În data de 04.08.2018, revista online MyBusiness.md a republicat informația apărută pe unul din site-urile de știri din Republica Moldova, unde, făcând referire la Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova, se afirma că, «Pe 19 decembrie 2017, [Fostul director general al Combinatului de Vinuri „Cricova”] Valentin Bodiul a fost reținut și apoi eliberat sub control judiciar».

Într-un comunicat de presă, publicat în data de 19.12.2017, pe site-ul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, era menționat că: «Fostul Director general al Combinatului de Vinuri „Cricova” anunțat în căutare, iar conducătorul unui agent economic, reținuți pentru abuz de serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu» (http://www.procuratura.md/md/newslst/1211/1/7349/).

În cadrul comunicatului oferit pentru agenția de presă IPN, avocatul domnului         Valentin Bodiul, domnul Anatolie Donciu, a afirmat următoarele: «În perioada anilor 2017-2018, în privința lui Valentin Bodiul, precum și a mai multor persoane de la combinatul „Cricova”, au fost inițiate un șir de dosare penale. În ultima instanță, acestea au fost clasate pe motiv că lipsesc elementele infracțiunii.

Pe 19 decembrie 2017, ziua în care s-a anunțat despre reținerea lui Bodiul, dânsul nici nu se afla în Republica Moldova, iar pentru a evita arestarea, pe care o considera ilegală, a fost nevoit să rămână o perioadă de timp în străinătate. După schimbarea puterii, Valentin Bodiul a declarat că dorește să colaboreze cu organele de urmărire penală și imediat a depus mărturiile de rigoare. Ca rezultat al investigațiilor de urmărire penală, inclusiv a procedurilor repetate de audit și a expertizelor judiciar-contabile, absolut nici o situație faptică cu caracter presupus penal nu   s-a confirmat și toate dosarele, în privința tuturor persoanelor urmărite penal pe nedrept, inclusiv în privința dlui Bodiul, au fost clasate», se spune în comunicat. (https://www.ipn.md/ro/avocatul-ex-directorului-cricova-a-fost-hartuit-pe-nedrept-7967_1074250.html#ixzz6QZRnJZOO).

Odată ce dosarele penale pornite în privința domnului Valentin Bodiul au fost clasate, Procuratura Generală a Republicii Moldova a venit cu o reacție în acest sens. Astfel, în data de 18.06.2020, prin comunicatul de presă, publicat pe site-ul  Procuraturii Generale a Republicii, instituția a recunoscut existența abaterilor grave, admise de procurori la instrumentarea cauzelor penale, fapt pentru care și-a cerut public scuze pentru acțiunile ilegale ale fostei conduceri a Procuraturii Anticorupție, la care a fost supus domnul Valentin Bodiul, timp de aproximativ 3 ani. (http://www.procuratura.md/md/newslst/1211/1/8354/)

În această situație, MyBusiness.md, involuntar, și-a indus cititorii în eroare.

Revista MyBusiness.md își cere scuze față de domnul Valentin Bodiul pentru publicarea informației defăimătoare.

MyBusiness.md apreciază la un nivel înalt aportul adus de domnul Valentin Bodiul în dezvoltarea industriei vinicole în Republica Moldova. La fel, ne exprimăm speranța că, celebrul vinificator va continua să promoveze acest produs autohton, renumit în toată lumea. 

MyBusiness.md

Foto: vedomosti.md

Acest lucru este prevăzut de un proiect de lege, votat de parlament în prima lectură.

Se consideră personal medical care participă în acțiuni medicale împotriva COVID-19 medicii, surorile medicale, farmaciștii, felcerii, infirmierii și șoferii din sistemul medical prespitalicesc. Indemnizațiile vor fi plătite urmașilor acestora din bugetul de stat dacă decesul întreținătorului a survenit în urma infectării în timpul activității medicale de combatere a COVID-19. De dreptul la indemnizație vor beneficia soțul supraviețuitor pentru o perioadă de 5 ani de la data decesului întreținătorului, copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile în instituții de învățământ de zi (secundar, mediu de specialitate și superior) – până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 23 de ani.

