„Transformăm rîurile noastre în apă de canalizare. Nu mai există apă de calitate. Avem foarte puţină apă şi foarte poluată”, A SPUS INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
„De ce oamenii din Republica Moldova nu spun că apa uzată estre problema nr.21? Pentru că este o problemă invizibilă, noi o mirosim, dar oamenii când vor vedea acest reportaj ei nu vor înţelege că este o problemă prioritară. Când avem un deşeu l-am luat şi înţelegem că e poluare, dar apa este invizibilă. Ea este un iad toxic pentru noi, dar noi nu înţelegem cât de gravă este poluarea asta”, a declarat INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu
Râul Bîc face parte din clasa cinci - ca foarte poluat. Este însă atât de toxic încât, din cele cinci clase de poluare existente, pentru el ar putea apărea şi cea de-a şasea. Cu toţii ne-am obişnuit cu mirosul insuportabil şi culoarea închisă pe care o are. Puţini sunt care cunosc că cel mai poluat râu din Republica Moldova porneşte dintr-un izvor cristalin din rezervaţia "Plaiul Fagului", Ungheni.
„Chişinăul zilnic deversează 130 de mii de metri cubi de apă în Bîc, se epurează la staţia din Chişinău în ghilimele. Mai sunt şi alte localităţi care deversează în Bîc – Anenii Noi, Străşeni, Călăraşi şi sate mai mici care au conexiune cu râul. Sunt peste 60 de localităţi în rîul Bâc şi niciuna nu are staţie de epurare eficientă”, a precizat INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Aşa că, rîul Bîc are mai mult de 90 la sută din apă provenită de la canalizare, amestecată cu fecale, detergenţi, derivaţi din petrol şi multe alte elemente chimice toxice. La ieşirea din Chişinău, rîul devine şi mai toxic. Anual, Staţia de Epurare care nu funcţionează eficient, deversează 3,4 milioane de metri cubi de apă uzată.
Ceea ce vedem de culoare albă, şi pluteşte în rîul Bîc, chiar alături de un teren cu legume din raionul Anenii Noi, sunt fragmente de fecale.
„Toate nămolurile pe care noi le generăm ele ajung de la staţiile de epurare în râu şi dacă mergem pe cursul Bîc mai jos de Chişinău, unde se irigă culturile agricole şi ne vin în Chişinău pe piaţă şi dacă luăm o simplă creangă şi să investigăm fundul rîului o să vedem că totul este nămol negru, care are un miros insuportabil”, a spus INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Cu această compoziţie chimică din Bîc, un agent economic din Merenii Noi şi iriga nestingherit varza. Chiar dacă acest lucru este interzis prin lege.
„Cu apa din Bîc consumi toate toxinele în producţie”, a spus INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
„Acţiunile lor sunt conştiente sunt bine intenţionate ca să aibă un profit în defavoarea sănătăţii consumatorului”, a precizat GALINA NOROCEA, Agenţia Mediului.
Şi dacă pompa care scotea apa din Bîc este ascunsă, agricultorul a avut grijă să arate că nu încalcă legea şi nu atentează la sănătatea consumatorilor. Şi-a săpat un şanţ pentru a iriga cu apă de ploaie, însă surpriză – acolo era nu altceva decât tot apă din Bîc pe care o turna printr-o ţeavă.
Imediat cum a văzut echipa de filmare, paznicul a oprit pompa care deversa în şanţul de irigaţie apă din Bîc.
„Pe tot cursul râului,în punctele unde este efectuată monitorizarea apei ea este de calitatea cinci – foarte poluată”, a spus GALINA NOROCEA, Agenţia Mediului.
Anul trecut, o ţară întreagă a fost îngrozită de numeroasele loturi de legume din Anenii Noi infectate cu plumb de la apa din Bîc. Am decis să sesizăm Agenţia Naţională pentru Siguranţa Aliementelor, care este responsabilă, însă atitudinea angajaţilor, plătiţi din banii cetăţenilor să-şi facă treaba, a fost una de-a dreptul şocantă.
Deşi, cei de la ANSA au spus că ne vor expedia o notă informativă despre măsurile pe care le-au luat în legătură cu agentul economic, acest lucru s-a lăsat aşteptat.
Experţii în mediu vorbesc despre acest caz, drept unul de corupţie, la toate nivelurile.
