă la neachitarea acestui impozit.

Adică, va trebui să ieşiţi cumva la vânzări de 100 mii de lei şi după aceasta să va înregistraţi ca plătitor de TVA.
După aceasta, Dvs. veţi plăti impozitul pe venit în mărime de 12%. Aceasta e mai avantajos decât să plătiţi impozitul pe vânzări, deoarece conform calculelor, pentru ca 3% din vânzări să fie egale cu 12% din profit, rentabilitatea businessului trebuie să fie de cel puţin 25%. Însă acesta este un indice destul de înalt.

În orice caz, Dvs. veţi achita impozitele şi taxele locale: apa, amenajarea teritoriului, impozitul pe imobil (dacă este) şi multe altele.
La fel e şi cu salariul. Dacă veţi dori să primiţi bani în numerar sau să vă achitaţi cu lucrătorii, atunci va trebui să o faceţi conform legii: din salariu se reţine asigurarea medicală (pe anul curent) în mărime de 3,5% de la angajator şi tot atât de la lucrător; fondul social — 23% de la angajator şi 6% de la angajat; impozitul pe venit, care constituie 7%, dacă suma venitului anual nu depăşeşte 25 200 de lei, şi 18%, în cazul în care aceasta e mai mare. Scutirea pentru anul 2012 este de 8640 de lei.

Cei ce înregistrează o întreprindere individuală trebuie să ştie că această formă organizatorico-juridică conţine o mare „capcană”, ce se poate solda cu mai neplăceri. Este vorba că dacă fondatorii SRL răspund în limita capitalului statutar (minim 5400 de lei), atunci fondatorul unei întreprinderi individuale - cu întreg patrimoniul său.

Amintim unele prevederi ale politicii fiscale pentru anul curent. În prezent, amenzile pentru neeliberarea bonului fiscal constituie până la 10 mii de lei pentru prima dată, până la 25 de mii — pentru a doua şi până la 50 de mii de lei — pentru a treia oara. Însă au existat şi propuneri ca pentru a treia oara să fie aplicată o amendă de 10% din volumul vânzărilor din anul precedent ale companiei, dar nu mai puţin de un milion de lei (!). Dar nu este exclus faptul că asemenea prevederi vor fi introduse în următorii ani. Adică, dacă fondatorul SRL, nimerind în asemenea situaţie, poate liber să trimită statul drag „undeva mai departe” şi să-şi închidă firma, atunci fondatorul întreprinderii individuale va fi nevoit până la sfârşitul vieţii să se clarifice cu executorii judecătoreşti.

Încă o majorare a amenzilor ţine anume de tema sensibila pentru întreprinderile individuale: pentru lipsa evidenţei contabile şi pentru neprezentarea documentaţiei. Conform vechiului Cod Fiscal, amenda era de 30 de mii de lei, iar acum aceasta constituie 50 de mii de lei. Opunerea desfăşurării controalelor se pedepsea cu 3 mii de lei, acum – cu 10 mii de lei.

Forma întreprinderii Individuale este oportună mai mult pentru prestarea serviciilor şi businessului de familie. Pentru participarea la comerţul intern şi extern forma mai adecvată este SRL.
Notă: după forma organizatorico-juridică, la finele anului 2010 (datele pentru anul 2011 vor apărea după 31 martie), în Moldova au fost înregistrate 67 274 întreprinderi individuale, 72 614 SRL, 4 850 SA, 4 061 cooperative şi 8 141 intreprinderi de alte tipuri.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

De majorarea considerabilă a preţurilor la ouă este de vină gerul, a explicat pentru corespondentul agenţiei Ion Bîzgu, director al întreprindeii ştiinţifice-de producţie „AVICOLA-MOLDOVA”.

„Mai mult de jumătate din şeptelul de găini ouătoare în perioada temperaturilor scăzute, îndeosebi noaptea, „a ieşit” din procesul de producţie. Nu se mai ouă, exprimîndu-ne în limbaj simplu. De reducerea producţiei de ouă au beneficiat speculanţii de pe piaţă”, - a explicat Bîzgu şi a dat asigurări că pînă la întîi martie preţurile se vor reduce din nou pînă la nivelul din 15 februarie (în limitele de 14 lei).

Directorul general al ÎŞP „AVICOLA-MOLDOVA” a relatat că în Moldova se produc în total 800 mln ouă de găină pe an, 60 la sută dintre ele – în gospodăriile individuale şi de fermieri şi doar cealată parte – la întreprinderi mari. Producerea industrială în perioada gerului a rămas la nivelul vechi, iar în gospodăriile individuale şi de fermieri a scăzut considerabil. De aici şi reducerea substanţială a producţiei globale.