În cazul în care nu există urmași din categoria celor menționați mai sus, indemnizația se acordă unuia dintre părinți. Baza pentru calcularea indemnizației va fi venitul mediu lunar pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente decesului.

Cuantumul indemnizației se stabilește în funcție de categoria de urmași. Astfel, pentru soțul supraviețuitor – în mărime de 50% din baza de calcul; pentru copii – în mărime de 75% pentru fiecare urmaș; pentru părinți – în mărime de 50% din baza de calcul. Totodată, proiectul prevede că cuantumul indemnizației calculate nu poate fi mai mic de 50% din mărimea salariului mediu lunar din economia națională la data calculării indemnizației. Modul de solicitare a indemnizației va fi stabilit de guvern. Mărimea indemnizației va fi indexată, iar achitarea se va face lunar. În cazul decesului beneficiarului, suma nesolicitată nu va fi plătită altei persoane. 

InfoMarket

Primele șase locomotive noi, procurate de către Calea Ferată din Moldova cu finanțarea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Băncii Europene pentru Investiții (BEI) și Uniunii Europene (UE), au ajuns în Republica Moldova. Deocamdată acestea au fost tractate până la Ocnița, urmând că ajungă în scurt timp și la Chișinău.

În total, din banii BERD, BEI și UE urmează a fi achiziționate 12 locomotive diesel noi. Potrivit CFM, locomotivele au fost produse de către General Electric, la fabrica din Kazahstan. GE a fost contractată de către CFM în rezultatului tenderului desfășurat în 2018 conform standardelor BERD pentru achiziții publice.

Administrația CFM susține că achiziția era extrem de necesară, în condițiile în care cele peste 50 de unități pe care le are Calea Ferată, au o vechime de cel puțin 40 de ani.

În această dimineață, cele șase locomotive noi au fost surprinse de publicația EDIT-Ocnița în Gara Feroviară Ocnița.

realitatea.md

Cluburile de noapte și barurile din Tokyo vor primi aproape 5.000 de dolari pentru a rămâne închise, după ce capitala Japoniei a înregistrat joi 224 de cazuri de coronavirus, cel mai mare număr zilnic de la începutul pandemiei, scrie The Guardian.

Volumul comerţului exterior cu bunuri, în trimestrul I 2020, s-a modificat neesenţial (+0,5 la sută) comparativ cu trimestrul I 2019 şi a totalizat 1 792,59 mil. USD. Deficitul balanţei comerciale, în ianuarie-martie 2020, a crescut cu 2,3 la sută şi a constituit 717,91 mil. USD sau 28,9 la sută relativ la PIB. În această perioadă, exporturile înregistrate în balanţa de plăţi s-au micşorat cu 0,7 la sută, iar importurile au crescut cu 1,0 la sută faţă de trimestrul I 2019. Valoarea bunurilor expediate peste hotare după prelucrare pe teritoriul Republicii Moldova în trimestrul I 2020 s-a micşorat cu 26,5 la sută în raport cu perioada similară a anului precedent şi a constituit 142,67 mil. USD, arată datele Balanţei de Plăţi a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

În primul trimestru al anului 2020, deficitul comerţului exterior cu bunuri a crescut cu 1,9 la sută comparativ cu trimestrul I 2019 şi a constituit 739,80 mil. USD. Această evoluţie s-a datorat creşterii cu 58,0 la sută a deficitului comercial cu alte ţări (altele decât UE şi CSI), în timp ce deficitul cu ţările CSI s-a micşorat cu 7,4 la sută, iar cel cu Uniunea Europeană (UE-27, fără Marea Britanie) – cu 2,4 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. În clasamentul deficitului comerţului exterior cu bunuri, pe principalele poziţii se află: România, deficitul cu ea constituind 171,45 mil. USD (cu 5,6 la sută mai mare decât în trimestrul I 2019), Rusia – 126,17 mil. USD (în scădere cu 16,3 la sută), Ucraina – 122,83 mil. USD (-0,7 la sută), China – 75,81 mil. USD (-6,3 la sută), Turcia – 48,19 mil. USD (în creştere de 5,4 ori).

