Volumul comerţului exterior cu bunuri, în trimestrul I 2020, s-a modificat neesenţial (+0,5 la sută) comparativ cu trimestrul I 2019 şi a totalizat 1 792,59 mil. USD. Deficitul balanţei comerciale, în ianuarie-martie 2020, a crescut cu 2,3 la sută şi a constituit 717,91 mil. USD sau 28,9 la sută relativ la PIB. În această perioadă, exporturile înregistrate în balanţa de plăţi s-au micşorat cu 0,7 la sută, iar importurile au crescut cu 1,0 la sută faţă de trimestrul I 2019. Valoarea bunurilor expediate peste hotare după prelucrare pe teritoriul Republicii Moldova în trimestrul I 2020 s-a micşorat cu 26,5 la sută în raport cu perioada similară a anului precedent şi a constituit 142,67 mil. USD, arată datele Balanţei de Plăţi a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

În primul trimestru al anului 2020, deficitul comerţului exterior cu bunuri a crescut cu 1,9 la sută comparativ cu trimestrul I 2019 şi a constituit 739,80 mil. USD. Această evoluţie s-a datorat creşterii cu 58,0 la sută a deficitului comercial cu alte ţări (altele decât UE şi CSI), în timp ce deficitul cu ţările CSI s-a micşorat cu 7,4 la sută, iar cel cu Uniunea Europeană (UE-27, fără Marea Britanie) – cu 2,4 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. În clasamentul deficitului comerţului exterior cu bunuri, pe principalele poziţii se află: România, deficitul cu ea constituind 171,45 mil. USD (cu 5,6 la sută mai mare decât în trimestrul I 2019), Rusia – 126,17 mil. USD (în scădere cu 16,3 la sută), Ucraina – 122,83 mil. USD (-0,7 la sută), China – 75,81 mil. USD (-6,3 la sută), Turcia – 48,19 mil. USD (în creştere de 5,4 ori).

Cu toate că, de obicei, în structura importurilor pe categorii de bunuri predomină produsele minerale, în trimestrul I 2020 cea mai mare pondere a aparţinut produselor agroalimentare – 19,0 la sută, al căror import a crescut cu 15,5 la sută comparativ cu trimestrul I 2019. Concomitent, importurile de produse minerale au scăzut cu 14,4 la sută, astfel situându-se pe locul doi cu o pondere de 16,8 la sută din totalul bunurilor importate.

Reducere a importurilor de vehicule şi produse energetice

“Importul de produse ale industriei chimice s-a majorat cu 5,5 la sută faţă de trimestrul I 2019 şi a constituit 14,8 la sută din totalul bunurilor importate. Importul de maşini, aparate şi echipamente s-a schimbat nesemnificativ (+0,9 la sută) şi a păstrat aceeaşi pondere ca în trimestrul I 2019 – 14,8 la sută. Importul de vehicule şi echipamente de transport a înregistrat o scădere de 14,1 la sută, deţinând o pondere de 6,3 la sută din total. Importul de metale comune şi articole din acestea a crescut cu 6,9 la sută şi a avut o pondere de 6,2 la sută. Importul de materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea, de asemenea, a sporit cu 9,1 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, revenindu-i o pondere de 5,5 la sută din total”, se mai arată în datele BNM.

Importul de produse energetice şi electricitate, în trimestrul I 2020, a constituit 204,22 mil. USD, fiind cu 15,3 la sută mai mic comparativ cu perioada similară a anului precedent, evoluţie determinată de scăderea preţurilor. Valoarea importului de gaz natural în stare gazoasă s-a micşorat cu 30,7 la sută, de energie electrică – cu 39,0 la sută, de cărbune – cu 34,5 la sută, de benzine auto – cu 2,9 la sută, în timp ce importul de combustibil diesel a crescut cu 9,7 la sută, comparativ cu trimestrul I 2019.

Valoarea exporturilor de bunuri, în perioada ianuarie-martie 2020, a rămas practic neschimbată faţă de perioada similară a anului precedent (s-a micşorat cu 0,8 la sută.) Ponderea bunurilor livrate pe piaţa Uniunii Europene a fost de 61,4 la sută din totalul exporturilor de bunuri, pe piaţa CSI – 18,2 sută, iar altor ţări (inclusiv Marea Britanie) le-a revenit 20,4 la sută din totalul bunurilor exportate.