„În ce priveşte tradiţionala majorare a preţurilor la ouăle de găină în ajunul Paştelui, aceasta este rezultatul zarvei artificiale: în ultimele zile ouăle vor fi şi mai scumpe – cumpăraţi acum. Majorarea consumului nu este atît de semnificativă, ca să se creeze penurie. Şi speculanţii profită de situaţie. Vreau să vă dau asigurări că anul curent preţurile la acest produs de sărbătoarea luminată a creştinilor nu se vor majora, în vînzare vor fi suficiente ouă de găină”, - a menţionat Bîzgu.

Novosti-Moldova

Pentru majoritatea angajaţilor din Moldova cele mai dificile zile sunt luni şi vineri. Luni este complicat de concentrat asupra lucrului, deoarece creierul este încărcat cu evenimentele petrecute în zilele de odihnă. Totodată, percepţia oamenilor este că ziua de vineri este cea mai lungă şi, în mare parte, ea decurge cu gândul la weekend-ul apropiat. Potrivit sondajelor de opinie, luni, majoritatea oamenilor abia se pregătesc pentru săptămâna de lucru, iar probleme importante sunt mai puţine de rezolvat. În schimb, ziua de marţi este cea mai potrivită pentru a munci productiv. Aşadar, stimaţi oameni de afaceri, nu uitaţi despre acest fapt, atunci când încredinţaţi ceva important angajaţilor.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Este simplu de deschis o firmă proprie în Moldova? Vom examina acest proces pe etape.

În premieră, în Moldova s-a desfăşurat „Vernisajul Vinului”. Evenimentul a fost organizat la Palatul Republicii din Chişinău de Asociaţia producătorilor şi exportatorilor de vin din Moldova, cu susţinerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi cel de-al doilea Proiect “Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor” (CEED II), finanţat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
La „Vernisajul Vinului” au participat 20 de companii vinicole, care şi-au expus producţia pentru degustare. În cadrul evenimentului au fost prezentate vinuri albe şi roşii, printre care „Cabernet Sauvignon”, „Chardonnay”, „Merlot”, „Saperavi”, „Muscat”, „Pinot”, „Traminer” produse de companiile „Lion Gri”, „Cricova”, „Sălcuţa”, „Romaneşti”, „Mileştii Mici”, „Shateau Vartely” etc. La „Vernisajul Vinului” au fost invitaţi vinificatori, angajaţi ai ministerelor şi direcţiilor, reprezentanţi ai corpului diplomatic, bancheri şi jurnalişti.
Aparent, evenimentul avea un caracter plin de glamour, dacă e să nu ţinem cont de substraturile acestuia. Iar aceste substraturi constau în următoarele.
După criza din anul 2006, când vinificatorii moldoveni au pierdut (cel mai probabil, pentru totdeauna) o bună parte a pieţei ruse, experţii străini (inclusiv cei angajaţi de proiectul CEED II) au început să-i înveţe pe producătorii moldoveni de viniri şi divinuri că experienţa altor ţări cu tradiţii în domeniu arată, că afacerile sunt durabile acolo, unde 50% din produse sunt consumate pe piaţa internă, iar 50% sunt exportate, neapărat în mai multe state.
De menţionat, că în Moldova, până nu demult, pe piaţa internă se consuma circa 5% din vinurile locale.
Anumite schimbări pozitive au început să fie vizibile acum doi-trei ani. O parte din companiile vinicole locale, în sfârşit, şi-au îndreptat atenţia asupra HoReCa locală. O parte din companii (cel puţin 5 în Chişinău) au început să comercialize vin ordinar în vrac în PET-uri, pentru categoriile de populaţie cu capacitate redusă de plată. Acest lucru, a egalat, într-o măsură anumită, preţul vinului cu cel al rachiului. Chiar şi aşa, premierul moldovean, Vladimir Filat, a menţionat în cadrul „Vernisajului Vinului” că, în anul 2010, în Moldova au fost vândute 44 de milioane de sticle de votcă şi doar 9 milioane de sticle de vin (evident, ca în aceste date nu sunt incluse vânzările vinului în vrac şi vinul produs în condiţii casnice).
Din cele menţionate cu certitudine se poate face o singură concluzie. În cazul în care Guvernul va ţine cont de argumentele experţilor (cel mai probabil, anume aşa şi se va întâmpla având în vedere lobby-ul destul de puternic din domeniul vinicol), în Moldova anual se vor majora accizele la băuturile alcoolice tari, atât la cele de import, cât şi la cele autohtone. Totodată, accizele la vinurile seci vor fi menţinute la un nivel stabil. Însă pentru sănătatea populaţiei toate acestea nu pot avea decât un impact pozitiv.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Mii de ani pe teritoriul Moldovei se face vinul. Şi se fierbe ţuica. S-ar părea că în atâţia ani industria locala de aprovizionare a vinificatorilor cu toate cele necesare ar fi trebuit să se dezvolte până la culmi nemaivăzute. Realitatea, însă, e cu totul alta.