„Apa din Bîc este foarte periculoasă pentru a fi folosită la irigare, tot ce vedem noi în Anenii Noi se întâmplă fără autorizaţie, există Inspecţia Ecologică în Anenii Noi şi nu sunt pedepsiţi. 00:43 MUSCA 05:45 Corupţia despre care noi nu cunoaştem, există careva înţelegeri la nivel local”, a spus INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Specialiştii susţin că apa din rîurile poluate a început să modifice şi compoziţia solului, despre care cunoaştem că ar fi unul dintre cele mai fertile din lume, fiind bogat în humus. Din cauza irigării cu ape poluate, conţinutul de humus s-a diminuat de la 5 - 6% până la 2,5 - 3,0% în ultimii ani.
„Solul devine solonceg, solul devine sărac, steril, neproductiv”, a precizat INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
O altă provocare, de a găsi apă potabilă de suprafaţă, o au vacarii de prin satele de pe malul Bîcului. Oamenii spun că, fiecare zi, caută soluţii pentru a-şi adăpa animalele pe imaş fără a exista riscul să moară.
Republica Moldova nu poate să se laude cu ape curgătoare care sunt, cel puţin, poluate moderat. Toate sunt catalogate ca poluate şi foarte poluate. Şi asta pentru că nu sunt staţii de epurare, iar dacă sunt, funcţionează inefficient. Aşa e şi cea de la Cricova.
„În aşa apă nu o să trăiască nimeni. Aici avem o probă de la staţia de epurare Cricova. Bineînţeles că ăsta e nămolul, care ajunge în Ichel, care este foarte poluat”, a spus INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Cricova, localitate cunoscută lumii întregi pentru beciurile subterane, unde Vladimir Putin şi Angela Merkel deţin colecţii de vin, deversează apă uzată direct în rîul Ichel. Mai apoi, se scurge în Nistru.
„Prin aşa activitate ei trebuie să primească amendă şi să fie închişi”, a spus INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Următorul sat de pe malul lui Ichel este Ciorescu. Şi aici se deversează apă netratată. Asta deşi, localitatea are o staţie de epurare nouă, însă nefuncţională. Agentul economic responsabil cu construcţia a luat banii şi a fugit fără să termine lucrările. Toate mizeriile se scurg în râu, şi sufocă locuitorii din satele din aval, Goian sau Făureşti.
Avem şi o strategie de mediu pentru anii 2013-2023, în care este scris că, într-un deceniu, va creşte calitatea rîurilor cu 50 la sută. Totul a rămas doar pe hârtie.
„Nu putem să spunem că este o creştere, ba din contra. Nu este o îmbunătăţire a calităţii apei din rîuri”, a spus GALINA NOROCEA, Agenţia Mediului.
În aceeaşi strategie, toate instituţiile responsabile de mediu au trasat un alt obiectiv nobil - de a planta până în 2030 copaci pe o suprafaţă 30 de mii de hectare pe malurile râurilor, astfel încât să se creeze o fîşie de protecţie. Deocamdată, nivelul plantărilor rămâne o enigmă şi pentru funcţionarii de mediu.
”Nu pot să spun ce suprafaţă s-a plantat, dar s-a plantat”, a precizat GALINA NOROCEA, Agenţia Mediului.
„Fîşiile de protecţie practic nu există, nu le vedem nicăieri, foarte rar când rîul are o fîşie. Fîşia de protecţie este un scut, ea opreşte toată poluarea şi asigură umbră a rîului”, a spus INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Lipsa acestor fîşii de protecţie afectează grav şi lacurile de acumulare de pe rîurile din care consumăm peşte. Pesticidele se scurg direct în lacuri, iar peştii fie mor, fie absorb nitraţii. Toate toxinele într-un final ajung în ficatul consumatorilor. Acest tabloul trist îi vedem şi pe rîul Cubolta. Nu rămâne fără vietăţi, ci şi seacă, pentru că rezervele de apă devin tot mai puţine.
„Situaţia se agravează pe rîu, a scăzut nivelul apei de ieri şi până azi cu 30 de cm”, a spus VICTOR BOLOGAN, şef interimar, Inspecţia Ecologică, Sîngerei.
Un alt obiectiv indicat în strategia de mediu, care şi el a eşuat, este informarea şcolarilor despre starea mediului din Republica Moldova. S-au cheltuit peste opt milioane de lei pentru elaborarea unor ghiduri pentru profesori. Într-un final, lecţia de mediu a devit opţională şi neselectată de nimeni.