Exportul orientat către Uniunea Europeană, în primul trimestru al anului 2020, a înregistrat o creştere de 14,0 la sută, comparativ cu trimestrul I 2019, astfel, exportul către România a crescut cu 11,9 la sută, Cehia – cu 75,3 la sută, Polonia – cu 22,2 la sută. Această creştere a fost atenuată de scăderea exportului către Olanda cu 15,5 la sută şi Italia – cu 3,4 la sută.

Valoarea exportului destinat ţărilor CSI, în trimestrul I 2020, a fost cu 7,1 la sută mai mică faţă de perioada similară a anului precedent. Exportul către Rusia s-a micşorat cu 8,8 la sută, Belarus – cu 20,5 la sută, în timp ce exportul de bunuri către Kazahstan a crescut de 2,1 ori, iar către Ucraina – cu 6,6 la sută. Exportul către alte ţări, în trimestrul I 2020, a scăzut cu 25,5 la sută în raport cu trimestrul I 2019, scăderea fiind determinată de micşorarea exportului către Turcia cu 48,5 la sută, în timp ce exportul către Elveţia a crescut cu 23,7 la sută.

Aproape două treimi din exporturi sunt produse agroalimentare

În structura pe categorii a exporturilor efectuate în trimestrul I 2020, ponderea majoritară le-a revenit produselor agroalimentare – 63,1 la sută, al căror export s-a majorat cu 1,1 la sută comparativ cu trimestrul I 2019, până la 328,60 mil. USD. Această evoluţie a fost determinată de creşterea livrărilor de mere, pere şi gutui proaspete cu 34,5 la sută, boabe de soia – de 40,3 ori, nuci – cu 22,5 la sută, creşterea fiind atenuată de micşorarea livrărilor de seminţe de floarea soarelui cu 39,5 la sută, comparativ cu trimestrul I 2019.

Exportul de maşini şi aparate, de asemenea, s-a majorat cu 11,2 la sută până la 75,53 mil. USD, ceea ce a constituit 14,5 la sută din totalul exporturilor de bunuri. Exportul de articole şi părţi de mobilier nu s-a schimbat semnificativ şi a constituit 6,1 la sută din total, iar exportul de materiale şi articole textile a scăzut cu 7,8 la sută, constituind 2,8 la sută din total. Exportul de produse ale industriei chimice s-a diminuat cel mai puternic – cu 47,9 la sută şi a avut o pondere de 2,1 la sută din totalul exporturilor.

În perioada ianuarie-martie 2020, valoarea exportului de băuturi alcoolice a totalizat 45,80 mil. USD, fiind cu 8,8 la sută mai mare faţă de perioada similară a anului precedent. Această creştere a fost determinată de majorarea exporturilor către Uniunea Europeană (+21,6 la sută) şi alte ţări (+18,9 la sută). Astfel, s-au majorat livrările către România cu 1,71 mil. USD, Bulgaria – cu 1,22 mil. USD; Georgia – cu 1,24 mil. USD. În acelaşi timp, exportul către CSI a înregistrat o scădere cu 10,4 la sută în raport cu trimestrul I 2019, principala cauză fiind micşorarea exportului către Belarus cu 1,14 mil. USD.

La capitolul servicii exportate, datele BNM relevă că, ponderea majoritară revine serviciilor de călătorii – 24,9 la sută, al căror export s-a majorat cu 4,8 la sută comparativ cu trimestrul I 2019 şi a constituit 83,87 mil. USD. Iar la capitolul importuri, ponderea majoritară este deţinută de serviciile de transport – 33,9 la sută, al căror import a scăzut cu 7,9 la sută faţă de trimestrul I 2019 şi a constituit 85,76 mil. USD. În cadrul importurilor de servicii de transport, transportului de mărfuri i-a revenit o pondere de 69,5 la sută, transportului de pasageri – 14,6 la sută. Importul serviciilor de transportare a pasagerilor s-a diminuat cu 10,1 la sută, iar a mărfurilor – cu 2,8 la sută.

