Un inginer moldovean a fost condamnat la 3 ani de închisoare în Italia pentru construcția unui tanc, împreună cu complicii săi din peninsulă, scrie il Fatto Quotidiano.

Potrivit presei italiene, bărbații ar face parte dintr-o grupare secesionistă care își doresc reapariția statului Republica Venețiană.

Separatiștii au fost reținuți în timp ce fabricau două tunuri pentru a le monta pe un buldozer cu șenile care a fost vopsit în negru, fiind montat și un blindaj, în special în zona cabinei șoferului.

Astfel, printre cei 7 condamnați: Luigi Massimo Faccia de 65 ani, (Conselve, Padova), Flavio Contin, 77 de ani (Casale di Scodosia), Tiziano Lanza de 58 ani (Bovolone), Marco Ferro (Lendinara), Michele Cattaneo, Severino Contin, se numără și un inginer moldovean, Alexandru Budu, domiciliat în Cremona.

Bărbatul a fost condamnat la 3 ani de detenție, fiind găsit vinovat de fabricare de arme.

Republica Venețiană a fost un stat cu capitala la Veneția, în nord-estul Italiei. Formațiunea statală a existat timp de un mileniu, din secolul al șaptelea până la 1797.

unimedia.info

Reprezentanți ai companiilor din domeniul metalelor, rezidente în Republica Moldova, acuză presiuni exercitate de către un agent economic privat care, potrivit lor, își dorește să preia controlul asupra pieței metalelor. Într-un briefing de presă la IPN, Ion Drăniceru, președintele Asociației Patronale Moldovenești de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase, a menționat că respectivul agent economic este unul cu formă de proprietate privată, nou-fondat.

„Noi nu dorim război cu nimeni. Și acesta e motivul ce ne-a determinat să nu divulgăm, la această etapă, numele persoanei ce dorește să preia controlul asupra pieței metalelor, precum şi denumirea companiei sale. Noi vrem să fim lăsați în pace, să activăm alegând noi cu cine vrem să colaborăm, nu să fim impuși să mergem pe o anumită cale”, a declarat Ion Drăniceru.

Președintele Asociației Patronale Moldovenești de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase crede că scopul final este înghețarea activității companiilor din domeniul metalelor, ca mai apoi acestea să fie preluate prin acțiuni raider. „Analizând evenimentele ce au loc pe piața metalelor din Republica Moldova în ultimele luni, am ajuns la concluzia, or se impune o singură concluzie, că se încearcă o reîmpărțire a sferelor de influență. Mai bine zis, cineva, noi cunoaștem cine, încearcă să preia controlul asupra tuturor proceselor ce țin de piața metalelor”, a afirmat Ion Drăniceru.

Companiile din domeniu își revendică dreptul la activitate fără intimidări și persecuții. Reprezentanții acestora spun că sunt gata să ofere informațiile relevante organelor responsabile ale statului, dacă vor avea siguranța că acestea își vor face onest datoria și nu vor acționa în interesul cuiva anume. „Acesta e mesajul nostru și sperăm că va fi nu doar auzit, ci și conștientizat de cei cărora le este adresat. Dacă însă nu vor înțelege acest mesaj acum, atunci să-şi asume consecințele. Or, noi suntem gata să mergem până la capăt, utilizând toate metodele legale pentru a ne proteja businessul”, a adăugat acesta.

Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase este recent înregistrată la Agenția Servicii Publice și cuprinde în jur de 20 de companii care activează în domeniul metalelor.

ipn.md

Pandemia nu a cruțat nici cea mai mare fermă de prepelițe din nordul țării. Din cauza molimei, afacerea lui Mihail Fîrfa din satul Corlăteni, raionul Rîșcani, a avut de suferit în acest an. Vânzările au scăzut aproape trei ori. Acum câteva săptămâni, bărbatul a fost nevoit să arunce la gunoi 150 de mii de ouă.

Din cauza pandemiei fermierul a rămas cu doar 15 mii de prepelițe producătoare de ouă. Anii trecuți, bărbatul creștea până la 40 de mii de păsări.