„Noi putem să elaborăm legi peste legi, strategii peste strategii, ele nu funcţionează în realitate, ele nu ne aduc nouă oamenilor din Moldova un mediu de calitate mai bună. Noi deschidem bugetul de stat şi vedem ce alocă bugetul de stat pentru mediu pe un an de zile – nimic”, a precizat INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Până la difuzarea reportajului, reprezentanţii Agenţiei Apele Moldovei nu au dorit să ne ofere o reacţie referitoare la situaţia râurilor. Cei de la Inspectoratul de Mediu au fost de negăsit. Experţii susţin că toate aceste instituţii, care au fost create separat şi cu un Minister al Mediului pus sub paravanul Agriculturii, au dus la slăbirea intenţionată a organelor de stat în controlul mediului.
„Ministerul Mediului poţi să-l comansezi cu ministerul sănătăţii, educaţiei, ar fi o logică, ambii se gândesc la sănătate, dar cu ministerul agriculturii care consumă o resursă, el nu se gândeşte să o protejeze”, a spus INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Din nefericire, avem nu doar rîurile poluate, ci şi zăcămintele de ape minerale. Din cele 170 de resurse de ape minerale, mai mult de jumătate nu se exploateză pentru că sunt un pericol pentru viaţa umană. Apa din aceste resurse depăşeşte chiar şi de 10 ori cantitatea minimă admisă de fluor şi hidrogen sulfurat.
„Am trasnsformat ţara asta într-o canalizare şi gunoişte”, a menţionat INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
În present, volumul de apă potabilă disponibil în Republica Moldova este aproximativ 500 de metri cubi de cap de locuitor. Asta în timp ce norma recomandată la nivel european este de 1700 metri cubi de apă pe an pentru un singur locuitor.
„Peste 10 ani toţi vor pleca de aici, pentru că ţara va deveni un deşert”, a conchis INA COŞERU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Duminică, 19 Iulie 2020 09:48
Republica Moldova conduce în topul celor mai poluate râuri din Europa
Republica Moldova conduce încă un top ruşinos - are cele mai poluate râuri din Europa. Din cele peste 3 mii de ape curgătoare, niciuna nu are apă curată. Sunt sunt clasificate chiar de autorităţi ca foarte poluate. Şi asta pentru că din 900 de localităţi, doar 40 au staţii de epurare cu adevărat eficiente. Avem râurile din apă de la canalizare, iar fermierii îşi irigă culturile chiar sub privirile celor responsabili. Oamenii se plâng că le mor animalele după ce au băut apă din albiile infectate. Urmăriţi o radiografie a râurilor realizată de reporterul TVR Moldova, Sabina Hirianov în parteneriat cu Centrul Naţional pentru Mediu.
Publicat în
Business Noutăţi
Sâmbătă, 18 Iulie 2020 09:50
Promovarea antreprenorilor moldoveni din Italia. Cu ce propunere vine Ambasada R. Moldova din această țară
Ambasada Republicii Moldova în Italia intenționează să creeze un compartiment pe pagina sa oficială pentru promovarea antreprenorilor moldoveni din Italia, scrie cotidianul.md.
Astfel, pentru a comunica mai eficient, a stabili contacte, a se susține reciproc, reprezentanții Ambasadei propun antreprenorilor să completeze un chestionar, care poate fi găsit aici.
„Pentru a comunica mai eficient, a stabili contacte, a ne susține reciproc, vă propunem să completați chestionarul în cauză. Scopul chestionarului este de crea o listă a antreprenorilor moldoveni din Italia, inclusiv pe regiuni, domenii de activitate, pentru a putea promova și utiliza serviciile oferite de Dvs.”, spun reprezentanții Ambasadei.
„Acest exercițiu ne va ajuta să avem o listă a antreprenorilor moldoveni din Italia, inclusiv pe regiuni, domenii de activitate, pentru a putea promova și utiliza serviciile oferite de companiile acestora”, mai spun cei de la Ambasadă.
Publicat în
Business Noutăţi
Vineri, 17 Iulie 2020 09:02
Producător de ambalaje din Iaşi, iese pe pieţele din Ucraina şi Moldova
Producătorul de ambalaje Exonia din Iaşi a finalizat o investiţie de 3,5 mil. euro într-o nouă fabrică destinată ambalajelor biodegradabile şi vrea să extindă parteneriatele din vestul Europei, dar şi să înceapă unele noi în est, cu ţări precum Republica Moldova şi Ucraina, a declarat Tiberiu Stoian, director general, Exonia, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.