Cu toate că, de obicei, în structura importurilor pe categorii de bunuri predomină produsele minerale, în trimestrul I 2020 cea mai mare pondere a aparţinut produselor agroalimentare – 19,0 la sută, al căror import a crescut cu 15,5 la sută comparativ cu trimestrul I 2019. Concomitent, importurile de produse minerale au scăzut cu 14,4 la sută, astfel situându-se pe locul doi cu o pondere de 16,8 la sută din totalul bunurilor importate.

Reducere a importurilor de vehicule şi produse energetice

“Importul de produse ale industriei chimice s-a majorat cu 5,5 la sută faţă de trimestrul I 2019 şi a constituit 14,8 la sută din totalul bunurilor importate. Importul de maşini, aparate şi echipamente s-a schimbat nesemnificativ (+0,9 la sută) şi a păstrat aceeaşi pondere ca în trimestrul I 2019 – 14,8 la sută. Importul de vehicule şi echipamente de transport a înregistrat o scădere de 14,1 la sută, deţinând o pondere de 6,3 la sută din total. Importul de metale comune şi articole din acestea a crescut cu 6,9 la sută şi a avut o pondere de 6,2 la sută. Importul de materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea, de asemenea, a sporit cu 9,1 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, revenindu-i o pondere de 5,5 la sută din total”, se mai arată în datele BNM.

Importul de produse energetice şi electricitate, în trimestrul I 2020, a constituit 204,22 mil. USD, fiind cu 15,3 la sută mai mic comparativ cu perioada similară a anului precedent, evoluţie determinată de scăderea preţurilor. Valoarea importului de gaz natural în stare gazoasă s-a micşorat cu 30,7 la sută, de energie electrică – cu 39,0 la sută, de cărbune – cu 34,5 la sută, de benzine auto – cu 2,9 la sută, în timp ce importul de combustibil diesel a crescut cu 9,7 la sută, comparativ cu trimestrul I 2019.

Valoarea exporturilor de bunuri, în perioada ianuarie-martie 2020, a rămas practic neschimbată faţă de perioada similară a anului precedent (s-a micşorat cu 0,8 la sută.) Ponderea bunurilor livrate pe piaţa Uniunii Europene a fost de 61,4 la sută din totalul exporturilor de bunuri, pe piaţa CSI – 18,2 sută, iar altor ţări (inclusiv Marea Britanie) le-a revenit 20,4 la sută din totalul bunurilor exportate.

Exportul orientat către Uniunea Europeană, în primul trimestru al anului 2020, a înregistrat o creştere de 14,0 la sută, comparativ cu trimestrul I 2019, astfel, exportul către România a crescut cu 11,9 la sută, Cehia – cu 75,3 la sută, Polonia – cu 22,2 la sută. Această creştere a fost atenuată de scăderea exportului către Olanda cu 15,5 la sută şi Italia – cu 3,4 la sută.

Valoarea exportului destinat ţărilor CSI, în trimestrul I 2020, a fost cu 7,1 la sută mai mică faţă de perioada similară a anului precedent. Exportul către Rusia s-a micşorat cu 8,8 la sută, Belarus – cu 20,5 la sută, în timp ce exportul de bunuri către Kazahstan a crescut de 2,1 ori, iar către Ucraina – cu 6,6 la sută. Exportul către alte ţări, în trimestrul I 2020, a scăzut cu 25,5 la sută în raport cu trimestrul I 2019, scăderea fiind determinată de micşorarea exportului către Turcia cu 48,5 la sută, în timp ce exportul către Elveţia a crescut cu 23,7 la sută.