Excedentul balanţei comerţului exterior cu servicii, în primul trimestru al anului 2020, a constituit 84,06 mil. USD, în scădere cu 11,4 la sută faţă de trimestrul I 2019. Această dinamică a fost determinată de scăderea valorii serviciilor prestate nerezidenţilor cu 10,66 mil. USD, în timp ce importurile de servicii au rămas constante. Raportul dintre soldul balanţei serviciilor şi PIB a constituit 3,4 la sută, cu 0,5 p.p. mai mic decât în trimestrul I 2019.

Victor Ursu

capital.market.md

Prima cursă charter cu moldoveni care au zburat în Turcia a fost efectuată pe 4 iulie, iar cei 173 de turiști au trecut toate procedurile, respectând măsurile anti-COVID-19 și deja se odihnesc pe litoralul turcesc. Următorul zbor este planificat pentru data de 11 iulie, iar toate locurile deja sunt ocupate. La fel și în cazul curselor charter planificate pentru data de 14, 16 și 18 iulie.

Contactată de IPN, Viorica Cașu, directoarea unei agenții de turism, a declarat că la bord operatorii sunt nevoiți să păstreze șase locuri libere, în caz că cineva se infectează și va trebui adus acasă. Toate celelalte locuri sunt ocupate.

Au fost și turiști mai nerăbdători care nu au așteptat primul charter spre Antalya, ajungând în Turcia încă pe 1 iulie, cu curse regulate, cu escală prin Istanbul.

Cât ține de cei 173 de turiști care au zburat la mare cu charterul din 4 iulie, Viorica Cașu a menționat că fiecare a fost supus termometriei. Nimeni nu a avut nevoie de testare. Partenerii din Turcia i-au întâmpinat cu flori, aceștia fiind primii turiști din Republica Moldova. De asemenea, fiecare turist a primit un pachet cu măști și dezinfectanți. În autocarele cu care au mers la hotel au fost ocupate doar scaunele de la geamuri, fiind respectată distanța socială.

În toate hoteluri, check-in-ul a fost făcut chiar la sosire, iar turiștii nu au trebuit să aștepte ora 14.00, pentru care re regulă este fixată cazarea. Viorica Cașu a menționat că hotelurile sunt practic goale, în ele fiind cazați turiști în proporție de 20%. În aceste condiții, turiștii se simt și mai bine tratați, chiar și în restaurante fiind mai mulți chelneri. Spre deosebire de anii precedenți, când se opta pentru bufetul suedez, acum mâncarea este după sticlă, fiind servită la solicitare.

Pe teritoriul hotelurilor sunt mai multe locuri de unde turiștii își pot lua mască de protecție. Activitățile au rămas practic aceleași, doar că sunt desfășurate în aer liber. Accesul la cluburile pentru copii, saune și sălile de sport este în bază de programare. Dacă cineva iese de pe teritoriul hotelului, la întoarcere i se verifică temperatura.

Turiștii moldoveni au posibilitatea să procure, la dorință, asigurarea COVID-19. Acest lucru poate fi făcut direct din aeroport sau în Republica Moldova. Ei pot opta pentru o asigurare pentru care achită un euro pe zi. Aceasta acoperă două teste, tratament pentru șapte zile, fie în ambulatoriu sau izolarea la hotel, însă nu este prevăzut biletul la avion înapoi. Un alt tip de asigurare costă patru euro pe zi – COVID plus. Aceasta acoperă tratamentul pentru 14 zile – ambulatoriu sau hotel, dar este acoperit și biletul înapoi în țară.

Viorica Cașu susține că solicitările pentru vacanțe bucură operatorii, care pe timp de pandemie s-au pomenit în impas. Acest fapt le va permite să înceapă a returna banii pentru turiștii care au renunțat la sejururi. De asemenea, directoarea și-a exprimat speranța că nu vor exista cazuri de infectări în rândul turiștilor, întrucât există măsuri stricte. Ea a mai îndemnat ca, în cazul în care persoana are programată o vacanță, dar apare, de exemplu febra, să nu ezite să apeleze operatorul pentru a identifica o soluție, pentru a reprograma sejurul, astfel încât să nu se supună riscului nici pe ea și nici pe alții.

ipn.md

Raportul de evaluare a activității „Moldova IT Park” în anul 2019 a fost prezentat astăzi, 7 iulie, de către Secretarul de stat, Vitalie Tarlev, în cadrul unui briefing organizat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, comunică mybusiness.md.