Din cauza pandemia s-au introdus restricțiile la horeca. Ei erau clienții noștri în proporție de 80%. Capacitatea de cumpărare a supermarketurilor a scăzut de 3-5 ori. Aici avem undeva în jur de 70 lăzi cu ouă. Într-o ladă avem aproximativ 800-900 de ouă, sunt lăzi și cu o mie de ouă”.

Și vânzările de carne au scăzut drastic din cauza pandemiei de Covid.

La moment avem în jur de trei mii de masculi prigătiți pentru sacrificare. De obicei, avem în jur de o mie. Din cauza că nu avem cerere, nu merg vânzările, s-au acumulat în stoc”.

Mihail Fîrfa și-a deschis afacerea cu prepelițe acum cinci ani. A investit în ea peste un milion de lei. Alte 200 de mii le-a obținut ca grant în cadrul proiectului PARE 1+1. Fermierul și-a cumpărat tehnica necesară și a construit încăperile pentru creșterea păsărilor.

Acesta este un incubator automat. Capacitatea lui este 10 mii de ouă. 17 zile este perioada de incubația la temperatura de 37,6. Primele zile temperatura este mare, la sfărșit scade. Umiditatea variază de la 55 % până la 75 %”.

Pentru a crește frumoase și sănătoate, prepelițele au nevoie de temperaturi ridicate.

Aici avem pui de 7 zile. Temperatura de creștere în jur de 32 de grade, care se păstrează 24 din 24. Este hrană specială. În apă se dau vitaminele speciale pentru creștere. După trei săptămâni se transfer în altă cameră, unde deja temperatura este mai mică”.

În afacerea sa cu păsări, Mihail Fîrfa este ajutat de mai mulți angajați.

Prigătim mâncare pentru păsări, hrănim prepelițele, facem curat din urma păsărilor”.

Visul antreprenorului este să-și extindă afacerea și să-și exporte produsele în Europa.

nordnews.md

Prețul măștilor medicinale, produse în țara noastră, ar putea să scadă. Aceasta se va întâmpla, dacă autoritățile vor debloca exportul acestui produs, iar compania va crește volumul de producție. La moment costul de producție a unei măști medicinale, fabricate în Moldova, este de aproximativ 4 lei.

Despre aceasta l-a anunțat pe președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, conducerea unei companiei din Chișinău, care produce măști medicinale. În timpul vizitei la această întreprindere, fondată în luna mai curent, șeful statului a mai fost informat că aici lucrează deja circa 200 de angajați.

Zilnic sunt fabricate circa 400 000 de măști, ceea ce depășește necesitățile interne ale Republicii Moldova. Pentru a reduce costurile de producție, conducerea întreprinderii a venit cu solicitarea de a permite exportul măștilor medicinale.

“Am apreciat activitatea și contribuția întreprinderii în lupta cu pandemia. Am reiterat că instituția prezidențială este interesată de a fi create locuri noi de muncă și de a dinamiza activitatea producătorilor autohtoni. În context, am subliniat că împreună cu autoritățile responsabile vom examina solicitarea făcută și vom acorda tot sprijinul posibil”, a precizat șeful statului, Igor Dodon.

primul.md

Cea mai mare ofertă depusă de către avocați pentru reprezentarea Republicii Moldova în litigiul în acțiunea înaintată de către Komaksavia Airport Invest Ltd, la primul concurs organizat de către Ministerul Justiției, și ulterior anulat, a fost de 3,6 milioane de euro. Cea mai mică sumă solicitată a fost de 175 de mii de euro. Datele au fost oferite de către Ministerul Justiției, în urma unei solicitări oficiale făcute de redacția BizLaw. 

Astfel, potrivit Ministerului Justiției, la concursul inițial în concurs s-au înscris următoarele firme de avocatură: 

