Joi, 25 Iunie 2020 15:30

Argumente mai vechi şi mai noi în promovarea unui proiect bun pentru Moldova

agro10Un top al ţărilor care au oferit asistenţă financiară R. Moldova clasează Japonia pe locul trei, cu peste 150 milioane de dolari SUA. Japonia este devansată doar de Statele Unite şi Uniunea Europeană, banii find oferiţi unor proiecte de natură diferită, iar sprijinul a vizat de foarte multe ori agricultura. De obicei, deciziile de finanţare sunt luate doar după ce grupuri de lucru sau misiuni de experţi ai Agenţiei de evaluare pentru cooperare internaţională vin la Chişinău pentru a studia şi pentru a acumula informaţie asupra domeniilor în care Japonia ar putea iniţia proiecte de asistenţă tehnică, scrie capital.market.md.

Cea mai proaspătă dovadă a unor relaţii de maximă eficienţă între cele două state este recenta decizie a autorităţilor de la Chişinău de a iniţia negocieri pentru semnarea unui acord cu Guvernul Japoniei, privind acordarea unui împrumut în cadrul proiectului „Modernizarea tehnicii şi a echipamentului agricol”.

Acordul a fost întocmit prin schimb de note şi are drept scop confirmarea deschiderii Guvernului nipon de a oferi un credit preferenţial Guvernului R. Moldova, în valoare de aproximativ 18,7 milioane de dolari, prin intermediul aceleiaşi Agenţii Japoneze pentru Cooperare Internaţională, iar suportul va fi folosit pentru implementarea programului de modernizare a maşinilor şi a echipamentului agricol din ţara noastră.

În prezent, între R. Moldova şi Japonia sunt semnate aproximativ 40 de documente de cooperare, majoritatea referindu-se la acordarea asistenţei financiare şi tehnice ţării noastre. Totodată, Japonia este una dintre principalele surse de investiţii în industria auto din Moldova. În ţară şi-au deschis fabrici de cablaje două companii japoneze mari – „Sumitomo” şi „Fujikura”, care au devenit rezidenţi ai zonelor economice libere. În ultimii câţiva ani, „Sumitomo” a investit 30 milioane de euro în deschiderea unei fabrici cu 2,5 mii de locuri de muncă, iar „Fujikura” a investit 20 milioane de euro şi a deschis aproximativ două mii de locuri de muncă.

Cele 18 milioane de dolari, însă, imprimă continuarea unui proiect care a făcut şi face istorie pe domeniul agricol, iniţial fiind vorba despre asigurarea producătorilor cu tehnică agricolă, ca ulterior să se facă un salt spre modernizarea sectorului, dar tot pe dimensiunea lui tehnică.

Între timp, instituţia guvernamentală a făcut o schimbare de format a ceea ce se numea Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare, iniţial aducându-se suficiente argumente pentru menţinerea acestei entităţi. Principalul argument a fost Gradul înalt al insuficienţei de mijloace tehnice pentru lucrarea terenurilor arabile şi creşterea producţiei agricole. De altfel, argumentul este practic similar celui de la care se pleca acum circa douăzeci de ani.

Începând cu anul 1998, pentru evaluarea situaţiei în domeniul mecanizării agriculturii, câteva misiuni de experţi japonezi au vizitat ţara noastră. În rezultatul studiului de fezabilitate şi cu efortul conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare din acea perioadă, a fost elaborat un proiect de aprovizionare cu tehnică şi echipament agricol necesar fermie­rilor. Realizarea şi implementarea finanţării date a devenit posibilă prin obţinerea unui Grant din partea Guvernului Japoniei din contul Programului 2KR. Astfel, în anul 2000 a fost iniţiat Proiectul Creşterii Producţiei Alimentare (din anul 2006 redenumit de donator – Proiectul de Asistenţă pentru Fermierii Neprivilegiaţi), implementarea finanţării începând la 20 august 2000, când între Guvernul R. Moldova şi Guvernul Japoniei a fost semnat primul Acord de Grant, întocmit prin Schimb de Note. Lucrările de valorificare a Grantului au fost organizate şi gestionate de Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare, creată prin ordinul Ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 26 din 2 martie 2001, ca entitate autonomă, nonprofit. Datorită valorificării eficiente de către Unitate a primului Grant acordat din contul Programului 2KR, a urmat a II-a tranşă în 2001, apoi, a III-a – în 2002, a IV-a – în 2004, a V-a – în 2006, a VI-a – în 2007, a VII-a – în 2008, a VIII-a – în 2009 şi în anul 2012 – a IX-a tranşă. Aşa cum se ştie, granturile au fost acordate nu în bani lichizi, ci în tehnică agricolă (combine pentru recoltarea cerealelor, tractoare, pluguri şi altă tehnică agricolă necesară), cu un şir de condiţii determinate de donator, pe care partea moldavă le-a respectat şi le-a îndeplinit.