Principalele instrumente ale vinificatorului sunt polobocul şi teascul. Cu butoaiele lucrurile nu stau chiar atât de rău, ele se produc şi calitate lor este bunicică. Mai multe despre aceasta puteţi afla AICI, (doar în limba rusă). Totodată, trebuie de ţinut cont că acest articol a fost scris cu şapte ani în urmă, iar in prezent situaţia s-a mai înrăutăţit.

Cât priveşte teascurile, acestea sunt fabricate doar de o întreprindere din Transnistria, in mod semi-rudimentar, iar după calitate, ele sunt comparabile cu cele italiene, precum un „Zaporojeţ” cu „Mercedes”-ul. Preţul lor este, de asemenea, diferit. Teascul moldovenesc pentru 20 kg de pulpă (mustuială) costă 2 mii de lei la Piaţa Centrală din Chiăinău, iar cel italian, de aceeaşi capacitate, costă în magazine 6,5 mii lei.

Situaţia cu aparatele de fiert rachiul este şi mai proastă, iar legal nimeni nu le produce. Poate de vină este şi moştenirea legii împotriva alcoolismului din anii 80 ai secolului trecut, când în Salonul de Arte (în prezent – Catedrala din centrul Chişinăului) era expus tabloul „Predarea benevolă către stat a aparatelor de rachiu”, pentru care pictorul a primit Premiul de Stat al RSSM? Apropo, tema este foarte curioasă, deoarece mulţi medici afirmă că produsele distilate (whisky, tequilla, grape, rachiul, ţuica etc.) sunt mai puţin nocive decât alcoolul rectificat, folosit la producerea votcii.

Aşa sau altfel, aparatele de fiert rachiu de la bunica au fost înlocuite de alambicurile, venite din îndepărtata Franţă. Acestea sunt nişte aparate din cupru, cu ajutorul cărora acolo sunt fabricate divinurile. Preţul lor în Moldova este de la 4,5 mii de lei în sus.

instalaţii sunt importate în Moldova, în special (80% din volumul vânzărilor) de compania „Enogrup-Moldova”, în cadrul unui proiect, desfăşurat în ţara noastră, Rusia şi Ucraina sub marca comercială „Casta Vinificatorilor”. În aceste ţări companiile „Enogrup” se ocupă, în special, de livrarea tuturor celor necesare fabricilor mari, dar şi fermierilor şi persoanelor fizice.

În afară de teascuri şi alambicuri, compania are un sortiment larg de produse necesare micilor vinificatori.

În Moldova sunt peste 150 de mii de gospodării de fermieri. În afară de aceasta, fiecare proprietar al unei case pe pământ nu ar fi împotrivă să aibă în beci un butoi-două cu vin, de proprie fabricaţie.

„Noi nu suntem împotriva colaborării cu producătorii autohtoni de mărfuri pentru vinificaţie, - spune directorul comercial al „Enogrup Moldova”, Vladlen Ujov. – Suntem „pentru”! Pur şi simplu, nu ne connvine calitatea acestor articole”.

În imagini: teascul moldovenesc şi teascul italian: simţiţi diferenţa

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Opiniile vizavi de impozitarea ramurii tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor le-am solicitat directorului general al companiei „Deeplace”, Veaceslav Cunev, care deţine şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei Companiilor IT din Moldova.

Proiectul “Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor” (CEED), finanţat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), a fost realizat în Moldova în perioada 2005-2010. În cadrul proiectului au beneficiat de asistenţă 115 întreprinderi din domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, industria uşoară şi cea vinicolă, care şi-au majorat volumul vânzărilor cu 84 de milioane de dolari şi au creat 3,5 mii de locuri noi de muncă. Costul proiectului s-a cifrat la 7,9 milioane dolari.

Proiectul a fost considerat unul de succes şi în anul 2011 a fost lansat proiectul CEED II, care va extinde asistenţa în unele domenii noi, inclusiv producţia mobilei şi încălţămintei.

