Fonduri europene 2020: Până la 20.000 Euro pentru startup-uri IT
Startup-urile IT din România și Republica Moldova, axate pe tehnologii blockchain sau DLT, pot obține finanțări de până la 20.000 de euro, într-un accelerator de afaceri european susținut cu fonduri comunitare.
Înscrierile la acceleratorul de startup-uri BlockStart se fac AICI până pe 30 septembrie 2020, ora 17.00, ora Bruxelles-ului (adică ora 18.00, ora României). Organizatorii sunt Bright Development Studio, Fundația CIVITTA și F6S Network Limited.
Se pot înscrie 2 tipuri de participanți:
- startup-uri care dezvoltă tehnologii blockchain și DLT (distributed ledger),
- firme mici și mijlocii (IMM) care utilizează aceste tehnologii.
Firmele acceptate în accelerator vor parcurge un program de training, mentorat și pilotare de produs timp de cel puțin jumătate de an, în urma căruia pot primi fonduri nerambursabile.
10 startup-uri care dezvoltă tehnologii blockchain/DLT vor primi finanțări de până la 20.000 de euro fiecare, iar 20 de IMM-uri care folosesc aceste tehnologii vor primi până la 4.500 de euro fiecare. Bugetul de premiere pentru acest apel este de 265.000 de euro.
De asemenea, echipele acceptate la BlockStart vor avea opotunități de networking și prezentări cu lideri în tehnologie.
Condiții pentru aplicanți la BlockStart
Se pot înscrie startup-uri și IMM-uri din Uniunea Europeană (inclusiv România) și statele partenere în programul Horizon 2020 (inclusiv Moldova), care au soluții tehnologice sau activități în următoarele domenii:
- fintech,
- ICT,
- retail.
Acesta este al doilea apel de înscrieri în cadrul acestui accelerator de afaceri, deci, dacă nu reușiți să aplicați acum, urmăriți site-ul programului BlockStart și anunțurile organizatorilor pentru cel de-al treilea call.
Salariul mediu ajunge la 7.849 de lei: Topul domeniilor bine plătite
Câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 7.849 de lei în trimestrul doi, fiind în creștere cu 7,5% față de aceeași perioadă din anul trecut și cu 2,8% față de trimestrul precedent.
Raportată însă la indicele preţurilor de consum, creşterea a fost de circa 3 la sută, transmite Jurnal.md.
Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în următoarele domenii: informații și comunicații – 18.528,4 lei; activități financiare și de asigurări – 14.367,5 lei; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 12.637,7 lei.
De cealaltă parte, cele mai mici salarii le primesc angajații din activitățile de cazare și alimentație publică – 4.944,6 lei; agricultură, silvicultură și pescuit – 4.994,1 lei; artă, activități de recreere și de agrement – 5.483,9 lei.
În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul II 2020 – 7.172 de lei, în creștere cu 7,4% față de trimestrul II 2019. În sectorul economic (real), salariul mediu a fost de 8.112 lei, mai mare cu 7,6% față de aceeași perioadă din 2019.
În Chișinău este stare de alertă epidemiologică sporită
În municipiul Chișinău este declarată stare de alertă epidemiologică sporită, transmite MOLDPRES.
Șeful adjunct interimar al Direcției generale asistență socială și sănătate a municipiului Chișinău, Boris Gâlcă, a declarat azi la ședința on-line a serviciilor municipalității că pe teritoriul capitalei este declarată stare de alertă epidemiologică sporită, fiind depășit numărul de 15 mii de bolnavi de COVID-19. “Avem 700 de lucrători medicali care au fost infectați cu coronavirus”, a spus Gâlcă.
Potrivit oficialului, la dispoziția instituțiilor municipale de sănătate se află 927 de paturi de spital, din acestea fiind ocupate 768. „183 de pacienți se află în stare gravă, iar șapte sunt intubați”, a menționat Gâlcă.
De asemenea, Gâlcă a informat că incidența de coronavirus la o sută de mii de locuitori a crescut, ajungând la 648, și a solicitat locuitorilor municipiului Chișinău respectarea regulilor de autoprotecție împotriva COVID-19.
Până la momentul actual, în Republica R. Moldova s-au înregistrat 37 208 cazuri de COVID-19, iar 1008 persoane au decedat.
Regim special de circulație a troleibuzelor şi autobuzelor de rută pentru copii
Odată cu începerea anului școlar, Primăria municipiului Chișinău informează despre lansarea unui regim special de circulație a troleibuzelor şi autobuzelor de rută.
Astfel, cu titlu de pilotare, în intervalul orelor 06:50 – 09:00, fiecare al patrulea troleibuz de pe rutele nr. 8, 10, 22, 24 şi 25 va fi destinat exclusiv pentru transportarea copiilor şi a unui însoţitor (după caz) spre școli şi grădinițe.
În cazul autobuzelor, conform unui orar prestabilit, se vor efectua modificări pentru rutele 5, 19, 23 şi 26.
Măsurile sînt necesare în legătură cu prevenirea şi diminuarea răspîndirii virusului Covid-19 pe teritoriul municipiului Chișinău, în scopul protecției copiilor în transportul public.
noi.md
De ce sunt bărbații afectați mai grav decât femeile de coronavirus? Un studiu vine cu o nouă ipoteză
Coronavirusul poate infecta pe oricine, tânăr sau bătrân, dar în cazul bărbaților în vârstă riscul să se îmbolnăvească grav și să moară este de două ori mai mare decât în cazul femeilor de aceeași vârstă, arată un studiu citat de New York Times.
Cercetarea publicată în revista Nature a studiat răspunsul sistemului imunitar în funcție de sex a arătat că bărbații produc un răspuns imun mai slab la virus decât femeile.
Studiul sugerează că bărbații, în special cei peste 60 de ani, ar putea avea nevoie mai mult de vaccinuri pentru a se proteja împotriva infecției.
Studii anterioare privind sistemul imunitar au arătat de asemenea că femeile au un răspuns imun mai rapid și mai puternic, în generral. Una dintre explicații este că sunt pregătite să lupte cu agenții patogeni care le amenință copiii nenăscuți sau nou-născuți.
Dar, pe termen lung, un sistem imunitar aflat în stare constantă de alertă poate fi dăunător. Majoritatea bolilor autoimune - caracterizate printr-un răspuns imun exagerat de puternic - sunt mult mai frecvente la femei decât la bărbați, de exemplu, citează Digi24.
„Ne uităm la ambele fețe ale aceleiași monede”, a spus dr. Marcus Altfeld, imunolog la Institutul Heinrich Pette și la Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf din Germania.
Noul studiu sugerează că cei care lucrează la vaccinuri contra coronavirusului trebuie să-și analizeze datele în funcție de sex și, de asemenea, ar putea influența deciziile cu privire la dozarea acestora, au spus dr. Altfeld și alți experți.
„Ne putem imagina scenarii în care o singură doză de vaccin ar putea fi suficientă la tineri sau poate la femei tinere, în timp ce bărbații mai în vârstă ar putea avea nevoie de trei doze”, a explicat dr. Altfeld.
Companiile care lucrează la vaccinuri împotriva coronavirusului nu au publicat încă date clinice analizate în funcție de sexul participanților, dar Agenția pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA le-a cerut să facă acest lucru, ca și analizarea fondului etnic și rasial, a spus dr. William Gruber, vicepreședintele gigantului farmaceutic Pfizer.
Viteza cu care crește datoria de stat a Republicii Moldova a trecut de un miliard de lei pe lună
La situația din 31.07.2020 soldul datoriei de stat a constituit 60.830,7 milioane lei, cu circa opt miliarde lei mai mult, la valoarea nominală, comparativ cu sfârșitul anului 2019, scrie mold-street.com.
Astfel, în şapte luni ale anului 2020 datoria de stat externă și internă a crescut cu peste 15%.
În 7 luni ne-am împrumutat de 4 ori mai mult decât în trei ani.
Mai mult! Aceasta a crescut de patru ori mai mult decât în ultimii trei ani (2016-2019), arată datele Ministerului Finanțelor.
Dacă Curtea Constituțională nu declara neconstituțional acordul privind creditul de 200 milioane euro din Rusia, apoi datoria de stat ar fi crescut și mai tare: cu circa 10 miliarde de lei în primele 7 luni ale acestui an.
Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 29,6% la finalul lunii iulie 2020, cu 4,6 puncte procentuale mai mult față de nivelul de la finele anului trecut, iar estimările indică că Republica Moldova va continua să se împrumute masiv, iar datoria de stat poate ajunge la 37% din PIB la finalul acestui an, nivel considerat acceptabil de către Guvernul Chicu.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în perioada ianuarie-iulie 2020 datoria de stat externă s-a majorat cu 4,5 miliarde de lei (circa 314 milioane de dolari). De exemplu, în aprilie 2020 Fondul Monetar Internațional a acordat un credit de 234 milioane de dolari, iar acum este negociat un nou acord pentru 3 ani, scrie mold-street.com.