• Willkie Farr & Gallagher LLP în parteneriat cu BAA “ACI Partners”: onorariul total 624.500 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 65.500 euro; 
• ”Vernon David” SRL: onorariul total 1.000.000 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 27.500 euro;
• Freshfields Bruckhous Deringer în parteneriat cu BAA “Institutul de Reforme Penale”: onorariul total 1.980.000 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 80.000 euro;
• Curtis, Mallet – prevost, Colt & Mosle LLP în parteneriat cu BAA “ACI Partners”: onorariul total 1.592.675 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 44.350 euro;
• BAA ”Buruiana & Partners”: onorariul total 175.000 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 10.000 euro. Alte cheltuieli nu sunt evaluate;
• Steptoe & Johnson LLP în parteneriat cu BAA “Bivol Soţchi & Partners”: onorariul total 499.825 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 49.982 euro;
• Cabinetul Avocatului ”Digore Eduard”: Onorariul total 3.600.000 Euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 510.000euro;
• Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom LLP în parteneriat cu BAA ”Buruiana & Partners”: onorariul total 875.000 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 48.000 euro. Alte costuri şi cheltuieli nu sunt prevăzute;
• Savoie Laportie și dr. Daniel Muller în parteneriat cu BAA ”ACI Partners”: onorariul total 914.500 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 55.000 euro;
• Reed Smith LLP, Queritius, Ms Belinda McRae în parteneriat cu BAA ”ACI Partners”: onorariul total 886.500 euro, care include costuri şi cheltuieli aferente;
• DLA Piper International LLP în parteneriat cu BAA ”ACI Partners”: onorariul total 1.000.000 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 300.000 euro;
• McDermott Will & Emery LLP în parteneriat cu BAA “Burac și Asociații”: onorariul total 1.950.000 euro, care include costuri şi cheltuieli aferente;
• Cabinetul Avocatului “Pavel Croitoru”: onorariul total 533.000 euro, care include costuri şi cheltuieli aferente;
• Westerberg & Partners în parteneriat cu BAA ”Ceachir, Zamfir & Partenerii”: onorariul total 2.215.000 euro. Alte costuri şi cheltuieli nu sunt prevăzute;
• Schoenherr în parteneriat cu CA “Vladimir Iurkovski”: onorariul total 600.000 euro, fără TVA. Alte costuri şi cheltuieli nu sunt prevăzute;
• Luther Rechtsanwaltsgesellschaft mbH, în parteneriat cu BAA ”Buruiana & Partners”: onorariul total 497.000 euro. Costuri de călătorie 20.000 euro. Alte costuri şi cheltuieli nu sunt prevăzute;
• Three Crowns LLP în parteneriat cu BAA Gladei și Partenerii: onorariul total 1.004.900 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 60.000 euro;
• Willkie Farr & Gallagher LLP în parteneriat cu BAA Gladei și Partenerii: onorariul total 619.600 euro, iar costuri şi cheltuieli aferente 65.500 euro. 

Amintim că, în concursul pentru selectarea avocaților, anunțat în data de 6 iunie și care s-a desfășurat în data de 22 iunie, nu a fost selectată nicio ofertă pe motiv că erau prea scumpe. Secretarul de Stat din cadrul Ministerul Justiției, Dorin Lișman, a declarat anterior că 9 iulie a fost data limită când urmau să fie prezentare observațiile preliminare pe această cauză, iar acestea au fost prezentate de către Ministerul Justiției.

În data de 17 iulie, Ministerul Justiției a anunțat un nou concurs de selectare a avocaților pentru reprezentarea statului în acțiunea înaintată de către Komaksavia Airport Invest Ltd (proprietarii Avia Invest SRL), pendinte în fața Institutului de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ din Stockholm (Regatul Suediei). Acesta va desfăşura prin deschiderea ofertelor în incinta Ministerului Justiţiei în data de 3 august.

bizlaw.md

Iubitorii aripioarelor picante și a nuggets-urilor de pui au primit o veste nu foarte îmbucurătoare. Compania KFC a anunțat că, în această toamnă, va produce primele bucăți de pui realizate cu tehnologia 3D de bioimprimare cu ajutorul celulelor de pui și a materialului vegetal.

Printr-un comunicat de presă emis pe data de 16 iulie 2020, KFC a anunțat asocierea cu firma 3D Bioprinting Solutions, din Rusia, pentru a crea bucăți de carne cu ajutorul tehnologiei 3D de bioimprimare cu ajutorul celulelor de pui și a materialului vegetal. Bioprintring Solutions este recunoscută pentru folosirea tehnicilor de bioimprimare 3D care combină materialul biologic utilizat în medicină pentru a crea țesuturi și chiar organe.

Potrivit comunicatului de presă, bucățile de pui vor avea gustul și aspectul celor tradiționale, însă această metodă ar fi mult mai benefică pentru mediu decât metoda tradițională de producere.

Astfel, această toamnă va marca o premieră în ceea ce privește bucățile de pui create în laborator pentru un lanț global de fast-food precum KFC.

„Produsele din carne artizanală sunt următorul pas în dezvoltarea conceptului nostru de „restaurant al viitorului”. Experimentul nostru în testarea tehnologiei 3D de bioimprimare pentru a crea produse de pui poate ajuta, de asemenea, la rezolvarea mai multor probleme globale viitoare„, a declarat în comunicatul de presă Raisa Polyakova, directorul general al KFC Rusia și al Statelor Independente ale Commonwealth.

Yusef Khesuani, cofondator și partener de conducere la 3D Bioprinting Solutions, a declarat că speră că parteneriatul KFC va ajuta la accelerarea creșterii cărnii pe bază de celule și le va face mai accesibile.

“Tehnologiile de imprimare biologică 3D, inițial recunoscute în medicină, câștigă azi din ce în ce mai multă susținere în industriile alimentare, precum cea de carne,” a declarat acesta.

albasat.md

Banca Naţională a Moldovei a stabilit pentru miercuri, 22 iulie, cursul oficial de schimb la nivelul de 16,9884 lei pentru 1 dolar.

De menționat că, ultima data, rata oficială de schimb a căzut sub nivelul de 17 lei pentru 1 dolar pe data de 15 octombrie 2018 – 16,9994 lei pentru 1 dolar. În ultimii 3 ani, cel mai mic curs oficial de schimb a fost înregistrată pe 7 aprilie 2020 - 18.6369 lei pentru 1 dolar. În același timp, la începutul anului 2020, cursul oficial de schimb valutar a fost 17.2093 lei pentru 1 dolari, iar din ianuarie și până în iulie, leul moldovenesc s-a consolidat cu 1,28% față de dolar.

Mai multe despre situația și prognozele pe piața valutară din Moldova aflați din comentariile agenției InfoMarket din 23 iulie, care sunt disponibile doar pentru abonații agenției.

InfoMarket

Piața creditelor bancare a fost cel mai puțin afectată de criză și cel mai rapid a început să-și recupereze pierderile susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. În cea mai recentă analiză privind piața creditelor bancare, expertul menționează că în lunile aprilie și mai, soldul creditelor în băncile comerciale din Republica Moldova a scăzut cu 1,1 miliarde de lei, care în luna iunie deja a recuperat jumătate din cădere, înregistrând o creștere de 570 de milioane de lei.

Potrivit economistului, de la începutul anului, piața creditelor bancare este în creștere cu 1,1 miliarde de lei. Altfel spus, creșterea din primele trei luni ale anului a compensat pe deplin scăderea din primele două luni de criză. Mai mult de jumătate din creșterea din acest an se datorează creditelor ipotecare, care în 2020 sau majorat deja cu 570 de milioane de lei. „De fapt, creditele ipotecare sunt locomotiva creșterii pieței creditelor bancare din ultimii trei ani. Ponderea creditelor ipotecare în portofoliul de credite bancare a crescut de la 4% în 2012 la 16,4% în trimestrul II din 2020. În prezent, fiecare al 6-lea leu, oferit sub formă de credit de către bănci, este oferit pentru credite imobiliare”, afirmă expertul.

Veaceslav Ioniță mai menționează că o atenție deosebită merită evoluția creditelor oferite persoanelor fizice, care practică activități antreprenoriale. În prima jumătate a anului 2020, volumul lor a crescut cu 184 de milioane de lei și a ajuns în luna iunie la aproape un miliard de lei, maxima din ultimii patru ani. Aceste tipuri de credite, spune expertul IDIS Viitorul, în 2014 constituiau 1,9 miliarde de lei, dar după criza din 2014 s-au redus până la 700 de milioane de lei la finele anului 2017. În ultimii cinci ani, băncile au creditat masiv persoanele fizice, însă această creditare a fost îndreptată spre credite imobiliare și credite de consum și mai puțin pentru afaceri.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, sunt trei motive de bază, care au permis băncilor să iasă relativ ușor din această criză. Este vorba de înăsprirea reglementărilor BNM aplicate băncilor în ultimii patru ani, care a dus la aceea că băncile au fost mult mai pregătitre pentru această criză decât în perioadele precedente. De asemenea, este vorba și de amânarea plăților la credite. BNM la începutul crizei a adoptată o decizie fără precedent, prin care a încurajat băncile comerciale să permită amânarea de plată la credite pentru clienții lor. Lucrul acesta a permis băncilor să ajute clienții lor, dar și să mențină portofoliul de credite le un nivel înaltă, fără a înrăutăți calitatea lui.

