De Ziua Internațională a Tineretului, Biroul Național de Statistică a prezentat mai multe date despre tinerii din Republica Moldova.

Tânăr este considerată orice persoană cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani.

Pentru anul 2019, statisticile indică:

– Tinerii constituie 26,9% din totalul populației Republicii Moldova, dintre care 49,2% sunt femei, iar 50,8% – bărbați;
– Vârsta medie la prima căsătorie este de 26 de ani la femei și de 28,9 ani la bărbați;
– Fiecare al 3-lea tânăr cu vârsta între 15 și 29 de ani nu învață și nici nu muncește;
– Rata șomajului la tinerii între 15 și 34 de ani a fost de 6,8%, media pe țară la nivelul întregii populații fiind de 5,1%;
– Principalele surse de venit sunt mijloacele financiare din activitatea salarială (34,4%), cele din partea părinților (28,1% dintre care 75,4% au vârsta cuprinsă între 14 și 19, 22,1% au vârsta cuprinsă între 19 și 30 de ani, iar 2,5% – între 30 și 34 de ani), prestațiile sociale (12,4%), transferurile din străinătate (9,4%) și activitatea individuală agricolă (6,8%);
– 6300 de tineri între 14 și 29 de ani au comis infracțiuni, cu 1900 mai puține decât în 2015;
– 1033 de tineri cu vârste de la 15 la 29 de ani s-au infectat cu boli venerice, cu 38,1% mai puțini decât în anul 2015.

Ziua Internațională a Tineretului a fost decretată în 1999 de către Organizația Națiunilor Unite și este marcată anual la 12 august.

cotidianul.md

Tragedia din Beirut, Liban, a readus în atenţia publicului corupţia şi abuzurile care au loc în domeniul naval din Republica Moldova. Despre aceasta scrie deputatul PAS Radu Marian, care spune că Republica Moldova, fără ieşire la mare, are în acest moment înregistrate sub pavilionul său peste 300 de nave, iar România, cu sute de kilometri de acces la Marea Neagră, are până la 10 nave comerciale înregistrate sub pavilionul său. Acest lucru s-ar întâmpla din cauza corupţiei din Republica Moldova, spune deputatul, statul nostru fiind „cunoscut în întreaga lume pentru schemele frauduloase în care sunt implicate navele cu „numere” moldoveneşti: contrabandă de cocaină, trafic de fiinţe umane, catastrofe ecologice”, scrie tvrmoldova.md.

„Situaţia este atât de gravă, încât R. Moldova se află de ani buni pe Lista Neagră portuară în toată lumea, şi din acest motiv navele aflate sub pavilionul Moldovei sunt sechestrate, inspectate şi oprite la fiecare pas. Navele înregistrate la noi sunt extrem de vechi („vârsta” medie a navelor înregistrate ultimii doi ani este de 33 de ani), ele prezintă un risc mare de scufundare, pun în pericol vieţi omeneşti şi mediul înconjurător. Nemaivorbind de daunele majore aduse imaginii Republicii Moldova”, scrie Radu Marian pe pagina sa de Facebook.

Deputatul spune că, în urmă cu săptămâni a trimis un demers la Agenţia Navală a Republicii Moldova, prin care a solicitat o serie de informaţii, inclusiv numărul de nave înregistrate sub pavilion naţional în perioada 2019-2020, vârsta navelor şi dacă acestea au fost inspectate înainte să fie înregistrate.

”Agenţia Navală nu a efectuat careva inspecţii de pavilion, pe motivul lipsei cadrului normativ”, a fost răspunsul Agenţiei, spune deputatul.

„Întrebarea care şi-o pun toţi este, de ce aceste nave sunt înregistrate fără să fie supuse unui control elementar? Simplu. Pentru că „business”! Înregistrarea acestor nave este o afacere profitabilă, taxele sunt extrem de mici (pentru o navă de 5000 de tone, se plăteşte pentru o înregistrare doar 20.000 lei), aşa că oricine şi de oriunde poate veni în Moldova să-şi înregistreze nava.

Însă ceea ce permite „cadrul normativ” este „raiul pe pământ” pentru contrabandişti şi infractori: permite înregistrarea navelor maritime indiferent de vârstă, număr de reţineri, deficienţe depistate în trecut. Mai permite şi înregistrarea navelor aflate în listele de sancţiune ale UE şi ONU (ex. nava Vladivostok 2000 – cea mai mare fabrică de procesare a peştelui din lume, aflată în lista de sancţiuni a UE si ONU, înregistrată în RM în 2018)”, mai scrie Marian.

Deputatul spune că în toată această „poveste” sunt implicaţi politicieni, inclusiv din anturajul preşedintelui Igor Dodon, despre care şi presa a scris.

Deputatul declară că PAS va veni cu soluţii în acest domeniu, pe care le va prezenta luni, în cadrul unei conferinţe de presă.

tvrmoldova.md

Droguri, camatarie, taxe de protectie, trafic de persoane, jafuri la drumul mare, jocuri de noroc ilegale. Gruparile de crima organizata continua sa bage groaza in cetatenii onesti. Simplul fapt ca doi interlopi se taie in plina strada ii face pe locuitorii zonei respective sa nu se mai simta in siguranta.