Aproape două treimi din exporturi sunt produse agroalimentare

În structura pe categorii a exporturilor efectuate în trimestrul I 2020, ponderea majoritară le-a revenit produselor agroalimentare – 63,1 la sută, al căror export s-a majorat cu 1,1 la sută comparativ cu trimestrul I 2019, până la 328,60 mil. USD. Această evoluţie a fost determinată de creşterea livrărilor de mere, pere şi gutui proaspete cu 34,5 la sută, boabe de soia – de 40,3 ori, nuci – cu 22,5 la sută, creşterea fiind atenuată de micşorarea livrărilor de seminţe de floarea soarelui cu 39,5 la sută, comparativ cu trimestrul I 2019.

Exportul de maşini şi aparate, de asemenea, s-a majorat cu 11,2 la sută până la 75,53 mil. USD, ceea ce a constituit 14,5 la sută din totalul exporturilor de bunuri. Exportul de articole şi părţi de mobilier nu s-a schimbat semnificativ şi a constituit 6,1 la sută din total, iar exportul de materiale şi articole textile a scăzut cu 7,8 la sută, constituind 2,8 la sută din total. Exportul de produse ale industriei chimice s-a diminuat cel mai puternic – cu 47,9 la sută şi a avut o pondere de 2,1 la sută din totalul exporturilor.

În perioada ianuarie-martie 2020, valoarea exportului de băuturi alcoolice a totalizat 45,80 mil. USD, fiind cu 8,8 la sută mai mare faţă de perioada similară a anului precedent. Această creştere a fost determinată de majorarea exporturilor către Uniunea Europeană (+21,6 la sută) şi alte ţări (+18,9 la sută). Astfel, s-au majorat livrările către România cu 1,71 mil. USD, Bulgaria – cu 1,22 mil. USD; Georgia – cu 1,24 mil. USD. În acelaşi timp, exportul către CSI a înregistrat o scădere cu 10,4 la sută în raport cu trimestrul I 2019, principala cauză fiind micşorarea exportului către Belarus cu 1,14 mil. USD.

La capitolul servicii exportate, datele BNM relevă că, ponderea majoritară revine serviciilor de călătorii – 24,9 la sută, al căror export s-a majorat cu 4,8 la sută comparativ cu trimestrul I 2019 şi a constituit 83,87 mil. USD. Iar la capitolul importuri, ponderea majoritară este deţinută de serviciile de transport – 33,9 la sută, al căror import a scăzut cu 7,9 la sută faţă de trimestrul I 2019 şi a constituit 85,76 mil. USD. În cadrul importurilor de servicii de transport, transportului de mărfuri i-a revenit o pondere de 69,5 la sută, transportului de pasageri – 14,6 la sută. Importul serviciilor de transportare a pasagerilor s-a diminuat cu 10,1 la sută, iar a mărfurilor – cu 2,8 la sută.

Excedentul balanţei comerţului exterior cu servicii, în primul trimestru al anului 2020, a constituit 84,06 mil. USD, în scădere cu 11,4 la sută faţă de trimestrul I 2019. Această dinamică a fost determinată de scăderea valorii serviciilor prestate nerezidenţilor cu 10,66 mil. USD, în timp ce importurile de servicii au rămas constante. Raportul dintre soldul balanţei serviciilor şi PIB a constituit 3,4 la sută, cu 0,5 p.p. mai mic decât în trimestrul I 2019.

Victor Ursu

capital.market.md

Prima cursă charter cu moldoveni care au zburat în Turcia a fost efectuată pe 4 iulie, iar cei 173 de turiști au trecut toate procedurile, respectând măsurile anti-COVID-19 și deja se odihnesc pe litoralul turcesc. Următorul zbor este planificat pentru data de 11 iulie, iar toate locurile deja sunt ocupate. La fel și în cazul curselor charter planificate pentru data de 14, 16 și 18 iulie.