Guvernul Chicu speră să primească încă circa 558 milioane de dolari, cu condiția îndeplinirii a 6 condiții. Totodată, au fost reluate negocierile pentru creditul rusesc de 200 milioane euro.
Guvernul se împrumută de la bănci
Și datoria de stat internă a crescut semificativ, constituind pe 31 iulie 2020 peste 27 miliarde lei. Saltul datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii Valorilor Mobiliare de Stat (VMS) pe piața primară cu 3,52 miliarde lei la valoarea nominală sau 3.43 miliarde lei la preț de cumpărare.
Pentru 7 luni ale anului 2020, rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 5,28% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 4,05%, 182 zile – 5,25%, 364 zile – 5,52%, 2 ani – 5,87%, 3 ani – 6,02%, 5 ani -6,33%), care comparativ cu perioada analogică a anului 2019 este mai mică cu 0,86 p.p.
Peste 80% din VMS sunt cumpărate de băncile din Moldova, iar în lunile aprilie-mai cota băncilor a trecut de 94%. Restul VMS au fost cumpărat de instituţii nebancare.
Riscurile de creditare
Într-un raport pentru primul trimestru al 2020, Ministerul Finanțelor constată că „datoria de stat internă este expusă în cea mai mare măsură riscului ratei de dobândă, întrucât la situația din 31 martie 2020, 37,1% din datoria de stat internă urmează să fie refixată la rate noi de dobândă în decurs de 1 an, înregistrând o majorare cu 4,7 p.p. comparativ cu valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2019”.
Acest fapt este explicat de Ministerul Finanţelor prin majorarea ponderii bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat interne și a VMS convertite, ce urmează a fi reemise în trimestrul I al anului 2021. Astfel, o majorare a ratelor de dobândă pe piața internă va afecta direct costurile aferente datoriei de stat interne, scrie mold-street.com.
Datoria de stat se va majora în 2020 cu circa 26 miliarde lei
Mai adăugăm că, în contextul crizei provocate de pandemia de Covid-19, Guvernul estimează că în 2020 va emite VMS în valoare de 6 miliarde de lei, iar la finele anului datoria de stat internă şi externă ar putea ajunge la uriașa cifră de 78,4 miliarde lei, cu aproape 26 miliarde lei mai mult decât era la finele anului 2019. În special, din contul creditelor externe.
O perioadă de autoizolare mai scurtă, preparate noi și testare obligatorie pentru mai multe categorii de pacienți. Noile modificări în Protocolul provizoriu COVID-19
Perioada de autoizolare după infectarea cu coronavirusul de tip nou va scădea de la 14 zile la 10 zile. Specialiștii în Sănătate au prezentat noile modificări în Protocolul provizoriu de gestionare a pandemiei de COVID-19. Astfel, potrivit documentului, persoanele asimptomatice vor fi excluse din izolare după 10 zile de la primirea testului pozitiv, fără necesitatea efectuării unui test repetat, persoanele cu simptome medii vor fi excluse de obligativitatea de a se autoizola după 13 de la data apariției simtpomelor, iar pacienții cu simptome de COVID-19 poate fi externat după 17 zile de la debutul simptomelor.
„Conform datelor cercetătorilor internaționali, o persoană care are un test pozitiv după vindecare, poate să nu reprezinte un pericol deoarece virusul este mort. Astfel, pentru persoanele infectate, în a noua zi virusul nu mai este viabil. Totodată, aceleași studii efectuate asupra pacienților deja sănătoși, constată că după 10 zile pacientul nu mai prezintă pericol pentru cei din jur”, a declarat președinta Comisiei specializate în epidemiologie, Angela Paraschiv.
Astfel a fost posibilă actualizarea criteriilor de externare și excludere a tratamentului la domiciliu. Respectiv, pacienții cu forme grave continuă să fie contagioși pentru o perioadă mai îndelungată și ei vor fi externați în baza însănătoșirii clinice. Totodată, se menține testarea la externare pentru toți copiii internați cu pneumonii și pentru toți copiii cu vârsta mai mică de șapte ani.
„Pacienții fiind externați, unii manifestă unele simptome post-internare, fiind deja în condiții de ambulator. În cazul persistenței manifestărilor clinice, pacientul poate continua tratamentul de recuperare la domiciliu, fără a sta în izolare, fiind supravegheat de medicul de familie”, a declarat doctorul habilitat, Ghenadie Curocichin.
Specialistul subliniază că la protocol au mai parvenit unele schimbări: suplimentar vor fi supuși testării obligatorii pacienții care necesită internare în spital, chiar dacă nu manifestă simptome de COVID-19:
„Aici vor fi incluse următoarele categorii: cei cu diagnostic oncologic, cei care vin la radioterapie, chimioterapie sau se internează pentru intervenții chirurgicale. Pacienții cu boli de sistem, boli autoimune care necesită internare. Ei vor fi testați cu 48 de ore înainte de internare. De asemenea, pacienții care suportă infecția HIV sau SIDA sau tuberculoză la fel vor fi testați cu 48 de ore înainte de a fi internați. Pacienții înainte de procedura de transplant vor fi testați în condiții de spital”, susține Curocichin.
În actuala versiune a protocolului au fost extinse categoriile de pacienți care pot fi plasați la tratament la domiciliu. Este vorba despre persoanele cu vârstă până la 65 de ani și copiii mai mari de șapte ani.
Doctorul habilitat Tiberiu Holban a adăugat că la capitolul tratament, în urma analizei OMS, preparatele utilizate până în prezent au fost excluse din tratament pentru că au fost catalogate ca puțin eficiente.
„Tot în urma acestor recomandări am lăsat în protocolul clinic două preparate antivirale. Cheia succesului în tratament este în interacțiunea eficientă între diferite domenii ale sectorului medical. Persoanele suspecte de COVID sunt îndemnate să nu recurgă la auto-tratament și să nu administreze la preparate cu eficiență îndoielnică”, a mai spus medicul.
Reamintim că bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 33.828 cazuri. 945 de persoane au decedat, iar 23.570 persoane au fost tratate de COVID-19.
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare vrea să cumpere 25% din Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz din Republica Moldova
Transgaz (TGN), operatorul tehnic care asigură transportul a 90% din gazele naturale consumate în România, a convocat acţionarii în data de 5 octombrie pentru a aproba încheierea unei tranzacţii cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Potrivit unui raport la Bursă, tranzacția presupune subscrierea de către BERD a unei părţi sociale nou emise de către Vestmoldtransgaz în valoare de 20 de milioane de euro. Astfel, BERD va deține 25% din capitalul social al Vestmoldtransgaz.
În acelaşi timp, principala preocupare a acţionarilor este ca Eurotransgaz şi Transgaz să își asume obligaţia de a cumpăra, de la BERD, participaţia la un preţ prestabilit la momentul la care banca îşi va exercita dreptul de vânzare a acesteia.
Societatea Vestmoldtransgaz, subsidiară a companiei Transgaz, este operator tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale din Republica Moldova şi asigură îndeplinirea în condiţii de eficienţă, transparenţă, siguranţă, acces nediscriminatoriu şi competitivitate a strategiei naţionale privind transportul gazelor naturale şi dispecerizarea gazelor naturale, cu respectarea cerinţelor legislaţiei europene şi naţionale, a standardelor de calitate, performanţă, mediu şi dezvoltare durabilă.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 cu scopul consolidării economiilor de piaţă şi democraţiilor în 38 de ţări din sud-estul Mediteranei, Europa Centrală și de Est, până în Asia Centrală. Banca este deţinută de 69 de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Uniunea Europeană/UE şi Banca Europeană de Investiţii/BEI).
Otrava din farfurie. Românii pun asta în ciorbă, fără să ştie că este extrem de toxică
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România anunță că a descoperit nu mai puțin de 9 aditivi alimentari care se pot dovedi foarte nocivi, mai ales în cazul copiilor, în unul din cele mai banale ingrediente folosite de români în mâncarea lor.
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a analizat 13 produse tip borș la plic din marile structuri comerciale, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.
Ingredientele regăsite în compoziția produselor tip borș analizate sunt următoarele: acid citric, acid lactic, monoglutamat de sodiu, lactat de calciu, 5-ribonucleotide disodice, ascorbil palmitat, alfa tocoferol, caramel, riboflavină, ulei de palmier, ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapiță, lactoză, maltodextrină, tărâțe de grâu, făina de grâu, făina de porumb, făină de secară, zahăr, sare, amidon din porumb, amidon din cartofi, arome, țelină deshidratată, ceapă deshidratată, frunze de pătrunjel deshidratate, mărar deshidratat, praz deshidratat, morcov deshidratat, rădăcină de leuștean, leuștean, ardei gras roșu, păstârnac, semințe de țelină, extract de leuștean, zer, lapte degresat, lapte praf degresat, smântână pudră, extract de rozmarin, drojdie deshidratată, tumeric, curcumă.