„Capacitatea doar pe fabrica nouă este la 300 de tone lunar, iar în acest moment producem 27 de tone. E o capacitate uriaşă, ca un Ferrari care merge pe lângă bordură cu 30 km/h. Din păcate, aceasta este situaţia cu care ne confruntăm, dar nu este o problemă, suntem în grafic”, a explicat Tiberiu Stoian, antreprenorul care a reuşit până acum să ajungă la afaceri de 4,65 mil. euro în 2019, prin intermediul fabricii iniţiale de ambalaje din mase plastice, scrie zf.ro.
Însă investiţiile companiei nu se opresc odată cu a doua fabrică, întrucât antreprenorul a menţionat că „merge la bătălie până la capăt” şi va continua investiţiile în dotări.
În prezent, exporturile reprezintă sub 6% din businessul producătorului de ambalaje.
În ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, Exonia a ratat în această perioadă oportunităţile aduse de expoziţiile care aveau loc în Vestul Europei în mod obişnuit. În ceea ce priveşte Estul, compania atacă pieţele din Republica Moldova şi Ucraina, unde are parte de sprijinul ambasadelor.
„Vizăm organizarea unor întrevederi cu potenţiali parteneri de afaceri din Republica Moldova la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie din Chişinău, cu colaborarea Ambasadei Romaniei de la Chişinau. La fel şi în Ucraina şi mai avem 2 ţări pentru care aşteptăm feedback de la ambasade”, a menţionat Stoian.
Cu 128 de angajaţi în prezent, Tiberiu Stoian a spus că vizează o creştere de 15% a cifrei de afaceri pentru 2020, versus o estimare pre-criză de 34-37%. Cererea a scăzut la începutul primăverii, însă odată cu relaxarea restricţiior aceasta a revenit, în contextul în care mulţi dintre clienţii mari ai Exonia au locaţii situate în centre comerciale – care au fost închise.
Publicat în
Business Noutăţi
Joi, 16 Iulie 2020 14:57
Fondurile facultative de pensii, încă un pas înainte
Ce pot face moldovenii dacă pensia de la stat nu le va ajunge pentru un trai decent? Este o întrebare care va deveni tot mai acută în următorii zece-douăzeci de ani sau chiar mai devreme, scrie capital.market.md.
În condiţiile în care populaţia Republicii Moldova continuă să se reducă şi să îmbătrânească, economiştii atrag atenţia că sistemul public de pensii ar putea să nu mai poată fi susţinut în forma actuală.
Coeficientul îmbătrânirii populaţiei a fost în primul trimestru al acestui an de 21,8 persoane în vârstă de 60 ani la 100 locuitori comparativ cu 20,8 în anul 2019, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Iar estimările anterioare ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, făcute în baza unor studii ştiinţifice, arătau că populaţia Moldovei se va micşora către anul 2050 cu 1 milion de persoane, iar 33 la sută din aceasta va avea vârsta de peste 60 de ani.
Datele BNS mai arată că, în Republica Moldova, în anul 2018 erau peste 700 mii de pensionari, dintre care aproape 530 mii pentru limita de vârstă. Statisticile oficiale mai denotă că pensia medie lunară în 2019 a fost de 1901,1 lei, iar a pensionarilor pentru limita de vârstă – de 1843 lei, care în medie acoperea minimul de existenţă cu 11,3 şi, respectiv, 7,9 la sută. Cum însă temperatura medie pe spital nu înseamnă deloc că nu sunt internaţi pacienţi cu febră, astfel e şi cu pensia medie. Circa 400 mii de persoane primeau o pensie care nu acoperea minimul de existenţă.
Specialiştii atrag atenţia că efortul propriu al fiecărui viitor pensionar va cântări foarte mult în asigurarea independenţei financiare la vârsta pensionării.
Iar efortul propriu, de care vorbesc economiştii, înseamnă şi pensiile facultative. Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind fondurile de pensii facultative, elaborat de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF). Ce înseamnă această pensie facultativă? Simplu vorbind, a doua pensie care va asigura persoanei un trai decent. Aceste fonduri nu vin să înlocuiască sistemul de pensii obligatorii. Nu este o alternativă, care te-ar face să renunţi la acest sistem.
Evident, există sceptici, ca totdeauna, când este lansat ceva nou. S-a încercat introducerea pilonului trei, pensii private şi nu a mers, vor spune unii. Este adevărat, nu a mers. La fel de clar este că există o lipsă de educaţie financiară în R. Moldova, persoana nu conştientizează că, dacă nu economiseşte în timpul vieţii active, nu va avea o siguranţă financiară suficientă la pensionare. Este o realitate. Însă în ultimul timp se face tot mai mult pentru a lichida acest „analfabetism economic”. Care este şansa acestor fonduri?, ar putea să întrebe unii.
Aceeaşi întrebare, probabil, şi-o puneau şi primii fondatori ai organizaţiilor de creditare nebancară, a asociaţiilor de economii şi împrumut. În ultimii doi-trei ani, însă, acestea au explodat, creditele nebancare au crescut cu circa 40 la sută, iar rolul lor pe piaţa creditară a crescut enorm, mai ales pe fondul crizei prin care a trecut sistemul bancar.
Există şi o garanţie solidă că banii, fie a persoanei fizice, fie a angajatorului, nu se vor pierde prin buzunarele cuiva. Care este garanţia? În primul rând, proiectul de lege prevede norme specifice protecţiei participanţilor şi beneficiarilor fondurilor facultative de pensii, în special, în ceea ce priveşte modul de dezvăluire a informaţiei aferente activităţii administratorului, condiţiile şi cerinţele planului de pensii şi prevederi ce ţin de raportarea către CNPF, în vederea menţinerii stabilităţii pe piaţa financiară nebancară. În al doilea rând, se prevede constituirea Fondului de garantare a contribuţiilor în sistemul de pensii facultative reglementat şi gestionat de CNPF, care va avea menirea să compenseze eventualele pierderi ale participanţilor şi beneficiarilor fondurilor de pensii facultative în cazul imposibilităţii asigurării lor de către administratorii de fonduri de pensii. În scopul detalierii modului de constituire, de contribuire şi de utilizare a Fondului respectiv, va fi elaborată o lege specială. În al treilea rând, va fi stabilită o mărime minimă a capitalului social al administratorului, care va creşte gradual de la 25 000 de euro, la intrarea în vigoare a legii, până la 125 000 de euro, nivel valabil în termen de 10 ani de la data intrării în vigoare a legii.
În fine, scopul proiectului este instituirea unei pieţe interne pentru acumularea şi oferirea de pensii facultative, administrate în mod privat, capitalizate, care să servească drept surse pentru completarea veniturilor provenite din sistemele publice de pensii, în condiţii de siguranţă şi tratament echitabil pentru participanţi, apreciază Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului.
Practic, pensiile facultative acţionează ca o asigurare voluntară, depinde şi cât este dispusă o persoană să plătească pentru a avea un fond mai mare de care să beneficieze când se va pensiona.
Şi încă ceva de remarcat, dacă ne uităm la randamentul pensiei publice, în cel mai bun caz, cel care contribuie la fondurile sociale de stat dacă primeşte înapoi jumătate din ceea ce a contribuit. În cazul fondurilor de pensii facultative, garantat primeşti cât ai depus, dar acestea au şi randament, deci primeşti mai mult decât banii cu care ai contribuit.
Cum se vor forma fondurile facultative de pensii? Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuţiilor voluntare ale salariaţilor şi/sau angajatorilor. Fiecare participant decide fondul de pensii la care contribuie, precum şi mărimea contribuţiei, încheind în acest sens un act individual de aderare la fond. În cazul creării unui fond ocupaţional – angajatorul propune propriilor salariaţi un plan de pensii facultative, achitând contribuţiile. Contribuţia poate fi divizată între salariat şi angajator. Astfel, pentru angajatori, pensia facultativă poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariaţilor şi de management al resurselor umane, consideră autorii proiectului.
Administrarea activelor fondurilor de pensii facultative va putea fi efectuată de o societate de pensii (societate pe acţiuni constituită exclusiv în scopuri de creare şi administrare a fondurilor de pensii facultative) sau de către o entitate reglementată din sectorul financiar (societate de administrare fiduciară a investiţiilor, asigurător/reasigurător), sau de către sucursalele persoanelor juridice autorizate pentru activităţile de administrare a fondurilor de pensii din alte state, înfiinţate în Republica Moldova, cu condiţia obţinerii licenţei conform prevederilor proiectului de lege.
Toate activele fondului de pensii trebuie păstrate într-o societate de investiţii, inclusiv bancă, ce urmează să aibă calitatea de depozitar.
„Depozitarul trebuie să fie responsabil pentru monitorizarea adecvată a fluxurilor de numerar ale fondurilor de pensii facultative şi, în special, pentru a verifica că contribuţiile şi mijloacele din investiţii sunt înregistrate în conturile participanţilor. Orice activ păstrat în custodie pentru un fond de pensii facultative trebuie să fie diferenţiat de activele proprii ale depozitarului şi să fie identificat, în orice moment, ca aparţinând fondului de pensii. O astfel de obligaţie ar trebui să confere un nivel suplimentar de protecţie pentru participanţii şi beneficiarii fondurilor de pensii”, menţionează autorii proiectului.
Vlad Bercu
Publicat în
Finanţe
Joi, 16 Iulie 2020 07:02
Modificări în programul „Prima casă”
Guvernul a aprobat diminuarea cotei participației proprii inițiale la programul „Prima casă”, de la 10% la 5% din prețul de procurare a locuinței. Concomitent, se majorează limita de vârstă pentru persoanele fizice care pot accede în program: de la 45 ani la 50 de ani, transmite IPN.
Vor fi excluse și condițiile ce țin de lipsa imobilului sau spațiul locuibil deținut în proprietate nu mai mare de 9 m2 per membru de familie. Vor fi acordate posibilității de a accede în program persoanelor fizice care dețin imobil în proprietate, dar intenționează să procure o locuință care depășește ca suprafață proprietatea deținută.
O altă modificare stabilește mecanismul de acordare a compensațiilor (în cuantum de 50% din soldul creditului rămas) persoanelor fizice care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului de stat „Prima casă” și întrunesc criteriile de eligibilitate ale programului.
De asemenea, este mărită compensația pentru familiile cu copii. Astfel beneficiarii părinți/tutori/curatori a 3 și mai mulți copii, în urma aprobării modificărilor respective, vor putea beneficia de o compensație în mărime de 100% din creditul ipotecar (suma principală).
Potrivit vicepremierului și ministrului finanțelor, Sergiu Pușcuța, implementarea modificărilor respective se va solda cu majorarea numărului persoanelor fizice eligibile pentru program.
Pentru anul 2020, în Legea bugetului de stat au fost prevăzuți 90 de milioane de lei pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”, dintre care pentru programele de compensare s-au alocat 40 de milioane de lei.
ipn.md
Publicat în
Business Noutăţi
Joi, 16 Iulie 2020 06:26
Copceac și Negru de Căușeni - două soiuri autohtone de struguri ce vor cunoaște o adevărată renaștere
Datorită eforturilor Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare (IȘPHTA), două soiuri autohtone, crescute cu multe secole în urmă, vor reveni din nou în actualitate. Șeful institutului, Victor Bondarciuc susține că soiurile Copceac și Negru de Căușeni au fost găsit în colecția ampelografică a organizației. Aceste soiuri nu mai există în plantațiile viticole din Republica Moldova, cu toate că este posibil să existe câțiva butași pierduți prin gospodăriile oamenilor.
În cadrul instituției, soiurile au fost înmulțite in vitro, acum butașii se dezvoltă, iar odată ce vor fi sădiți în plantația-mamă, aceștia vor putea lua drumul pepinierelor, iar de acolo, toți doritorii vor avea acces la acest material săditor.
Șeful laboratorului instituției susține că vechimea acestor soiuri nu poate fi stabilită cu precizie, dar presupune că, până și Ștefan cel Mare s-ar fi putut delecta cu un pahar de vin produs din struguri de Copceac sau Negru de Căușeni.
Amintim că, datorit eforturilor întreprinse de către IȘPHTA, cu susținerea USAID și Guvernului României, după 20 de ani a început producerea în masă a materialului de înmulțire și săditor viticol de categorii biologice superioare care permit creșterea recoltei și calității strugurilor.
Publicat în
Business Noutăţi
Miercuri, 15 Iulie 2020 14:32
Austria sistează cursele aeriene directe din şi spre R. Moldova
Austria a anunţat că interzice, de joi, 16 iulie, cursele aeriene directe din şi spre Republica Moldova şi alte nouă ţări considerate cu risc de coronavirus. Potrivit Radio Europa Liberă, pe lista austriacă au mai fost incluse România, Bulgaria şi toate statele din Balcanii de Vest.
Din cauza înrăutăţirii situaţiei epidemiologice în R. Moldova, interdicţii de intrare pentru cetăţenii moldoveni au fost anunţate anterior şi de Ungaria, cu precizarea că nu îi vizează pe cei aflaţi în tranzit, în deplasări oficiale sau implicaţi în transportul de mărfuri.
Italia a restricţionat călătoriile neesenţiale ale cetăţenilor R. Moldova, ca cele turistice sau vizitarea rudelor, în timp ce Grecia a spus că permite doar intrarea moldovenilor care au contracte de muncă pe teritoriul său, sunt studenţi la o universitate greacă sau au permis de şedere, mai transmite sursa citată.
Publicat în
Business Noutăţi
Marți, 14 Iulie 2020 12:41
Soția lui Plahotniuc se judecă în Cipru pentru dreptul de proprietate asupra unui iaht și a unui imobil din Spania
După ce a emis câteva ordine provizorii de înghețare, o instanță din Cipru a respins cererea soției lui Vlad Plahotniuc, Oxana Childescu, de a fi desemnată singura beneficiară a unor venituri din vânzarea unui iaht și a unei proprietăți spaniole. În timpul examinării, Curtea a considerat că litigiul nu intră în sfera sa de competență, chiar dacă printre inculpați se regăsesc și doi cetățeni ai Ciprului.
Potrivit mondaq.com, doamna Chilidescu, care era rezidentă în Statele Unite ale Americii, a dat în judecată doi cetățeni români, rezidenți din Dubai, pentru că ar fi încercat împreună cu alte persoane fizice și juridice, șase la număr, de a o priva în mod fraudulos de bunurile sale, un iaht și o proprietate spaniolă.
În afară de cei doi cetățeni români, Chilidescu a acționat în judecată o companie din Spania, o companie din Cipru, un rezident cipriot, o companie înregistrată în Hong Kong și o companie înregistrată în Seychelles.
Potrivit avocaților, problema din această procedură a fost finalizarea sau anularea ordinelor emise care au dus la înghețarea unor conturi în Emiratele Arabe de peste 62 milioane de euro, precum și emiterea sau respingerea celorlalte ordine solicitate. Mai exact, Childescu a solicitat următoarele hotărâri declarative:
1. Ea este proprietarul final al tuturor acțiunilor din capitalul companiei spaniole, cipriote, a celei din Hong Kong și din Seychelles și a bunurilor acestora;
2. Cetățenii români au conspirat între ei sau cu alte persoane din Cipru și din alte părți, în scopul de a provoca daune financiare reclamantului, care este soția lui Vlad Plahotniuc.
Judecătorii din Cipru au respins solicitările lui Childescu pentru că au considerat că nu este de competența instanțelor din Cipru de a examina o cauză la baza căreia stă o cerere de desemnare a dreptului la proprietate asupra unei proprietății spaniole înregistrată pe numele unei companii spaniole, deținută în cele din urmă de o companie din Seychelles.
Cât privește solicitarea de a institui un ordin Quia Timet (decizie prin care se împiedică acțiunile greșite care sunt iminente, dar care încă nu au început) în legătură cu riscul ca pârâții ciprioti să ajute, intenționat sau nu, la înstrăinarea proprietății spaniole nu a fost suficient pentru a oferi o bază jurisdicțională.
Potrivit magistratului, nu a existat nici o afirmație sau dovadă potrivit căreia inculpații ciprioți au fost implicați în vreun fel în acte ilegale sau conspirații împotriva reclamantului.
Astfel, Curtea a adoptat poziția avocaților potrivit căreia emiterea unui ordin de tip Quia Timet presupunea că principalul litigiu privind dreptul de proprietate a fost deja decis. De asemenea, a fost adoptată și presupunerea apărării precum că includerea pârâților din Cipru a fost o încercare de a găsi competență în instanța cipriotă.
Potrivit Rise Moldova, Oxana Chlidescu este fiica pictorului și sculptorului Emil Childescu și soția lui Vladimir Plahotniuc, ex-liderul Partidului Democrat din Moldova. Cei doi s-au căsătorit și au divorțat de mai multe ori, ultima separare oficială fiind înregistrată în anul 2009. Childescu și Plahotniuc au împreună doi copii, Timofei și Inochentie.
La sfârșitul anilor ’90 Oxana Childescu a figurat asociat majoritar la Minor SRL, prima denumire a Finpar Invest SRL, cea mai veche companie a familiei Plahotniuc. Tot ea a apărut drept beneficiar final a Axecorp Trading LTD, companie cipriotă asociată în Sigmateli LTD, o altă companie cipriotă care figurează în acte, conform datelor cadastrale din România și Franța, proprietara a două vile și a unei cabane montane.
Publicat în
Business Noutăţi
Marți, 14 Iulie 2020 12:37
Poziția UE despre asistența financiară pentru Moldova contrazice opoziția
Sprijinul financiar al UE, la fel ca și alte aspecte ale integrării europene, constituie o parte din măduva discursului opoziției de la Chișinău, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.Debursarea celei de-a doua tranșe din asistență macro-financiară a UE a fost acompaniată de aprecierea, dozată, a Comisarului European pentru Economie, Paolo Gentiloni, despre “eforturile de reformă” ale Guvernului Chicu în domenii problematice, precum reforma justiției și lupta împotriva corupției, punctează politologul.
Aceste declarații ale Comisarului european, alături de decizia de a aloca asistența UE, contrazice totalmente evaluările făcute de către reprezentații PAS și cei ai Platformei DA (Sergiu Litvinenco și respectiv Igor Munteanu), consideră Dionis Cenușa.
El amintește că la mijlocul lunii iunie, reprezentanții opoziției au acuzat Guvernul de îndeplinirea incompletă a pre-condițiilor politice, în particular a celor din domeniul justiției.
De asemenea, contrar aprecierilor satisfăcătoare ale Comisiei Europene, cu o zi înainte ca UE să anunțe aprobarea alocării de asistență (30 milioane EUR), principalul lider al opoziției Maia Sandu a blamat guvernarea pentru neobținerea celei de-a treia și finală tranșă – de 40 milioane EUR, evidențiază Dionis Cenușa.
El menționează că ex-premierul Maia Sandu a accentuat faptul că tranșa a treia a fost “anulată” de UE din cauza “iresponsabilității și lenii” guvernării. Politologul însă explică că, din punct de vedere tehnic, UE nu a “anulat” a treia tranșă, ci termenul limită al acordului de finanțare expiră în iulie 2020.
Discrepanțele între viziunea UE și cea a opoziției de la Chișinău are la bază cel puțin trei explicații, opinează Dionis Cenușa.
Potrivit primei ipoteze, lansată de către politolog, UE nu a reușit să colecteze informația detaliată despre progresul adevărat al reformelor, inclusiv din cauza blocării frontierelor. Această ipoteză este puțin probabilă, deoarece Comisia punctează că în decizia sa a reieșit din evaluările interimare din luna februarie.
A doua ipoteză, articulată de Dionis Cenușa, ține de faptul că opoziția are o abordare mai strictă decât cea a UE, iar uneori această abordare conține și o doză de subiectivism.
Iar cea din urmă ipoteză a politologului este că UE este la curent cu imperfecțiunea și caracterul parțial al anumitor reforme, dar optează pentru decizii de(geo-)politizate și constructive, sprijinind cheltuielile urgente de ordin socio-economic.
Banii europeni par să aibă o dublă importanță. Aceștia completează bugetul cu care urmează să opereze Guvernul. Totodată, asistența UE poate avea o conotație politică și să descurajeze planurile unei părți din opoziție de a termina mandatul actualului guvern, concluzionează politologul.
Publicat în
Business Noutăţi
Luni, 13 Iulie 2020 12:02
Restricții pentru vizitatorii Grădinii Botanice din Capitală
Conducerea Grădinii Botanice Naţionale din Capitală a semnat un ordin prin care a fost stabilit un set de restricții pentru vizitatori.
Potrivit ordinului, restricțiile au scopul de a menţine ordinea publică şi curăţenia pe întreg teritoriul Grădinii Botanice, transmite Știri.md.
Astfel, vizitatorii au interdicţia pentru:
- Circulaţia cu bicicleta a persoanelor cu vârsta mai mare de 10 ani;
- Vânatul, pescuitul în lacuri şi capturarea animalelor;
- Distrugerea şi/sau deteriorarea arborilor, puieţilor, lăstărişului sau a seminţişului;
- Vânatul de păsări şi animale sălbatice, distrugerea muşuroaielor de furnici, vizuinilor, cuiburilor, ascunzişurilor, altor sălaşe de animale;
- Culegerea şi colectarea neautorizată a plantelor medicinale, a florilor, fructelor, pomuşoarelor, ciupercilor, seminţelor, frunzelor;
- Deplasarea cu mijloacele de transport în afara drumurilor publice sau a terenurilor special amenajate;
- Spălarea mijloacelor de transport;
- Deplasarea fără autorizaţie a persoanelor străine în zonele interzise;
- Deplasarea pe teritoriul GBNI, cu animale de companie (câini, pisici etc.), indiferent de mărimea si vârsta animalului;
- Alte activităţi care contravin regimului special de protecţie şi celui de pază.
Persoanele care vor încălca aceste reguli riscă să fie sancționate.
Publicat în
Business Noutăţi