Sunt zeci de clanuri interlope in Romania, iar Capitala are cel putin doua astfel de grupari in fiecare sector. Aproape in fiecare an, liderii acestor familii de infractori ajung dupa gratii, insa, nu dupa mult timp, generatia tanara vine si le ia locul. Iar tinerii infractori par sa fie mai agresivi ca parintii lor.

Cateva dintre clanurile care actioneaza in Capitala nu sunt originare de aici, ci au radacinile prin judete limitrofe, cum ar fi Ilfov, Ialomita sau Prahova.

Unul dintre cele mai periculoase clanuri, Duduianu, a ajuns din nou in atentia publica inca de la sfarsitul lunii iulie 2020, cand politia a intrat peste mai multi membri ai gruparii acuzati de manelisti celebrii ca i-ar fi santajat, i-au talharit si i-ar fi pus sa cante gratis la petreceri.

Printre cei care au depus plangeri au fost Florin Salam si Nicolae Guta. Unii dintre ei au fost retinuti, altii sunt cercetati in libertate.

Insa, pe 4 august 2020, un incident dramatic a socat din nou opinia publica. Unul dintre liderii clanului Duduianu, Florin Mototolea zis Emi Pian a murit dupa o incaierare cu un membru al unui clan rival dupa o partida de barbut. Potrivit unor surse judiciare, citate de Ziare.com, numele acestuia este Gheorghe Emanuel Richard, mebru al clanului Rinu. Totul s-a petrecut in jurul orei 3 dimineata, pe o strada din cartierul Giulesti.


Povestea clanului Duduienilor incepe inca de la sfarsitul anilor '80 in comuna Sintesti (Ilfov), "raiul" furturilor de fier vechi. Pentru ca localitatea era prea mica pentru ambitiile lor, fratii Ion, Cristofor si Niculae Duduianu- tatal lui Florin Mototolea si-au unit fortele si au intrat in "afaceri" in Pantelimon- Sectorul 2 al Capitalei.
In aceasta actiune nu au venit singuri, ci insotiti de alte factiuni ale familiei. In caz de nevoie aveau ajutoare la indemana.

Sectoarele Capitalei- teritoriile interlopilor

Fiecare sector al Bucurestiului este "controlat" de unul sau mai multe clanuri interlope.

Sectorul 1 este dominat de clanul Geamanu, devenit celebru dupa ce cativa membri i-au furat limuzina finantatorului FCSB, Gigi Becali. Liderul gruparii, Sandu Geamanu, este in prezet in puscarie. In 2014 a fost condamnat definitiv la 27 de ani de inchisoare pentru omor. Acesta, impreuna cu alti trei asociati, au ucis in bataie un batran in 2011, de la care au furat bunuri in valoare de jumatate de milion de lei.

Clanul Gemenilor imparte Sectorul 1 cu membrii clanului Sadoveanu, sau clanul Belgienilor, condus de Cristian Mitrache, unul dintre cei mai longevivi interlopi din Bucuresti. Grupaarea se ocupa in general cu proxenetismul si a controlat multi ani piata prostiuatelor din Capitala.

Sectorul 2 este controlat de clanul Caran, specializat in traficul de droguri si de persoane, dar si jafuri, camatarie, furturi din TIR-uri. Unul dintre liderii Caranilor este acum la inchisoare pentru trafic de persoane. In 2017, unul din liderii gruparii, Emil Raducan, a fost prins de politie chiar intr-un tunel pe care si-l construise ca ascunzatoare in propria casa. Aurel Caran, liderul gruparii, condamnat in 2012 la trei ani de inchisoare, a fost unul dintre invitatii la petrecerea organizata de CFR Cluj in mai 2019 pentru castigarea campionatului, asa cum relata Gazeta Sporturilor.

In Sectorul 3, suprematia o detine clanul Chira, specializat in traficul de persoane, prostitutie si camatarie, liderul gruparii - Aurel Chiara fiind recunsocut pentru violenta si brutalitatea actiunilor sale, detalii ce reies chiar dintr-o ancheta a procurorilor DIICOT din 2016.

In Sectorul 4 infractionalitatea este controlata de clanul Sportivilor. Taxe de protectie, fraude cu carti de credit si infractiuni cu violenta sunt specialitatile membrilor gruparii.

Actualul sef al clanului Sportivilor, Marius Alecu, a fost implicat intr-o rafuiala in Capitala, la inceputul lunii ianuarie 2020, in urma careia a ramas fara un deget. Si Clanul Gruia este stapan peste o parte din Sectorul 4. Interlopii sunt recunoscuti pentru evaziune fiscala si talharii.

Tot aici mai activeaza si Clanul Vancica, in domeniul contrabandei cu tigari.
In sectoarele 4 si 5 activeaza pe piata drogurilor de mare risc, membrii gruparii Stoaca.