A fost formulată şi o condiţie: de a obliga partea moldavă să depoziteze în Fondul de Partener 2KR, în termen de patru ani de la acordarea fiecărei tranşe, mijloacele financiare provenite din valorificarea tehnicii livrate din contul granturilor, iar mijloacele acumulate să fie utilizate în scopul extinderii finanţării şi dezvoltării în ansamblu a agriculturii autohtone. În scopul evitării devalorizării mijloacelor financia­re depozitate în Fondul de Partener 2KR şi utilizării lor eficiente, partea moldavă, în mod constant, cu acordul donatorului, a reinvestit mijloacele financiare în extinderea finanţării.

Până în prezent, din contul granturilor şi mijloacelor financiare acumulate în fondurile Agenţiei, au fost procurate peste 580 combine pentru recoltarea cerealelor, porumbului şi culturilor furajere, circa 5000 tractoare de diferite mărci şi tipuri, peste 800 de stropitori pentru protecţia plantelor, peste 780 de sisteme, instalaţii de irigare şi staţii de pompare a apei, 32 unităţi de echipamente pentru sisteme antigrindină, 17 unităţi de module de sere, mai mult de 2790 de unităţi de utilaje şi echipamente agricole (pluguri, cultivatoare, semănători, grape, prese de balotat), în total – peste 10000 unităţi de tehnică agricolă nouă. Tehnica este livrată beneficiarilor, cu achitarea costului acesteia în rate – în total la peste 4000 de producători agricoli din toată ţara. Actualmente, din cantitatea totală de tehnică livrată, peste 6000 de unităţi de tehnică sunt, deja, răscumpărate şi transmise în proprietate.

Ei bine, modificările despre care vorbim nu se limitează doar la înlocui­rea cuvântului “Unitate” cu “Agenţie”, ci are loc un transfer de noi instrumente de lucru, inclusiv atribuţii pe care precedenta entitate nu le-a avut. Unul din atributele principale ale autorităţii publice este posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile cu persoanele fizice sau juridice. Analizând Regulamentul Unităţii, prin prisma noţiunii de autoritate publică, constatăm că, sub aspectul competenţelor atribuite la fondarea ei, aceasta nu acţionează în regim de putere publică.

Punctul 6 al Statutului reformulat arată că scopul Agenţiei este de a facilita accesul fermierilor la tehnică şi echipament agricol modern prin vânzare-cumpărare, inclusiv în rate, obţinută de la partenerii niponi cu titlu de grant. Mijloacele financiare obţinute din vânzarea-cumpărarea acestei tehnici au fost reinvestite, cu acordul donatorului în aceleaşi activităţi. Din aceste considerente, activitatea desfăşurată de Agenţie dobândeşte aspectele unei activităţi comerciale. În pofida acestui fapt, Unitatea nu urmăreşte un scop de profit caracteristic societăţilor comerciale. Activitatea sa este supusă misiunii de a moderniza sectorul agricol prin înnoirea parcului de tehnică şi echipament agricol.

E de remarcat că, prin suportul acordat nouă, Japonia arată nu doar modele de relaţie dezinteresată, dar şi de consecvenţă în promovarea unor proiecte din care binele îi revine în cea mai mare parte Moldovei.

Constantin Olteanu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика