Volumul comerţului exterior cu bunuri, în trimestrul I 2020, s-a modificat neesenţial (+0,5 la sută) comparativ cu trimestrul I 2019 şi a totalizat 1 792,59 mil. USD. Deficitul balanţei comerciale, în ianuarie-martie 2020, a crescut cu 2,3 la sută şi a constituit 717,91 mil. USD sau 28,9 la sută relativ la PIB. În această perioadă, exporturile înregistrate în balanţa de plăţi s-au micşorat cu 0,7 la sută, iar importurile au crescut cu 1,0 la sută faţă de trimestrul I 2019. Valoarea bunurilor expediate peste hotare după prelucrare pe teritoriul Republicii Moldova în trimestrul I 2020 s-a micşorat cu 26,5 la sută în raport cu perioada similară a anului precedent şi a constituit 142,67 mil. USD, arată datele Balanţei de Plăţi a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).
În primul trimestru al anului 2020, deficitul comerţului exterior cu bunuri a crescut cu 1,9 la sută comparativ cu trimestrul I 2019 şi a constituit 739,80 mil. USD. Această evoluţie s-a datorat creşterii cu 58,0 la sută a deficitului comercial cu alte ţări (altele decât UE şi CSI), în timp ce deficitul cu ţările CSI s-a micşorat cu 7,4 la sută, iar cel cu Uniunea Europeană (UE-27, fără Marea Britanie) – cu 2,4 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. În clasamentul deficitului comerţului exterior cu bunuri, pe principalele poziţii se află: România, deficitul cu ea constituind 171,45 mil. USD (cu 5,6 la sută mai mare decât în trimestrul I 2019), Rusia – 126,17 mil. USD (în scădere cu 16,3 la sută), Ucraina – 122,83 mil. USD (-0,7 la sută), China – 75,81 mil. USD (-6,3 la sută), Turcia – 48,19 mil. USD (în creştere de 5,4 ori).
Cu toate că, de obicei, în structura importurilor pe categorii de bunuri predomină produsele minerale, în trimestrul I 2020 cea mai mare pondere a aparţinut produselor agroalimentare – 19,0 la sută, al căror import a crescut cu 15,5 la sută comparativ cu trimestrul I 2019. Concomitent, importurile de produse minerale au scăzut cu 14,4 la sută, astfel situându-se pe locul doi cu o pondere de 16,8 la sută din totalul bunurilor importate.
Reducere a importurilor de vehicule şi produse energetice
“Importul de produse ale industriei chimice s-a majorat cu 5,5 la sută faţă de trimestrul I 2019 şi a constituit 14,8 la sută din totalul bunurilor importate. Importul de maşini, aparate şi echipamente s-a schimbat nesemnificativ (+0,9 la sută) şi a păstrat aceeaşi pondere ca în trimestrul I 2019 – 14,8 la sută. Importul de vehicule şi echipamente de transport a înregistrat o scădere de 14,1 la sută, deţinând o pondere de 6,3 la sută din total. Importul de metale comune şi articole din acestea a crescut cu 6,9 la sută şi a avut o pondere de 6,2 la sută. Importul de materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea, de asemenea, a sporit cu 9,1 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, revenindu-i o pondere de 5,5 la sută din total”, se mai arată în datele BNM.
Importul de produse energetice şi electricitate, în trimestrul I 2020, a constituit 204,22 mil. USD, fiind cu 15,3 la sută mai mic comparativ cu perioada similară a anului precedent, evoluţie determinată de scăderea preţurilor. Valoarea importului de gaz natural în stare gazoasă s-a micşorat cu 30,7 la sută, de energie electrică – cu 39,0 la sută, de cărbune – cu 34,5 la sută, de benzine auto – cu 2,9 la sută, în timp ce importul de combustibil diesel a crescut cu 9,7 la sută, comparativ cu trimestrul I 2019.
Valoarea exporturilor de bunuri, în perioada ianuarie-martie 2020, a rămas practic neschimbată faţă de perioada similară a anului precedent (s-a micşorat cu 0,8 la sută.) Ponderea bunurilor livrate pe piaţa Uniunii Europene a fost de 61,4 la sută din totalul exporturilor de bunuri, pe piaţa CSI – 18,2 sută, iar altor ţări (inclusiv Marea Britanie) le-a revenit 20,4 la sută din totalul bunurilor exportate.
Exportul orientat către Uniunea Europeană, în primul trimestru al anului 2020, a înregistrat o creştere de 14,0 la sută, comparativ cu trimestrul I 2019, astfel, exportul către România a crescut cu 11,9 la sută, Cehia – cu 75,3 la sută, Polonia – cu 22,2 la sută. Această creştere a fost atenuată de scăderea exportului către Olanda cu 15,5 la sută şi Italia – cu 3,4 la sută.
Valoarea exportului destinat ţărilor CSI, în trimestrul I 2020, a fost cu 7,1 la sută mai mică faţă de perioada similară a anului precedent. Exportul către Rusia s-a micşorat cu 8,8 la sută, Belarus – cu 20,5 la sută, în timp ce exportul de bunuri către Kazahstan a crescut de 2,1 ori, iar către Ucraina – cu 6,6 la sută. Exportul către alte ţări, în trimestrul I 2020, a scăzut cu 25,5 la sută în raport cu trimestrul I 2019, scăderea fiind determinată de micşorarea exportului către Turcia cu 48,5 la sută, în timp ce exportul către Elveţia a crescut cu 23,7 la sută.
Aproape două treimi din exporturi sunt produse agroalimentare
În structura pe categorii a exporturilor efectuate în trimestrul I 2020, ponderea majoritară le-a revenit produselor agroalimentare – 63,1 la sută, al căror export s-a majorat cu 1,1 la sută comparativ cu trimestrul I 2019, până la 328,60 mil. USD. Această evoluţie a fost determinată de creşterea livrărilor de mere, pere şi gutui proaspete cu 34,5 la sută, boabe de soia – de 40,3 ori, nuci – cu 22,5 la sută, creşterea fiind atenuată de micşorarea livrărilor de seminţe de floarea soarelui cu 39,5 la sută, comparativ cu trimestrul I 2019.
Exportul de maşini şi aparate, de asemenea, s-a majorat cu 11,2 la sută până la 75,53 mil. USD, ceea ce a constituit 14,5 la sută din totalul exporturilor de bunuri. Exportul de articole şi părţi de mobilier nu s-a schimbat semnificativ şi a constituit 6,1 la sută din total, iar exportul de materiale şi articole textile a scăzut cu 7,8 la sută, constituind 2,8 la sută din total. Exportul de produse ale industriei chimice s-a diminuat cel mai puternic – cu 47,9 la sută şi a avut o pondere de 2,1 la sută din totalul exporturilor.
În perioada ianuarie-martie 2020, valoarea exportului de băuturi alcoolice a totalizat 45,80 mil. USD, fiind cu 8,8 la sută mai mare faţă de perioada similară a anului precedent. Această creştere a fost determinată de majorarea exporturilor către Uniunea Europeană (+21,6 la sută) şi alte ţări (+18,9 la sută). Astfel, s-au majorat livrările către România cu 1,71 mil. USD, Bulgaria – cu 1,22 mil. USD; Georgia – cu 1,24 mil. USD. În acelaşi timp, exportul către CSI a înregistrat o scădere cu 10,4 la sută în raport cu trimestrul I 2019, principala cauză fiind micşorarea exportului către Belarus cu 1,14 mil. USD.
La capitolul servicii exportate, datele BNM relevă că, ponderea majoritară revine serviciilor de călătorii – 24,9 la sută, al căror export s-a majorat cu 4,8 la sută comparativ cu trimestrul I 2019 şi a constituit 83,87 mil. USD. Iar la capitolul importuri, ponderea majoritară este deţinută de serviciile de transport – 33,9 la sută, al căror import a scăzut cu 7,9 la sută faţă de trimestrul I 2019 şi a constituit 85,76 mil. USD. În cadrul importurilor de servicii de transport, transportului de mărfuri i-a revenit o pondere de 69,5 la sută, transportului de pasageri – 14,6 la sută. Importul serviciilor de transportare a pasagerilor s-a diminuat cu 10,1 la sută, iar a mărfurilor – cu 2,8 la sută.
Excedentul balanţei comerţului exterior cu servicii, în primul trimestru al anului 2020, a constituit 84,06 mil. USD, în scădere cu 11,4 la sută faţă de trimestrul I 2019. Această dinamică a fost determinată de scăderea valorii serviciilor prestate nerezidenţilor cu 10,66 mil. USD, în timp ce importurile de servicii au rămas constante. Raportul dintre soldul balanţei serviciilor şi PIB a constituit 3,4 la sută, cu 0,5 p.p. mai mic decât în trimestrul I 2019.
Victor Ursu