Sectorul 5 este "adjudecat" de una dintre cele mai cunoscute si periculoase grupari de interlopu: Camatarii. Proxenetism, lipsire de libertate, camatarie si santaj sunt doar cateva dintre acuzatiile pentru care au fost condamnati camatarii.
Liderii, fratii Sile si Nutu Camataru, au fost condamnati in 2016 la 5, respectiv 7 ani de inchisoare, insa daca Nutu Camataru a fost liberat conditionat in luna martie a anului trecut, Sile Camataru a mai primit o condamnare la 6 ani de inchisoare pentru proxenetism.

In Sectorul 6 al Capitalei, legea o fac "Luptatorii". Gruparea este recunoscuta pentru santaj, taxe de protectie si camatarie in cartierul Militari. Eugen Preda, capul retelei, a fost condamnat la 12 ani de inchisoare pentru furtul armelor din unitatea militara de la Ciorogarla, fiind liberat conditionat in noiembrie 2017.

Legendele din lumea interlopa

Unul dintre cei mai cunoscuti si periculosi interlopi pe care i-a cunoscut Capiatala Romaniei este Ion Titisor, alias Fane Spoitoru. E a murit a murit, in anul 2016, intr-o clinica medicala din Israel, in urma unui accident vascular celebral. Si-a castigat celebritatea in anii '90, cand a devenit regele neincoronat al lumii interlope a Capitalei, insa a avut un trecut infractional inca din perioada regimului comunist.

Si-a inceput activitatea infractionala inca din adolescenta cand, dupa ce a fost injunghiat la o nunta, nu a mai putut sa practice box-ul si s-a apucat de furat. In 1977 a fost arestat pentru prima data, insa celebritatea si-a cunoscut-o in vara anului 1992 cand a taiat cu sabia un politist. A fugit in Canada, insa a fost expulzat si incarcerat in Romania.

Povestea Camatarilor

Cei mai importanti lideri ai lumii interlope care "s-au ridicat" dupa arestarea lui Fane Spoitoru au fost arestati in 2004 in cadrul unei actiuni de "curatare" a Bucurestiului. Este vorba despre fratii Ion si Vasile Balint, sefii clanului Camataru, despre care s-a spus ca ii amenintau pe debitori cu cei trei lei pe care ii tineau la o ferma de la marginea Capitalei. In tinerete, prin 1988, de numele fratilor Camataru se leaga mai multe spargeri date in Bucuresti. Au fost eliberati prin decrete prezindentiale din puscarie, in 1990.

Apoi au inceput sa se specializeze pe infractiuni de santaj, proxenetism, inselaciune, taxa de protectie si camatarie. Sile Camataru a fost condamnat in 2012 de magistratii Instantei Supreme la 13 ani de inchisoare pentru fapte de proxenetism, santaj, constituire de grup de crima organizata.

Evolutia gruparilor

Alt cap interlop care a fost arestat in 2004 este Ion Voinea zis "Ion a lu' Stoaca", seful clanului Stoaca.

Tot atunci au fost arestati si alti membri importanti ai clanului printre care si Gabriel Gheorghe, Alexandru Florin Voinea, Vasile Voinea, Nicolae Marin zis Nicu Spaniolu, toti implicati in traficul de droguri.

Alta grupare care a dominat zona Chitila - Bucurestii Noi este clanul Gemenii, cunoscuti dupa ce au furat masina lui Gigi Becali.

Influenta Gemenilor s-a mai diminuat in ultimul timp, dupca ce capii acestuia au fost bagati la puscarie.

Si sefii vechi ai clanului Duduianu au ajuns la Puscarie. Nicolae Duduianu, in anul 2019, tatal lui Emi Pian, interlopul ucis, pe 4 august in Giulesti, a fost condamnat la inchisoare pentru ca a trecut intentionat cu masina peste un pieton care traversa regulamentar.

Dupa ce o perioada a parut ca s-au mai linistit, noua generatie de interlopi au inceput sa isi revenidice teritoriile. Chiar Florin Mototolea, intr-un interviu luuat tatalui sau si postat pe Facebook promitea ca nu-l va dezamagi.

Cine i-a deschis drumul lui Dragnea?

O alta situatie in care a fost adus in discutie numele clanului Duduianu a fost in octombrie 2017 cand Liviu Dragnea, a iesit flancat de doi bodyguarzi de la procesul privind dosarul angajarilor fictive de la Directia pentru Protectia Copilului Teleorman, judecat la Instanta Suprema,

S-a discutat la acea vreme ca cei care i-au deschis drumul lui Dragnea ar avea legaturi cu temutul clan Duduianu, insa informatia a fost infirmata de Horia Constantinescu, seful OPC Constanta.

Inmormantat duminica

Interlopul Florin Mototolea va fi inmormantat duminica, au spus membrii ai familiei lui pentru reprezentantii presei.

La cateva ore dupa ce interopul Emi Pian a fost ucis, politia a inceput razii in toate sectoarele din Bucuresti. In urma acestora au fost confiscate mai multe pistoale si arme albe.

Ministrul de Interne si Seful Politiei Capitalei au dat asigurat ca oamenii onesti nu vor avea de suferit si ca sunt cu ochii pe infractori.
Vineri, principalul suspect in cazul mortii lui Florin Mototolea a fost retinut.

ziare.com

În conformitate cu Foaia de parcurs a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic, Moldova IT Park a elaborat și lansează Catalogul furnizorilor locali de soluții IT pentru comerț electronic, scrie mybusiness.md.

Catalogul cuprinde, la moment, profilul a 29 companii care își pot oferi suportul antreprenorilor orientați să își poziționeze afacerea în mediul online și este menit să faciliteze alegerea celor mai potrivite soluții digitale.

Soluțiile oferite de companiile incluse în acest catalog se referă la crearea magazinelor online, marketplace-uri, integrarea sistemelor de plăți și livrare, marketing digital, soluții pentru automatizarea proceselor de business, animație grafică, strategii și instruiri în domeniul comerțului electronic.

În perspectivă, Catalogul va fi actualizat și completat periodic.    

Catalogul furnizorilor locali de soluții IT pentru comerț electronic poate fi accesat AICI

Municipalitatea va iniția procesul de negocieri cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea implementării proiectului „Deșeuri solide Chișinău”. O decizie în acest sens a fost aprobată astăzi de Consiliul municipal Chișinău, transmite IPN.

Ala Mârza, consilier al primarului general, raportor asupra proiectului de decizie, a menționat că municipiul Chișinău este cel mai mare generator de deșeuri solide din republică. Astfel, domeniul de profil este unul complex, care necesită investiții substanțiale, inclusiv în poligonul de depozitare de la Țânțăreni, conservarea gunoiștii de pe strada Uzinelor, amenajarea stațiilor de tratare a levigatului, cheltuielile pentru transportarea și evacuarea gunoiului menajer, sortarea deșeurilor etc. În aceste condiții, administrația publică locală trebuie să-și stabilească prioritățile pentru acest domeniu și să conlucreze cu partenerii externi în vederea obținerii surselor financiare pentru dezvoltare.

Conform deciziei adoptate, în termen de trei luni, primarul va prezenta Conceptul definitivat privind implementarea proiectului „Deșeuri solide Chișinău”. Proiectul presupune dezvoltarea întreprinderii municipale Regia „Autosalubritate” prin reînnoirea parcului de autospeciale cu unități noi, dar și mecanisme de selectare a deșeurilor, reabilitarea poligonului existent de deșeuri din comuna Țânțăreni, revitalizarea drumului de acces alternativ către depozitul de deșeuri, închiderea gunoiștii din strada Uzinelor etc.

Executivul va informa Consiliul municipal despre contractele de împrumut și de garanție, precum și alte documente ce urmează a fi încheiate între Primăria Chișinău și partenerii de dezvoltare (BERD, BEI).

ipn.md

În debutul săptămânii precedente au luat sfârşit discuţiile dintre Guvern, BNM şi echipa de negociatori a FMI asupra unui nou acord de finanţare. Este vorba de o perioadă de suport de trei ani, iar caietul de sarcini pe care îl promovează executivul şi expresia financiară a sprijinului oferit de Fondul Monetar Internaţional califică acest acord ca fiind unul dintre cele mai ambiţioase, unul care nu a avut precedente la Chişinău.

Dar acestea nu sunt singurele caracteristice prin care respectivul acord iese în evidenţă. Trebuie remarcat înainte de toate contextul economic şi cel social care face diferenţa dintre actualul şi precedentele acorduri cu FMI. Iniţial, Fondul Monetar a procedat la o analiză atentă a situaţiei economice şi a perspectivelor pe care le avem, constatând pentru anul curent o contractare a Produsului Intern Brut în mărime de 4,5 la sută, cu o posibilă revenire în anul viitor la o creştere de 4 la sută. Cât priveşte inflaţia anticipată, se arată o cotă suportabilă de 5 la sută, ceea ce ar sugera probabilitatea unei situaţii controlate de autorităţi.

Aşadar, acordul asupra căruia s-a convenit la Chişinău are una dintre cele mai mari şi mai ambiţioase componente financiare – 558 milioane de dolari care urmează să ajungă la Chişinău în mai multe tranşe până în anul 2023 inclusiv. Puţin peste 80 la sută din totalul suportului va fi orientat spre suportul bugetului, iar cealaltă parte îi va reveni rezervei valutare a statului, rezerve pe care, în situaţii de criză, se pun presiuni extrem de mari.

Printre scopurile urmărite în perioada asistenţei, o importanţă aparte i se conferă consolidării componentei veniturilor.

Potrivit premierului Chicu, programul cu FMI este fără precedent şi sub aspectul domeniilor pe care le cuprinde. Principalul capitol pe care îl “atacă” este guvernarea bugetar-fiscală, ceea ce ar însemna, înainte de toate, angajarea guvernului în vederea unor reforme clare de mobilizare a consolidării veniturilor, reforme pentru îmbunătăţirea calităţii bugetului şi transparenţei bugetului, reforme pentru eficientizarea cheltuielilor.

Un alt capitol vizează guvernanţa în sectorul financiar. Înainte de toate se are în vedere consolidarea independenţei Băncii Naţionale a Moldovei, după reglementarea mai eficientă a sectorului nebancar. Potrivit premierului, urmează ca până la 1 iulie 2023, creditarea nebancară şi asigurările să fie reglementate de către BNM.