În cele 13 de produse analizate s-au identificat 9 aditivi alimentari, după cum urmează:
E101 – Riboflavina este un colorant galben sau galben portocaliu care are o solubilitate scăzută.
E150a – Caramel simplu este cel mai utilizat colorant artificial și poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
E270 – Acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive.
Alimentele ce conţin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.
Aditivi nerecomandați în alimentația copiilor
E304 – Palmitat de ascorbil este un antioxidant care poate ataca smalțul dinților.
E307 – Alfa tocoferol este unextract din uleiuri vegetale bogate în tocoferoli (vitamina E), în special floarea soarelui și este folosit ca antioxidant. Poate avea un efect antinutritiv, reducând digestia lipidelor, poate provoca o uşoară hipertrofie a ficatului şi în anumite condiţii poate provoca chiar efecte alergice.
E327 – Lactat de calciu este folosit drept conservant, în special împotriva drojdiilor şi fungilor, mai este folosit pentru a creşte stabilitatea antioxidanţilor şi pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Poate provoca stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.
E330 – Acidul citric este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E621 – Monoglutamat de sodiu poate produce dureri de cap, slăbiciune.
E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii și trebuie evitat de persoanele astmatice.
Profitul organizațiilor de creditare nebancară din Moldova, în semestrul I al anului 2020, a scăzut de 1,6 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut
Potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare, profitul net al organizațiilor de creditare nebancară din Moldova, în primele 6 luni din 2020, a scăzut de 1,6 ori comparativ cu perioada similară a anului 2019 (413,68 milioane lei) și s-a ridicat la 263,33 milioane lei.
Cel mai mare profit în semestrul I 2020 a fost obținut de Easy Credit – 80,32 milioane de lei, Microinvest – 65,4 milioane de lei și Iute Credit – 32,75 milioane de lei. Aceste companii au reprezentat aproape 68% din profitul net total al organizațiilor nebancare pentru perioada respectivă. Dintre cele 168 de organizaţii de microfinanţare care au depus rapoarte la CNPF, 75 de organizații au suferit pierderi. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate de Sebo Credit (17,9 milioane lei), Credit Nobil (15,5 milioane lei), Total Leasing & Finance (12,4 milioane lei), Kirsan-Invest (10,4 milioane lei), Prime Capital 2 (10,3 milioane lei).
Activele totale ale organizațiilor de creditare nebancară din Moldova la sfârșitul lunii iunie 2020 s-au ridicat la 10 miliarde 436,75 milioane de lei, sau cu 5,9% mai mult decât la sfârșitul lunii iunie 2019 (9 miliarde 858,02 milioane de lei). Compania Microinvest deţine cele mai mari active - 2 miliarde 330,8 milioane lei, care a avut o pondere de 22,3% din activele totale ale OCN. În semestrul I 2020, capitalul propriu al organizaţiilor de creditare nebancară existente s-a ridicat la 3 miliarde 613,87 milioane lei, în creștere cu 21,3% față de aceeași perioadă din 2019 (2 miliarde 978,68 mln lei). Peste 18% din această sumă a fost asigurată de Easy Credit (595,04 milioane de lei), urmată de Microinvest – 400,38 milioane lei, Iute Credit – 286,57 milioane lei, Prime Capital – 251,12 milioane lei și Express Leasing&Microcredit – 226,35 milioane lei. În aceeași perioadă, organizaţiile de creditare nebancară au acordat mijloace financiare în valoare de 7 miliarde 761,2 milioane lei, din care 1 miliard 968,8 milioane lei (peste 25%) au fost eliberate de Microinvest. Încă 1 miliard 399,2 milioane lei au fost acordate sub formă de leasing financiar, dintre care peste 38% din suma respectivă a revenit BT Leasing. Potrivit CNPF, volumul fondurilor primite de organizaţiile de creditare nebancară sub formă de împrumuturi și granturi de la donatori externi s-a ridicat la 5 miliarde 956,87 milioane lei, în creștere cu 1,1% față de aceeași perioadă din 2019 (5 miliarde 894,2 lei).
Cele mai multe mijloace financiare din surse externe au fost obținute de compania Microinvest – 1 miliard 894,2 milioane lei (31,1%).