Contactată de IPN, Viorica Cașu, directoarea unei agenții de turism, a declarat că la bord operatorii sunt nevoiți să păstreze șase locuri libere, în caz că cineva se infectează și va trebui adus acasă. Toate celelalte locuri sunt ocupate.

Au fost și turiști mai nerăbdători care nu au așteptat primul charter spre Antalya, ajungând în Turcia încă pe 1 iulie, cu curse regulate, cu escală prin Istanbul.

Cât ține de cei 173 de turiști care au zburat la mare cu charterul din 4 iulie, Viorica Cașu a menționat că fiecare a fost supus termometriei. Nimeni nu a avut nevoie de testare. Partenerii din Turcia i-au întâmpinat cu flori, aceștia fiind primii turiști din Republica Moldova. De asemenea, fiecare turist a primit un pachet cu măști și dezinfectanți. În autocarele cu care au mers la hotel au fost ocupate doar scaunele de la geamuri, fiind respectată distanța socială.

În toate hoteluri, check-in-ul a fost făcut chiar la sosire, iar turiștii nu au trebuit să aștepte ora 14.00, pentru care re regulă este fixată cazarea. Viorica Cașu a menționat că hotelurile sunt practic goale, în ele fiind cazați turiști în proporție de 20%. În aceste condiții, turiștii se simt și mai bine tratați, chiar și în restaurante fiind mai mulți chelneri. Spre deosebire de anii precedenți, când se opta pentru bufetul suedez, acum mâncarea este după sticlă, fiind servită la solicitare.

Pe teritoriul hotelurilor sunt mai multe locuri de unde turiștii își pot lua mască de protecție. Activitățile au rămas practic aceleași, doar că sunt desfășurate în aer liber. Accesul la cluburile pentru copii, saune și sălile de sport este în bază de programare. Dacă cineva iese de pe teritoriul hotelului, la întoarcere i se verifică temperatura.

Turiștii moldoveni au posibilitatea să procure, la dorință, asigurarea COVID-19. Acest lucru poate fi făcut direct din aeroport sau în Republica Moldova. Ei pot opta pentru o asigurare pentru care achită un euro pe zi. Aceasta acoperă două teste, tratament pentru șapte zile, fie în ambulatoriu sau izolarea la hotel, însă nu este prevăzut biletul la avion înapoi. Un alt tip de asigurare costă patru euro pe zi – COVID plus. Aceasta acoperă tratamentul pentru 14 zile – ambulatoriu sau hotel, dar este acoperit și biletul înapoi în țară.

Viorica Cașu susține că solicitările pentru vacanțe bucură operatorii, care pe timp de pandemie s-au pomenit în impas. Acest fapt le va permite să înceapă a returna banii pentru turiștii care au renunțat la sejururi. De asemenea, directoarea și-a exprimat speranța că nu vor exista cazuri de infectări în rândul turiștilor, întrucât există măsuri stricte. Ea a mai îndemnat ca, în cazul în care persoana are programată o vacanță, dar apare, de exemplu febra, să nu ezite să apeleze operatorul pentru a identifica o soluție, pentru a reprograma sejurul, astfel încât să nu se supună riscului nici pe ea și nici pe alții.

ipn.md

Raportul de evaluare a activității „Moldova IT Park” în anul 2019 a fost prezentat astăzi, 7 iulie, de către Secretarul de stat, Vitalie Tarlev, în cadrul unui briefing organizat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, comunică mybusiness.md.

Potrivit Secretarului de stat, în anul 2019 industria IT din Republica Moldova a realizat o creștere semnificativă, rezultatele înregistrate depășind cu mult așteptările. Astfel, la sfârșitul anului 2019 „Moldova IT Park” număra 525 de companii rezidente, în creștere cu 55% față de începutul aceluiași an.