Din acelaşi şir de angajamente agreate cu FMI face parte şi acela de a îmbunătăţi mediul de afaceri şi a încuraja concurenţa pe piaţă. O paranteză deschisă ne lasă să înţelegem că se are în vedere preponderent partea de business în care statul deţine majoritatea, sector care trebuie abordat cu toată determinarea, fără a admite tratamente selective, părtinitoare. În aceleaşi paranteze concretizăm că este vorba înainte de toate de întreprinderile din sectorul energetic.

Ceea ce este absolut specific acestui acord în comparaţie cu precedentele, e că pentru prima data un program cu Fondul Monetar Internaţional cere consolidarea statului de drept şi combaterea corupţiei la care se adaugă şi obiectivul de a reforma sistemul statistic al R. Moldova.

Concluziile FMI la final de negocieri au fost exprimate de negociatorul principal pentru Moldova în cadrul FMI, Ruben Atoyan. Potrivit acestuia, este vorba despre un amplu program de reformă economică sprijinit prin acordarea a 400 milioane DST. Decizia finală va fi luată probabil în septembrie prin aprobarea acestuia de către Managementul FMI şi Consiliul Executiv, cu recomandările ca R. Moldova să insiste pe mai multe acţiuni ce vizează independenţa băncii centrale, supravegherea sectorului financiar şi transparenţa fiscală.

Ruben Atoyan susţine că “noile acorduri ECF/FEP vor contribui la menţinerea stabilităţii macroeconomice, vor oferi suport politicilor promovate de autorităţi în procesul de recuperare post-pandemică şi vor încuraja finanţarea externă de la alţi donatori. “Bazându-se pe progresele realizate în cadrul programului anterior, noul acord va depune eforturi pentru a promova reforme instituţionale ambiţioase care vizează combaterea vulnerabilităţilor răspândite în domeniile guvernanţei fiscale, supravegherea sectorului financiar nebancar, reglementarea pieţei, anticorupţie şi statul de drept”, a spus negociatorul FMI.

Reprezentanţii FMI rămân la convingerea că reformele operate în sistemul bancar trebuie să-şi păstreze caracterul ireversibil. Totodată, susţin ei, o bancă centrală independentă ajută la stabilitatea macroeconomică, susţine încrederea investitorilor şi protejează sistemul financiar. Iată de ce, indiscutabil, este în interesul Moldovei să fie preocupată constant de independenţa BNM.

Sumele cu care se operează şi tonalitatea în care se negociază nu au ca şi punct de pornire doar problemele şi necesităţile arătate de R. Moldova în această perioadă. Da, acestea sunt demne de luat în vederea, dar la fel de important este faptul că la capătul acordului precedent, acelaşi Ruben Atoyan confirma că echipa Guvernului a demonstrat deschidere şi hotărâre în implementarea reformelor necesare. Şeful Misiunii FMI a declarat că majoritatea obiectivelor Programului RM – FMI care a ajuns la final au fost realizate şi Programul a fost unul de succes.

Tot atunci, însă, şeful misiunii spunea că deşi perspectivele sunt pozitive, totuşi rămân anumite riscuri. Acestea ţin de eventuala reinstalare a instabilităţii politice, inversarea anumitor politici sau încetinirea ritmului reformelor, care ar putea afecta încrederea şi limita opţiunile de finanţare externă. Vulnerabilităţile instituţionale şi cele legate de guvernanţă sunt larg răspândite şi constituie o piedică majoră în creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Cât priveşte componenta legată de statul de drept şi de corupţie trecută în acordul pornit spre aprobările din septembrie, şi acestea ţin de o constatare făcută încă în februarie curent, atunci când acelaşi Ruben Atoyan declara că “se atestă o percepţie generală că statul este corupt şi justiţia nu funcţionează adecvat. Cadrul de reglementare nu este pus în aplicare în mod corespunzător, iar existenţa sectorului impunător al întreprinderilor de stat generează riscuri bugetare şi subminează concurenţa şi productivitatea”.

Declaraţia a fost făcută, deci, în februarie, iar doar peste câteva luni, această simplă propoziţie, aşa cum vedem, capătă forma unui acord în care se văd clar sarcinile pe care şi le asumă guvernarea.

Constantin Olteanu

capital.market.md

Directorul și juristul societății cu răspundere limitată „Caleon” solicită implicarea actualului procuror general în cazul „înstrăinării, cu încălcarea gravă a legislației” a unei stații PECO ce aparținea companiei. Reprezentanții „Caleon” afirmă că, timp de 20 de ani, au încercat să-și facă dreptate în instanțele de judecată în cadrul unei acțiuni civile, dar și în cadrul unei cauze penale, care a fost clasată de procurori.

Într-o conferință de presă la IPN, juristul companiei, Ilie Pitel, a declarat că stația PECO a fost înstrăinată în anul 2000, de către fosta administrație, fără acordul tuturor fondatorilor și în condițiile în care pe bunurile și conturile companiei erau puse sechestre. După o cale lungă în instanțele de judecată, Curtea Supremă de Justiție a trimis cauza la rejudecare, iar instanța de fond le-a dat câștig de cauză. Însă oponenții au atacat decizia la Curtea de Apel, care a decis casarea deciziei, iar recursul depus la CSJ a fost respins. În paralel, a fost depusă o plângere la Centrul Național Anticorupție, care a dispus pornirea urmăririi penale. Cauza a fost preluată de Procuratura Generală, iar ulterior a fost emisă o ordonanță de clasare.