În cadrul CEED II a fost prezentat proiectul privind asistenţa sectorului de mobilă. Proiectul este preconizat pentru perioada 2011-2014, iar bugetul total se estimează la 9,15 milioane dolari.

Americanii au început să susţină acest domeniu pornind de la analiza complexă, efectuată de expertul Jeff Baron, care are o experineţă de 40 de ani de activitate în industria mobilei.

Printre problemele principale din domeniu expertul a evidenţiat următoarele:
- lipsa practic totală a datelor statistice veridice, cifrele din studiu, în mare parte, au fost obţinute prin metodă empirică;
- dispersiunea – în domeniu activează circa 400 de companii cu un efectiv total de peste 4400 de angajaţi (în mediu 10 lucrători per companie);
90% din mobila cu carcasă se fabrică la comenzi individuale, lucru unic în lume. Acest fapt înseamnă că producătorii de mobilă pur şi simplu nu înţeleg propria piaţă şi nu pot oferi cumpărătorilor marfa dorită în serie, care întotdeauna este mai ieftină, decât producţia individuală. Totodată, 90% din mobila tapiţată se comercializează în serie. „Acest fenomen straniu stârneşte îngrijorarea autorului şi îl face să creadă că pentru înţelegerea şi reacţionarea la gusturile consumatorilor din ţară şi de peste hotare va trebui de muncit mult”;
- un minus este şi faptul că toate fabricile se străduie să producă întreg spectrul de mobilier – de la mobilă pentru bucătărie şi dormitoare până la taburete şi plapume, inclusiv toate detaliile necesare. Nimeni în lume nu practică aşa ceva;
- fiecare firmă, cât de mică, are magazin propriu. Expertul menţionează că pentru procesul de producţie şi comerţ este nevoie de manageri cu calificare diferită. Drept urmare, o anumită componentă activează mai puţin eficient;
- un plus incontestabil este forţa ieftină de muncă. Potrivit expertului, „cheltuielile pentru forţa de muncă sunt cele mai mici din Europa, chiar mai mici decât la întreprinderile de bază din China” (!). Însă acest avantaj este anihilat de lipsa aproape totală a materiei prime locale şi a detaliilor de completare (lemn, diferite materiale lemnoase, stofă, furnitură etc.).

„Potrivit estimărilor, volumul total al producţiei interne de mobilă constituie 65-70 de milioane de dolari anual, iar consumul total în Moldova este de două ori mai mare. Cota importului creşte în permanenţă şi în curând va atinge până la 67% din piaţă”.
Şi asta în condiţiile în care pe piaţa locală nu există importatori mari. Promisiunea premierului de a aduce în Moldova compania

„IKEA”, în cazul în care va fi realizată, va falimenta majoritatea fabricilor locale.
Primul pas practic în cadrul CEED II va fi acordarea asistenţei la crearea Asociaţiei producătorilor de mobilă. În acest sens, deja a fost conctituit un grup de lucru şi a încept activitatea organizaţională.

În imagine: Jeff Baron

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.m

Deseori, cititorii revistei «MyBusiness» se interesează cum poate fi lansată o afacere sau alta (magazin, xerox etc.).

Însă, o asemenea întrebare nu este tocmai corectă, or, la sfârşitul anilor 80 — începutul anilor 90 ai secolului trecut, anume astfel politicienii neoneşti sau nu prea deştepţi, precum şi aşa-zişii «experţi economici» care le ţineau isonul, ademeneau populaţia în afaceri private. Esenţa lozincilor de atunci era simplă: pur şi simplu înregistrează o cooperativă sau, ulterior, un SRL şi poţi pleca liniştit să procuri bilete pentru a pleca pe Insulele Maldive.
Goana nechibzuită după bani, în acea perioadă, a făcut ca nişte cunoscuţi de-ai mei să piardă trei (!) apartamente în Chişinău, situate în aşa loc de «aur», ca Piaţa Centrală din capitală. Şi cine ştie câte asemenea cazuri au fost şi vor mai fi?..

Cred că mai corect ar fi de întrebat cum poate fi creată o afacere de succes, în condiţii de concurenţă, care ar fi durabilă şi ar aduce venit stabil. În afară de întreprinderile inovaţionale şi monopoliste, chiar şi pe piaţa moldovenească, oricum vor exista concurenţi. La orice nivel, începând cu chioşcuri pentru reparaţia GSM, mini-marketuri sau frizerii şi terminând cu Motivi-Sela-MNG-BSB, reţele comerciale, Toyota-VW, Coca — Pepsi etc.