Potrivit Secretarului de stat, în anul 2019 industria IT din Republica Moldova a realizat o creștere semnificativă, rezultatele înregistrate depășind cu mult așteptările. Astfel, la sfârșitul anului 2019 „Moldova IT Park” număra 525 de companii rezidente, în creștere cu 55% față de începutul aceluiași an.

De asemenea, în 2019 rezidenții „Moldova IT Park” angajau peste 9700 de persoane cu un salariu mediu lunar de circa 29 800 lei, cu 22% mai mare decât în 2018 și de 2,5 ori mai mult comparativ cu 2017 – perioada de până la crearea Moldova IT Park. În parc, pe parcursul anului 2019, au activat 133 de companii străine și 223 de companii locale nou create, iar venitul din vânzări a constituit 3.69 mlrd lei, fiind cu 1.42 mlrd lei sau cu 64% mai mare față de anul 2018.

Printre principalele activități desfășurate de rezidenți se numără realizarea softurilor la comandă (50%), consultanță IT (30%), analiza datelor (9% ), editarea jocurilor de calculator (7%) și a altor activități de cercetare și dezvoltare IT (5%).

Dinamica pozitivă a vânzărilor rezidenților a avut un impact major asupra încasărilor la bugetul public național. Rezidenții „Moldova IT Park” au achitat pe parcursul anului 2019 impozite și taxe în valoare totală de 403.2 mln lei, în creștere cu 19% față de anul 2018. Totodată, a fost generat efect colateral asupra economiei - cheltuieli din venituri salariale ale angajaților rezidenților parcului IT, care au constituit aproximativ 2.5 mlrd lei, ceea ce a rezultat în taxe și venituri la bugetul de stat în valoare de circa 500 mln lei pe parcursul anului 2019.

„Ministerul Economiei și Infrastructurii are în obiectivele sale consolidarea legislației privind parcurile IT și multiplicarea efectelor inovației IT asupra altor sectoare ale economiei naționale. La moment, venim cu o serie de inovații care ar sprijini acest model și ar crea noi rezerve de dezvoltare. În acest sens, promovăm un proiect de lege care prevede crearea unui Fond de susținere a inovațiilor digitale și start-up-urilor tehnologice, dar și creșterea cotei venitului asigurat al angajaților rezidenților parcului”, a declarat Vitalie Tarlev.

„Moldova IT Park” este primul parc IT din Republica Moldova, lansat la 1 ianuarie 2018, cu un impozit unic de 7% din venitul din vânzări și interacțiune simplificată cu autoritățile statului, care a făcut ca Moldova să dispună actualmente de cea mai atractivă și competitivă ofertă fiscală pentru industria IT la nivelul Europei Centrale și de Est. În 2019 „Moldova IT Park” a fost recunoscut de Uniunea Internațională în Telecomunicații drept una din cele mai bune practici globale în promovarea și dezvoltarea ecosistemului IT.

Centralele termice suburbane vor produce energie termică din biomasă, transmite MOLDPRES.

Potrivit unui comunicat al Termoelectrica, compania va demara în scurt timp un proiect ecologic care prevede producerea energiei termice din biomasă la centralele termice suburbane, aflate în gestiune.

Inițiativa vine ca urmare a colaborării Termoelectrica cu Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor și Terravesta din Marea Britanie, care prevede integrarea plantei energetice Miscanthus în ciclul de producere a energiei termice în sistemele de termoficare centralizate. Proiectul ecologic a fost desemnat câștigător în cadrul unui concurs al proiectelor de inovare și transfer tehnologic, organizat de către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare și urmează a fi cofinanțat de Termoelectrica și din bugetul de stat în proporție de 50%. Valoarea totală a investiției a acestui proiect pilot este de cca 1,7 milioane de lei.

Potrivit estimărilor făcute de Termoelectrica, de energie termică produsă ecologic vor beneficia 5500 de apartamente, 110 case, 40 de întreprinderi, 12 grădinițe publice, 25 de unități de învățământ și opt instituții medicale.

moldpres.md

Foto: Miscanthus. Автор: Wicki - собственная работа, Общественное достояние, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=6810760

Odată cu relaxarea interdicţiilor, unii turiști s-au și grăbit să ajungă pe litoral. Hotelierii din Grecia, Turcia, România vin cu oferte și pentru turiștii din Republica Moldova.