Ilie Pitel a declarat că atunci au înțeles că în toată această situație este implicat factorul politic, chiar conducerea de vârf a statului. Juristul afirmă că și conducerea de atunci a Procuraturii Generale avea interese să nu admită ca acest dosar să ajungă în judecată.

„Solicităm ca dosarul să fie reluat, toate probele să fie analizate. Dosarul trebuie să fie prezentat în instanța națională de judecată pentu a da o apreciere juridică la tot ce a fost”, a spus juristul. Potrivit lui, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, trebuie să se implice, pentru că au fost admise numeroase ilegalități.

Directorul SRL „Caleon”, Leonid Calin, a menționat că în toată această perioadă au înaintat instituțiilor de stat de toate nivelurile zeci și zeci de plângeri, însă fără rezultat. Potrivit lui, sunt multe întrebări față de acțiunile judecătorilor și a procurorilor în cauza penală. „Nu s-a făcut nicio judecată, domnule Stoianoglo. Procurorul a hotărât, așa el vede. Da poate el e chior și poate nu vrea să vadă probele?”, i s-a adresat Leonid Calin procurorului feneral. Potrivit lui, procurorii au acționat și au clasat dosarul la comandă.

Conferința de presă cu tema: „Îngrădirea accesului la justiție timp de 20 de ani” face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.

ipn.md

Pandemia a pus lacăt la ușile mai multor restaurante și cafenele din capitală. Din cele 1600 de localuri existente, aproape o treime nu și-au mai reluat activitatea, din motiv că nu pot face față condițiilor impuse de autorități, cum ar fi respectarea distanței de 1,5 metri între mese și persoane. Cei care au riscat să-și redeschidă localurile spun că lucrează în pierdere: clienții s-au redus în jumătate, iar cheltuielile au crescut considerabil. Astfel, se estimează că, până la sfârșitul anului, mai mult de jumătate din restaurante și cafenele s-ar putea închide definitiv.

Înainte de pandemie, acest restaurant din Chișinău era plin cu oameni. Astăzi, însă, l-am găsit doar pe administratorul acestuia. Bărbatul ne-a declarat că instituirea stării de urgență, care a dus la închiderea localurilor, i-a afectat grav afacerea. Deși veniturile s-au redus la zero, taxele, chiria și salariile angajaților nu au fost anulate. Ba mai mult, a fost deconectată și lumina din spațiul închiriat, pierderile ajungând la câteva zeci de mii de lei.

„Pentru a ne redeschide, noi trebuie să avem lumină”, a spus Sergiu Melnic, administratorul unui restaurant.

Bărbatul spune că va face tot posibilul ca să redeschidă restaurantul, chiar dacă este conștient că numărul clienților se va reduce în jumătate, ținând cont că trebuie păstrată distanța socială.

„Vrem să găsim modalitatea aceasta pentru a chema clienții cumva a ne reabilita”, a mai menționat administratorul.

La un alt local, în loc de clienți am găsit muncitori, care aranjau vitrine. Astfel, fosta cafenea se va transforma curând în magazin pentru accesorii.

„Aici tot era sectorul HoReCa, era o cafenea. S-a închis, iar nouă ni s-a ivit posibilitarea de a arenda”, a spus o angajată.

Nici cele mai mari lanțuri de restaurante nu au fost scutite de criză. Multe spații sunt închise pentru o perioadă nedeterminată.

NATALIA SCRELEA, REPORTERĂ TV8:

„Dacă până la pandemie aici se jucau copii, iar oamenii stăteau la terasă, astăzi, aici crește doar iarbă.”

Președinta Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement spune că multe localuri nu și-au reluat activitatea, din cauza restricțiilor prea dure impuse la redeschidere. Astfel că, aproape fiecare al treilea restaurant este astăzi cu ușa încuiată.

„Asta foarte mult afectează, pentru că, din start, se micșorează capacitatea de lucru și încasările”, a spus Aneta Zasavițchi, președintă MĂR.

Potrivit acesteia, pentru a supravețui, mulți dintre agenții economici din domeniu au fost nevoiți să își ajusteze business planurile, să restructureze personalul și chiar să modifice meniurile, pentru a include bucate care se prepară mai repede, ceea ce va reduce timpul de așteptare. Chiar și așa, președinta Asociației spune că mulți din sectorul HoReCa nu vor supravețui, pentru că riscurile și cheltuielile sunt prea mari.

tv8.md

Viaţa bate filmul, iar realităţile prognozele. Trăim a cincea lună în pandemie, în regim de situaţie excepţională, iar apoi în condiţii dictate de Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică, însă cel puţin două previziuni, care erau date ca certitudine, nu-şi găsesc confirmare.