Pentru a ajuta la crearea unor avantaje competitive în afaceri de orice nivel deja există o mulţime de programe internaţionale. Unul din aceste programe, care deja a fost implementat cu succes, a obţinut recent o susţinere serioasă.
«Uniunea Europeană a alocat surse suplimentare în mărime de 5 milioane de euro pentru susţinerea programelor BERD „TurnAround Management“ (TAM) şi „Business Advisory Service“ (BAS), care în mod direct oferă asistenţă microîntreprinderilor, precum şi întreprinderilor mici şi mijlocii, prin intermediul experţilor în domeniul afacerilor şi a consultanţilor, ajutându-i să să se adapteze la cerinţele economiei de piaţă. Aportul UE în implementarea Programului Parteneriatului European „TAM-BAS“, în perioada anilor 2010–2013, va constitui 10 milioane de euro. Mijloacele alocate vor permite implementarea în regiune a peste 60 de proiecte „TAM“ şi peste 500 de proiecte „BAS“», se menţionează în comunicatul Comisiei Europene.
Programul «TAM» a fost lansat de BERD în anul 1993. Scopul proiectului este de a acorda asisitenţă întreprinderilor mijlocii şi mari (la scară moldovenească) în procesul de transformare a acestora prin intermediul schimbărilor structurale şi dezvoltarea unor noi calităţi de afaceri la nivelul de top management. În cadrul Programului «TAM» serviciile de consulting sunt oferite de manageri experimentaţi, experţi şi specialişti în domeniul finanţelor.

Programul «BAS», lansat în anul 1995, are drept scop oferirea asistenţei întreprinderilor private în procesul de cooperare cu consultanţii locali, orientat spre realizarea unor proiecte concrete cu efect rapid. De asemenea, în cadrul Programului «BAS» sunt realizate un şir de activităţi orientate spre dezvoltarea pieţei şi, respectiv, sporirea competenţelor întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a furnizorilor locali de servicii de consulting.

În Moldova, Programul «BAS» a fost lansat în anul 2005. În cadrul programului au fost alocate peste 1,7 milioane de euro, care au fost direcţionate pentru realizarea a peste 300 de proiecte în Moldova.
Ambele programe compensează, parţial, activitatea consultanţilor europeni şi locali în afaceri , selectaţi special, cu o reputaţie obligatoriu favorabilă.

Pentru detalii accesaţi: www.ebrd.com, www.bas.md.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Compania moldovenească «Informator» SRL lansează un business neobişnuit — implementează experienţa din România privind informarea şi prestarea serviciilor turiştilor. Astfel, compania a procurat un soft, l-a adaptat şi a obţinut autorizarea să instaleze în Chişinău două infochioşcuri — lângă Primărie şi la intrarea în centrul comercial «Shopping MallDova».

Chioşcul reprezintă un stand cu două ecrane touch-screen, bandă informativă, receptor telefonic şi este conectat direct cu site-ul companiei «Informator». Pe ecranul mai mic poate fi accesată toată informaţia de pe site în cinci limbi: română, rusă, germană, engleză şi franceză. Este prezentată informaţie referitoare atât la Republica Moldova, cât şi la România. Astfel, infochioşcurile oferă informaţii despre 38 de hoteluri din Moldova, 97 de apartamente particulare, 13 pensiuni rurale, 30 de misiuni diplomatice (inclusiv Direcţia Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, oficiul BERD etc.), 17 restaurante, câte 6 fast-foodu-ri şi pizzerii, 25 cluburi de noapte. De asemenea, parţial se oferă informaţie privind afişele teatrelor şi cinematografelor, iar în compartimentul «Muzee şi galerii» sunt prezentate fotografiile a 12 monumente din Chişinău.

Cu unele din aceste localuri se poate lua legătura chiar de la infochioşc, prin telefon (nu mai mult de 3 minute). De asemenea, se poate accesa site-ul respectiv sau se poate imprima informaţia necesară. Toate serviciile sunt gratuite. În apropierea chioşcului funcţionează Wi-Fi pentru 15 minute de pe o adresă IP.

Ecranul mai mare este destinat agenţilor de publicitate. Ţinând cont de amplasarea infochioşcurilor, aceasta este o adevărată mină de aur.

«Avem o înţelegere prealabilă cu colegii din Ucraina să instalăm acolo 10 chioşcuri în anul 2012, când se va desfăşura Campionatul Europei de fotbal (Ucraina şi Polonia). Aceste chioşcuri urmează să fie unite într-o reţea comună cu cele din Moldova şi România», a menţionat directorul «Informator» SRL, Eugen Lupuşor.

În imagine: Eugen Lupuşor
— aşa arată standul «Informator» de lângă Primăria Chişinău

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md