Vlada Şoimu, împreună cu familia, a plecat la mare în Grecia. ,,Sunt impuse reguli pe plajă, hoteluri, terase. Şezlongurile sunt poziţionate la doi metri distanţă unul de celălalt. În hotel, când am ajuns, ne-au verificat temperatura, am scris o declaraţie în care am precizat datele şi un contact al rudelor, în caz de vreun incident”, relatează turista. Turiști sunt mai puțini ca în anii trecuți. Hotelurile nu mai propun bufet suedez, optând pentru sistemul „A la Carte”.

În Grecia turiștii moldoveni pot ajunge momentan doar pe cale terestră.

Din 2 iulie şi România a scos regula de autoizolare. Astfel turiştii din Republica Moldova pot ajunge la mare fără a sta 14 zile autoizolaţi. Gabriela Preuteasa a profitat de acest fapt şi a plecat la mare la Constanţa. ,,Pe plajă nu sunt impuse unele restricţii. La terase pot fi doar câte patru persoane la o masă. Pentru cazare am ales o vilă situată la 650 m de mare. Aici nu am întâlnit reguli stricte de protecţie pentru turişti. Cel mai mult ne bazăm pe respectarea de către fiecare dintre noi a igienei şi a distanţării faţă de alte persoane”, a spus turista.

Contactat de IPN, Mihai Ceban, reprezentant al unei companii de turism, a confirmat faptul că pentru cetăţenii din Republica Moldova este permisă călătoria în Turcia, Grecia, România, Albania. În 4 iulie, cca 300 de pasageri au zburat cu o cursă charter în Turcia. Următorul zbor va fi efectuat pe 11 iulie. În Grecia au plecat câteva sute de persoane, atât cu maşina personală, cât şi cu autocarul.

ipn.md

Conduce o întreprindere, care este una din cea mai mare firme exportatoare de miere de albine din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene. Anual, prin intermediul acestei companii, circa 600 de tone de miere moldovenească ajunge în UE, comunică mybusiness.md.

Este vorba de Ina Negruță, o antreprenoare din Orhei, care este protagonista unei istorii de succes realizată în cadrul proiectului „NOI și UE – UE în Moldova: Percepțiile și Realitatea”, implementat de Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP), în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), cu suportul Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei.

Ideea afacerii i-a venit Inei, în 2011 și a fost, la început, o idee comună cu un om care a jucat un anumit rol în viața antreprenoarei. Însă, ulterior, ea a decis, împreună cu tatăl, că e timpul să lanseze propria afacere. Astfel, căpătând experiența din compania precedentă, a lansat în 2015 compania Visapina-Impex SRL, care de fapt a fost un vis – al ei și al familiei de a lansa propria afacere, iar, Visapina, de fapt înseamnă – un Vis în Apicultură a Inei.

„Acordul de Liber Schimb a fost startul activității noastre. Anume Acordul a stat la baza inițierii exporturilor noastre în Uniunea Europeană. Așa s-a primit că în acea perioadă a fost o stagnare, după un embargo, care l-a avut Republica Moldova, iar Uniunea Europeană și-a deschis larg ușa către mierea moldovenească. A început să apară un interes sporit pentru produsul nostru și noi am constatat, analizând piața, că să exporți în Uniunea Europeană nu este atât de dificil, dacă respecți toate regulile Acordului de Asociere. Cel mai mare vis al nostru la moment este să exportăm producția noastră în Uniunea Europeană sau poate și în alte țări ale lumii ambalată la borcan. Mierea moldovenească este o miere foarte calitativă, apreciată cu înalte distincții la concursurile internaționale și considerăm că noi, producătorul, trebuie să fie acel care să primească și plus valoarea pe acest produs. Deoarece, la moment, cu regret, produsul nostru este ambalat sub un alt brand, dar nu sub brandul moldovenesc”, consideră Ina Negruță.

Antreprenoarea nu se oprește aici. Printre planurile și visele ei este și construcția unei fabrici noi, la care va putea procesa și mai multe miere. La moment, capacitatea de producere este aproximativ de 1000 tone anual, dar Ina Negruță își dorește să mărească această capacitate.