Experţii locali, dar şi cei externi, anticipau o scădere a transferurilor, care, în opinia lor, ar fi un factor ce va duce la scăderea consumului şi la încetinirea economiei. Datele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) arată, însă, contrariul. Remiterile nu au scăzut, dimpotrivă, în iunie au crescut considerabil. Prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă echivalentă cu 143,21 milioane de dolari SUA, în creştere cu 42,2 la sută comparativ cu iunie 2019. Iar în prima jumătate de an, creşterea a fost de 9,8 la sută. Economiştii explică această creştere prin faptul că odată cu instituirea stării de urgenţă sau alertă în multe ţări ale lumii, migranţii nu mai aduc personal banii câştigaţi peste hotare, dar îi transferă prin bănci. Este adevărat că, luând în considerare provenienţa transferurilor pe ţări, nu poţi să nu te întrebi: cum poate fi explicat faptul că din ţări în care muncesc un număr relativ mic de moldoveni, vin mult mai mulţi bani, decât din ţări ca Italia sau Federaţia Rusă, unde numărul migranţilor se ridică la peste o sută de mii în Italia şi câteva sute de mii în Rusia. Sunt aceştia bani trimişi de conaţionalii noştri sau şi investiţii ascunse în remiteri?

S-a mai spus că mulţi cetăţeni de-ai noştri, rămaşi fără lucru în Italia, Spania, Marea Britanie sau oriunde în alt loc vor reveni acasă. Şi aceste sute sau mii de persoane vor pune o mare presiune pe piaţa muncii. Unii sau o mare parte vor intra în şomaj. Situaţia însă nu e atât de gravă cum se aşteptau unii. În primele şase luni ale anului au fost înregistraţi peste 900 de migranţi care au apelat la serviciile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), peste 100 dintre care şi-au găsit un loc de muncă, a anunţat în cadrul unor dezbateri publice directorul ANOFM, Raisa Dogaru. Cei mai mulţi migranţi au venit din Rusia, Germania şi Italia. Sute, dar nu mii, deşi traversările frontierei, pe calea de intrare, în ultimele luni se ridică la mii sau chiar zeci de mii. Dar şi pe sensul de ieşire numărul este la fel de impunător. Uneori numărul celor care pleacă, aproape egal cu a celor care vin, ca număr de persoane este comparabil cu populaţia unor centre raionale.

Şefa Direcţiei Politici Ocupaţionale şi de Reglementare a Migraţiei în cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Anna Gherganova, apreciază că la sfârşitul anului se aşteaptă o dublare a ratei şomajului. Migranţii care lucrează peste hotare fără contract de muncă sunt afectaţi cel mai mult. Unii se întorc în ţară, afirmă şefa de direcţie de la minister.

De ce nu se grăbesc să vină moldovenii acasă, mai ales că Guvernul acordă facilităţi, ca, de exemplu, subvenţii pentru acei care doresc să-şi deschidă o afacere în agricultură? Se simt atât de bine cetăţenii Republicii Moldova peste hotare, mai ales în ţări cu mii de persoane infectate? Au resimţit pe pielea lor efectele grave ale crizei sanitare?

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, care este Agenţia ONU pentru Migraţie, a efectuat o evalua­re, pe care o numeşte rapidă, a impactului COVID-19 asupra bunăstării migranţilor moldoveni. Sondajul a fost efectuat în perioada 17 aprilie-17 mai printre cetăţenii noştri care muncesc în zece ţări. Ce a arătat studiul?

O primă concluzie este că în ultimii ani, aproximativ 1 000 de familii părăsesc lunar ţara. Această realitate a creat o diasporă care acum remite acasă echivalentul a 16 la sută din PIB-ul ţării. Transferurile de bani reprezintă literalmente colacul de salvare pentru mai mult de 100 000 de familii moldoveneşti care fără ele ar cădea adânc în sărăcie. În acelaşi timp, diaspora este formată din numeroase persoane care au reuşit în ţările lor gazdă, lansându-şi propriile afaceri şi afirmându-se ca buni profesionişti, ceea ce probabil nu ar fi fost posibil să realizeze acasă.

Cercetarea demonstrează clar, însă, că pandemia COVID-19 a transformat dinamica migraţiei în Republica Moldova. Închiderea instantanee a aproape tuturor frontierelor şi alte restricţii legate de COVID-19 i-a determinat pe aproximativ 55 000 dintre cei circa 350 000 de migranţi pe termen scurt să se întoarcă înainte de declararea la 15 martie a stării de urgenţă naţională în Moldova. Restul s-a pomenit în dificultate extremă, deoarece multe dintre locurile de muncă ale migranţilor din sectoarele caracteristice „economiei gig” şi din cele conexe îngrijirii domestice pur şi simplu au dispărut.

Potrivit sondajului, 83 la sută dintre migranţi au răspuns că sunt afectaţi de COVID-19. Aproape 50 la sută şi-au pierdut locurile de muncă, mulţi şi-au pierdut veniturile, dar şi locuinţele pentru că nu au avut bani să le achite, constată Johan Lonnback, şeful Misiunii OIM în Republica Moldova. Oficialul constată că „pentru prima dată în ultimele decenii se conturează probabilitatea revenirii semnificative şi susţinute a moldovenilor în ţara lor de origine. 30 la sută din cei intervievaţi au declarat că în prezent au planuri de revenire”. O parte semnificativă dintre aceştia a declarat că intenţionează să se întoarcă pentru totdeauna.

O altă constatare importantă este aceea că, departe de a fi nevoiaşe sau fără abilităţi, zeci de mii de persoane vor reveni cu competenţe care vor trebui certificate şi valorificate. De asemenea, mulţi vor reveni cu investiţii pentru a lansa noi afaceri acasă.

Cât, însă, de paradoxal ar fi, mai ales în raport cu statisticile BNM privind remiterile, 80 la sută din respondenţi au raportat scăderi de remitenţe trimise în ţară, peste 40 la sută au spus că au încetat să mai trimită bani acasă. Acest lucru va avea consecinţe devastatoare pentru numeroase gospodării din Moldova care depind direct de remitenţe, consideră şeful Misiunii OIM Moldova.

Ce recomandă experţii OIM autorităţilor?

În primul rând, persoanele care au revenit în contextul COVID-19 reprezintă o oportunitate pentru Moldova: mulţi revin cu abilităţi şi/sau sunt gata să investească. Programele naţionale de angajare, procedurile de înregistrare şi alte servicii trebuie să fie mai accesibile.

În al doilea rând, programele de susţinere a investiţilor direcţionate către diasporă, precum PARE 1+1 a ODIMM, nu sunt suficient de mari pentru a satisface cererea viitoare. Programele de investiţii/sprijin pentru IMM-uri (de exemplu, cele obţinute de BERD sau UE) ar trebui să devină accesibile pentru cei reveniţi.

De altfel, Parlamentul a aprobat în lectura finală, în cadrul ultimei şedinţe din sesiunea de primăvară-vară, proiectul de modificare a Legii cu privire la principiile de subvenţionare în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural. Proiectul prevede, inclusiv că printre categoriile de beneficiari se vor regăsi şi migranţii reîntorşi, care vor putea solicita subvenţii la efectuarea investiţiilor în sectorul agricol post-investiţional, precum şi pentru proiectele start-up în avans. Se propune a fi stabilit plafonul maxim al înlesnirilor în mărime de 30 la sută din valoarea investiţiei eligibile. Şi acesta nu este unicul suport ce va fi acordat celor reîntorşi acasă şi care vor decide să rămână în Republica Moldova.

O altă întrebare: câţi din cele câteva zeci de mii care s-a întors de peste hotare vor rămâne acasă? Studiul OIM nu dă cifre, dar constată că mulţi din cei chestionaţi au declarat că vor emigra din nou atunci când situaţia se va normaliza. Mai mult de jumătate din toţi respondenţii au indicat că se află peste hotare împreună cu familia, ca urmare, probabil, au prins rădăcini acolo. Mai ales că 74 la sută din cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în Irlanda şi-au reunit familiile, 72 la sută în Portugalia, 69 la sută în Spania. Pe de altă parte, în Israel şi Federaţia Rusă, 85 la sută şi, respectiv, 60 la sută dintre intervievaţi sunt singuri şi ar dori să revină acasă.

Pentru marea majoritate motivele de bază ale emigrării rămân a fi cele de natură economică, dar şi socială, care vizează accesul şi calitatea serviciilor esenţiale, calitatea guvernanţei. Circa 1000 de familii lunar, arată studiul, au preferat în 2019 o altă ţară decât Republica Moldova. Rămâne de văzut cum se vor schimba tendinţele în anii ce vin.

Vlad Bercu

capital.market.md

Cetățenii moldoveni care călătoresc în Bulgaria, tranzitând teritoriul României, vor trebui să prezinte autorităților de frontieră ale României mai multe acte. Este vorba despre: documentele confirmative privind scopul șederii în Bulgaria, rezervarea la hotel, asigurarea medicală, rezultatele testului negativ la COVID-19 în limba engleză, efectuat cu cel mult 72 ore înainte de intrarea în Bulgaria și documentele de călătorie.

Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei Republicii Moldova în România, rămâne suspendată temporar, total sau parțial, activitatea prin punctele de trecere a frontierei de stat romano-bulgare: Negru Vodă, județul Constanța, Lipnița, județul Constanța, Dobromir, județul Constanța, Zimnicea, județul Teleorman, Turnu Măgurele, județul Teleorman și Bechet, județul Dolj (cu excepția traficului de marfă).

Ambasada recomandă ca tranzitul, care nu va depăși 36 de ore, sa fie efectuat pe culoarul de tranzit aprobat de autoritățile române pentru transportul rutier: Leușeni, Albița, Tecuci, Focșani, Buzău, București, Giurgiu, Ruse. Informații adiționale privind culoarele de tranzit sunt disponibile accesând linkul: www.politiadefrontiera.ro.

Bulgaria a permis intrarea moldovenilor pe teritoriul ei din 28 iulie, cu condiția prezentării unui certificat care confirmă că au fost testați pentru COVID-19, iar rezultatul a fost negativ. Rezultatele testului să fie în limba engleză, efectuat cu cel mult 72 ore înainte de intrarea în Bulgaria.

ipn.md