Totodată, este vorba și de ponderea mare a creditelor oferite persoanelor fizice. Persoanele fizice sunt cei mai buni platnici, rata creditelor neperformante la ei este de 5-7 ori mai mică decât la persoanele juridice și ei continuă să contracteze credite, chiar și pe perioadă de criză. Portofoliul de credite bancare oferite persoanelor fizice a crescut continuu în ultimii zece ani. Ponderea creditelor oferite persoanelor fizice, în totalul creditelor bancare, a crescut de la 10% în anul 2010 până la 35% în prezent. Anume persoanele fizice asigură menținerea și creșterea portofoliul de credite din sistemul bancar.

viitorul.org

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor beneficia de noi programe de dezvoltare. Un memorandum de cooperare în acest scop a fost semnat, astăzi, de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), comunică mybusiness.md.

Cele două instituții reprezentate de Iulia Costin, directorul general al ODIMM și Oxana Binzaru, directorul Regional al Fondului European pentru Europa de Sud-Est au semnat un memorandum de cooperare prin care și-au propus inițierea unor proiecte comune de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii, susținerea antreprenoriatului local și instituționalizarea educației financiare și a serviciilor conexe în cadrul ODIMM prin activități de consultanță și de consolidare a capacității.

Potrivit prevederilor Memorandumului, ODIMM va depune eforturi pentru susținerea dezvoltării programului de educație financiară pentru ÎMM-uri, organizarea instruirilor și webinarelor prin intermediul unei platforme educaționale online, desfășurarea instruirilor pentru instituțiile financiare și pentru ÎMM-uri cu privire la avantajele utilizării instrumentelor financiare, cum ar fi garanțiile de credit.

„Astăzi mai mult ca oricând întreprinderile mici și mijlocii au nevoie de suportul nostru, de noi programe, de finanțări. De aceea, orice oportunitate de cooperare cu organizațiile internaționale pentru susținerea afacerilor locale este binevenită. Sunt sigur că această colaborare va răspunde necesităților antreprenorilor noștri în ceea ce privește sporirea capacităților antreprenoriale, networking, sprijin financiar și aplicarea instrumentelor pentru dezvoltarea unor afaceri de succes”, susține ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean.

„Semnarea acestui memorandum este un pas important în dezvoltarea programelor noi de asistență tehnică și financiară, care vor contribui esențial la creșterea competitivității sectorului ÎMM, încurajarea spiritului inovator și a capacităților ODIMM de a oferi servicii calitative antreprenorilor autohtoni”, a menționat Iulia Costin, directorul general ODIMM.

Markus Aschendorf, președintele Facilității de Dezvoltare EFSE, a declarat că, în colaborarea dintre EFSE și ODIMM, există un mare potențial pentru realizarea aspirațiilor comune de consolidare a sectorului ÎMM din Moldova.

„Țara este binecuvântată cu antreprenori entuziaști și muncitori, iar ODIMM a oferit deja numeroase resurse și oportunități ÎMM-urilor din Republica Moldova. Suntem siguri că această cooperare sinergică va amplifica impactul și va spori viabilitatea fiecărei afaceri și a ecosistemului, contribuind la o dezvoltare economica sănătoasă”, a afirmat Markus Aschendorf.

La rândul său, EFSE va susține dezvoltarea programului de educație financiară pentru instituțiile financiare și pentru ÎMM-uri, va susține ODIMM în selectarea formatorilor și contractarea unei companii de consultanță pentru instruirea ÎMM-urilor și băncilor, va contribui la fortificarea ODIMM prin acțiuni de consolidare a capacității instituționale, consultanță, vizite de studiu etc.