Autoritățile Capitalei intenționează să deschidă filiale ale ”Pieței Centrale” în fiecare sector. Anunțul a fost făcut de primarul general Ion Ceban, la ședința operativă de astăzi a serviciilor municipale. El a precizat că, de curând, mai multe piețe private și-au sistat activitatea.

"În decurs de două zile să identificăm suplimentar spații în sector unde putem organiza și ajuta oamenii să-și vândă producția pe de o parte, iar ceilalți oameni să procure producția necesară. Cum putem da posibilitatea astăzi ca în aceste regiuni să fie create poate ca subdiviziuni a ”Pieței Centrale”, ca filiale a ”Pieței Centrale”. Filiale sectoriale care să activeze ca spații publice și pieți publice", a spus Ion Ceban.

Piața ”Delfin” din sectorul Buiucani al Capitalei urmează să-și sisteze activitatea din 7 iulie, pentru lucrări de reparație. Pretorul Vadim Brânzaniuc a precizat că decizia îi aparține directorului acestei întreprinderi.

"Vom propune pentru comerțul cu produse alimentare fructe și legume, inclusiv în zona Alba Iulia, Ghibu, Deleanu, dar și în partea de jos a sectorului Calea Ieșilor. Este o situație pe care nu ni-o dorim, dar și va afecta multă lume. Avem cel puțin 150 de agenți economici care activează pe teritoriul pieței și câteva sute de oameni care muncesc. Desigur ne va afecta foarte mult acest lucru", a mai adăugat el.

În 10 iulie, autoritățile Capitalei urmează să prezinte conceptul de modernizare a ”Pieței Centrale”.

NTV Moldova

Temerile locuitorilor din Botanică nu se confirmă, pe locul pieței vechi demolate de pe Bulevardul Dacia, va fi construită o clădire între străzile Teilor și Matei Milo, care va deveni o piață agricolă.

Despre aceasta a anunțat primarul general Ion Ceban în cadrul ședinței primăriei Chișinău din această dimineață.

Potrivit responsabililor de la primărie, pe locul vechi va fi construită o clădire cu trei etaje, unde vor fi amplasate locuri comerciale, birouri administrative și parcări subterane.

Pretorul de sector afirmă că au fost semnate deja contractele cu agenții economici. Cu toate acestea, primarul orașului și-a exprimat dorința ca proiectul de construcție să fie prezentat publicului.

„Cred că este necesar să facem prezentarea lui în mod public, pe site-ul construcțiilor viitoare, astfel încît cetățenii să nu aibă niciun dubiu că va exista o piață”, a subliniat Ion Ceban.

La rîndul său, pretorul de Botanica a menționat că în apropierea șantierului vor fi instalate 2 panouri de informative.

noi.md/md

Turcia este una dintre primele țări care a acceptat tranzitarea frontierei de stat a cetățenilor din R. Moldova. Astfel din 4 iulie, a avut loc primul zbor charter, cu turiștii moldoveni, spre Antalya, scrie ziarulnational.md referitor la Gagauznews.md.

Procedura de verificare la aeroportul din Antalya pentru covid-19

Toți turiștii, chiar înainte de trecerea controlului la frontieră, trebuie să măsoare temperatura corpului. Dacă depășește 37,8 grade, atunci turistul este trimis la cabinetul medical al aeroportului, unde va face testul de coronavirus, absolut GRATUIT (această procedură durează în jur de 1 oră). Dacă testul s-a dovedit a fi pozitiv, atunci medicii din spital decid deja ce să facă în continuare. Dacă o persoană se simte bine, el părăsește calm din spital pentru a merge la hotelul său, dar i se oferă un spațiu izolat și îngrijiri medicale non-stop. Dacă starea pacientului este gravă, atunci el este lăsat în spital unde urmează tratamentul.

De altfel, la dorință puteți face propriul test pentru Covid-19 pe Aeroportul Antalya, chiar dacă nu aveți simptome ale bolii. Durează o oră și te costă 15 euro.

Polița de asigurare ”Covid-19”

Turiștii au posibilitatea să achiziționeze o poliță de asigurare ”VOLUNTARĂ” care să-l asigure de orice problemă asociată cu probabilitatea de a avea covid-19.

Costul minim al poliței este de 15 euro. În acest caz, vi se vor plăti cheltuieli medicale, în valoare de până la 3.000 de euro.