De asemenea, în 2019 rezidenții „Moldova IT Park” angajau peste 9700 de persoane cu un salariu mediu lunar de circa 29 800 lei, cu 22% mai mare decât în 2018 și de 2,5 ori mai mult comparativ cu 2017 – perioada de până la crearea Moldova IT Park. În parc, pe parcursul anului 2019, au activat 133 de companii străine și 223 de companii locale nou create, iar venitul din vânzări a constituit 3.69 mlrd lei, fiind cu 1.42 mlrd lei sau cu 64% mai mare față de anul 2018.

Printre principalele activități desfășurate de rezidenți se numără realizarea softurilor la comandă (50%), consultanță IT (30%), analiza datelor (9% ), editarea jocurilor de calculator (7%) și a altor activități de cercetare și dezvoltare IT (5%).

Dinamica pozitivă a vânzărilor rezidenților a avut un impact major asupra încasărilor la bugetul public național. Rezidenții „Moldova IT Park” au achitat pe parcursul anului 2019 impozite și taxe în valoare totală de 403.2 mln lei, în creștere cu 19% față de anul 2018. Totodată, a fost generat efect colateral asupra economiei - cheltuieli din venituri salariale ale angajaților rezidenților parcului IT, care au constituit aproximativ 2.5 mlrd lei, ceea ce a rezultat în taxe și venituri la bugetul de stat în valoare de circa 500 mln lei pe parcursul anului 2019.

„Ministerul Economiei și Infrastructurii are în obiectivele sale consolidarea legislației privind parcurile IT și multiplicarea efectelor inovației IT asupra altor sectoare ale economiei naționale. La moment, venim cu o serie de inovații care ar sprijini acest model și ar crea noi rezerve de dezvoltare. În acest sens, promovăm un proiect de lege care prevede crearea unui Fond de susținere a inovațiilor digitale și start-up-urilor tehnologice, dar și creșterea cotei venitului asigurat al angajaților rezidenților parcului”, a declarat Vitalie Tarlev.

„Moldova IT Park” este primul parc IT din Republica Moldova, lansat la 1 ianuarie 2018, cu un impozit unic de 7% din venitul din vânzări și interacțiune simplificată cu autoritățile statului, care a făcut ca Moldova să dispună actualmente de cea mai atractivă și competitivă ofertă fiscală pentru industria IT la nivelul Europei Centrale și de Est. În 2019 „Moldova IT Park” a fost recunoscut de Uniunea Internațională în Telecomunicații drept una din cele mai bune practici globale în promovarea și dezvoltarea ecosistemului IT.

Centralele termice suburbane vor produce energie termică din biomasă, transmite MOLDPRES.

Potrivit unui comunicat al Termoelectrica, compania va demara în scurt timp un proiect ecologic care prevede producerea energiei termice din biomasă la centralele termice suburbane, aflate în gestiune.

Inițiativa vine ca urmare a colaborării Termoelectrica cu Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor și Terravesta din Marea Britanie, care prevede integrarea plantei energetice Miscanthus în ciclul de producere a energiei termice în sistemele de termoficare centralizate. Proiectul ecologic a fost desemnat câștigător în cadrul unui concurs al proiectelor de inovare și transfer tehnologic, organizat de către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare și urmează a fi cofinanțat de Termoelectrica și din bugetul de stat în proporție de 50%. Valoarea totală a investiției a acestui proiect pilot este de cca 1,7 milioane de lei.

Potrivit estimărilor făcute de Termoelectrica, de energie termică produsă ecologic vor beneficia 5500 de apartamente, 110 case, 40 de întreprinderi, 12 grădinițe publice, 25 de unități de învățământ și opt instituții medicale.

moldpres.md

Foto: Miscanthus. Автор: Wicki - собственная работа, Общественное достояние, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=6810760

Odată cu relaxarea interdicţiilor, unii turiști s-au și grăbit să ajungă pe litoral. Hotelierii din Grecia, Turcia, România vin cu oferte și pentru turiștii din Republica Moldova.

Vlada Şoimu, împreună cu familia, a plecat la mare în Grecia. ,,Sunt impuse reguli pe plajă, hoteluri, terase. Şezlongurile sunt poziţionate la doi metri distanţă unul de celălalt. În hotel, când am ajuns, ne-au verificat temperatura, am scris o declaraţie în care am precizat datele şi un contact al rudelor, în caz de vreun incident”, relatează turista. Turiști sunt mai puțini ca în anii trecuți. Hotelurile nu mai propun bufet suedez, optând pentru sistemul „A la Carte”.

În Grecia turiștii moldoveni pot ajunge momentan doar pe cale terestră.

Din 2 iulie şi România a scos regula de autoizolare. Astfel turiştii din Republica Moldova pot ajunge la mare fără a sta 14 zile autoizolaţi. Gabriela Preuteasa a profitat de acest fapt şi a plecat la mare la Constanţa. ,,Pe plajă nu sunt impuse unele restricţii. La terase pot fi doar câte patru persoane la o masă. Pentru cazare am ales o vilă situată la 650 m de mare. Aici nu am întâlnit reguli stricte de protecţie pentru turişti. Cel mai mult ne bazăm pe respectarea de către fiecare dintre noi a igienei şi a distanţării faţă de alte persoane”, a spus turista.

Contactat de IPN, Mihai Ceban, reprezentant al unei companii de turism, a confirmat faptul că pentru cetăţenii din Republica Moldova este permisă călătoria în Turcia, Grecia, România, Albania. În 4 iulie, cca 300 de pasageri au zburat cu o cursă charter în Turcia. Următorul zbor va fi efectuat pe 11 iulie. În Grecia au plecat câteva sute de persoane, atât cu maşina personală, cât şi cu autocarul.

ipn.md

Conduce o întreprindere, care este una din cea mai mare firme exportatoare de miere de albine din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene. Anual, prin intermediul acestei companii, circa 600 de tone de miere moldovenească ajunge în UE, comunică mybusiness.md.

Este vorba de Ina Negruță, o antreprenoare din Orhei, care este protagonista unei istorii de succes realizată în cadrul proiectului „NOI și UE – UE în Moldova: Percepțiile și Realitatea”, implementat de Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP), în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), cu suportul Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei.

Ideea afacerii i-a venit Inei, în 2011 și a fost, la început, o idee comună cu un om care a jucat un anumit rol în viața antreprenoarei. Însă, ulterior, ea a decis, împreună cu tatăl, că e timpul să lanseze propria afacere. Astfel, căpătând experiența din compania precedentă, a lansat în 2015 compania Visapina-Impex SRL, care de fapt a fost un vis – al ei și al familiei de a lansa propria afacere, iar, Visapina, de fapt înseamnă – un Vis în Apicultură a Inei.

„Acordul de Liber Schimb a fost startul activității noastre. Anume Acordul a stat la baza inițierii exporturilor noastre în Uniunea Europeană. Așa s-a primit că în acea perioadă a fost o stagnare, după un embargo, care l-a avut Republica Moldova, iar Uniunea Europeană și-a deschis larg ușa către mierea moldovenească. A început să apară un interes sporit pentru produsul nostru și noi am constatat, analizând piața, că să exporți în Uniunea Europeană nu este atât de dificil, dacă respecți toate regulile Acordului de Asociere. Cel mai mare vis al nostru la moment este să exportăm producția noastră în Uniunea Europeană sau poate și în alte țări ale lumii ambalată la borcan. Mierea moldovenească este o miere foarte calitativă, apreciată cu înalte distincții la concursurile internaționale și considerăm că noi, producătorul, trebuie să fie acel care să primească și plus valoarea pe acest produs. Deoarece, la moment, cu regret, produsul nostru este ambalat sub un alt brand, dar nu sub brandul moldovenesc”, consideră Ina Negruță.

Antreprenoarea nu se oprește aici. Printre planurile și visele ei este și construcția unei fabrici noi, la care va putea procesa și mai multe miere. La moment, capacitatea de producere este aproximativ de 1000 tone anual, dar Ina Negruță își dorește să mărească această capacitate.