Există o opțiune pentru 19 euro, unde asigurarea acoperă până la 5.000 de euro.

Dacă achiziționați o poliță pentru 23 de euro, atunci limita costurilor de tratament și reabilitare va fi de 7000 de euro.

Să ne dăm seama pentru ce pot fi suficienți acești bani?

Cursul standard de tratament pentru covid-19 în spitalul din Antalya, cu condiția ca boala să fie ușoară până la moderată, variază de la 3 la 5 mii de euro. Testul coronavirus, costă 115 lire în Turcia, echivalentul a 15 euro. Toate aceste cheltuieli sunt incluse în poliță. De asemenea, asigurarea va acoperi cheltuielile aferente hotelului, dacă din cauza bolilor veți fi obligat să stați în Turcia mai mult timp. Și chiar înlocuirea biletului de întoarcere pentru avion, dacă este necesar.

În Antalya situația este ținută sub control

Situația legată de coronavirus, în Antalya, este destul de calmă. În total, au fost mai puțin de 600 de persoane infectate de covid-19. Creșterea zilnică a pacienților este de 15-20 de cazuri noi pe zi.

Ce este un certificat de turism sănătos în Antalya?

Absolut toate hotelurile în care turiștii moldoveni se odihnesc sunt complet echipate „în conformitate cu cele mai recente standarde de combatere a pandemiei”. Este vorba, în special, despre instalarea pe scară largă a termometrelor electronice care măsoară temperatura corpului turiștilor. Astfel de termometre în hoteluri sunt peste tot: la intrare, în drum spre plajă, în restaurante etc.

Hotelurile care doresc să primească turiști în acest an au fost supuse unei proceduri speciale și au primit un „Certificat de turism sănătos”.

În special, în hotelurile turcești există locuri speciale pentru izolarea turiștilor cu covid-19. Scopul unui hotel bun este protejarea oamenilor sănătoși și crearea tuturor condițiilor, astfel încât un turist afectat de o pandemie să se poată simți, de asemenea, confortabil.

Potrivit lui Ahmet Ener, reprezentant Tez-Tour, hotelurile mari pot face față cel mai bine acestei sarcini, unde bungalo-urile separate sau chiar clădiri întregi ies în evidență pentru locuri de izolare. Prin urmare, dacă doriți să vă protejați spațiul social în timpul vacanței, vă recomandăm să ascultați aceste sfaturi.

„În general, situația sanitară din Antalya este foarte calmă”, concluzionează Ahmet Ener. „Da, avem o serie de reguli stricte, cum ar fi purtarea obligatorie a unei măști de protecție în locuri publice. Dar turcii înțeleg foarte bine că oamenii sunt deja obosiți de pandemie. Și așa încearcă, în primul rând, să creeze toate condițiile pentru o vacanță confortabilă, fără griji".

ziarulnational.md

Numărul populației Republicii Moldova este în descreștere, migrația fiind principalul factor care duce la declin. Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2020 numărul provizoriu al populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova a constituit 2640,45 mii persoane, în scădere cu 45,7 mii persoane față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie cotidianul.md.

Datele Birului Național de Statistică sunt și mai îngrijorătoare dacă analizăm numărul provizoriu al populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova de acum 7 ani. Mai exact, față de la 1 ianuarie 2014 acest număr a scăzut cu 228,7 mii de persoane sau cu 8%. Datele confirmă o tendință clară de micșorare a populației de la ultimul recensământ al populației şi locuințelor (anul 2014) şi până în prezent.

Reprezentanții BNS atrag atenția că datele cu privire la numărul populației la 1 ianuarie 2020 sunt provizorii deoarece sunt estimate în baza ratelor migrației nete din anul 2018, care au fost adăugate la numărul populației la începutul anului 2019 și la sporul natural.

Ca și în anii precedenți, datele arată că în Republica Moldova trăiesc mai multe persoane de gen feminin. Conform estimărilor, la începutul anului 2020, populaţia feminină a constituit 1371,2 mii persoane sau 51,9% din populația țării (comparativ cu 52,2% la 1 ianuarie 2019).

Totodată, populaţia masculină a reprezentat 1269,2 mii persoane sau 48,1% din populația țării (47,8% la 1 ianuarie 2019).

cotidianul.md