CE 1160x100 4 2

Joi, 06 August 2020 16:07

Un şir de elemente care califică acordul cu FMI ca fiind unul fără precedent

fmi2În debutul săptămânii precedente au luat sfârşit discuţiile dintre Guvern, BNM şi echipa de negociatori a FMI asupra unui nou acord de finanţare. Este vorba de o perioadă de suport de trei ani, iar caietul de sarcini pe care îl promovează executivul şi expresia financiară a sprijinului oferit de Fondul Monetar Internaţional califică acest acord ca fiind unul dintre cele mai ambiţioase, unul care nu a avut precedente la Chişinău.

Dar acestea nu sunt singurele caracteristice prin care respectivul acord iese în evidenţă. Trebuie remarcat înainte de toate contextul economic şi cel social care face diferenţa dintre actualul şi precedentele acorduri cu FMI. Iniţial, Fondul Monetar a procedat la o analiză atentă a situaţiei economice şi a perspectivelor pe care le avem, constatând pentru anul curent o contractare a Produsului Intern Brut în mărime de 4,5 la sută, cu o posibilă revenire în anul viitor la o creştere de 4 la sută. Cât priveşte inflaţia anticipată, se arată o cotă suportabilă de 5 la sută, ceea ce ar sugera probabilitatea unei situaţii controlate de autorităţi.

Aşadar, acordul asupra căruia s-a convenit la Chişinău are una dintre cele mai mari şi mai ambiţioase componente financiare – 558 milioane de dolari care urmează să ajungă la Chişinău în mai multe tranşe până în anul 2023 inclusiv. Puţin peste 80 la sută din totalul suportului va fi orientat spre suportul bugetului, iar cealaltă parte îi va reveni rezervei valutare a statului, rezerve pe care, în situaţii de criză, se pun presiuni extrem de mari.

Printre scopurile urmărite în perioada asistenţei, o importanţă aparte i se conferă consolidării componentei veniturilor.

Potrivit premierului Chicu, programul cu FMI este fără precedent şi sub aspectul domeniilor pe care le cuprinde. Principalul capitol pe care îl “atacă” este guvernarea bugetar-fiscală, ceea ce ar însemna, înainte de toate, angajarea guvernului în vederea unor reforme clare de mobilizare a consolidării veniturilor, reforme pentru îmbunătăţirea calităţii bugetului şi transparenţei bugetului, reforme pentru eficientizarea cheltuielilor.

Un alt capitol vizează guvernanţa în sectorul financiar. Înainte de toate se are în vedere consolidarea independenţei Băncii Naţionale a Moldovei, după reglementarea mai eficientă a sectorului nebancar. Potrivit premierului, urmează ca până la 1 iulie 2023, creditarea nebancară şi asigurările să fie reglementate de către BNM.

Din acelaşi şir de angajamente agreate cu FMI face parte şi acela de a îmbunătăţi mediul de afaceri şi a încuraja concurenţa pe piaţă. O paranteză deschisă ne lasă să înţelegem că se are în vedere preponderent partea de business în care statul deţine majoritatea, sector care trebuie abordat cu toată determinarea, fără a admite tratamente selective, părtinitoare. În aceleaşi paranteze concretizăm că este vorba înainte de toate de întreprinderile din sectorul energetic.

Ceea ce este absolut specific acestui acord în comparaţie cu precedentele, e că pentru prima data un program cu Fondul Monetar Internaţional cere consolidarea statului de drept şi combaterea corupţiei la care se adaugă şi obiectivul de a reforma sistemul statistic al R. Moldova.

Concluziile FMI la final de negocieri au fost exprimate de negociatorul principal pentru Moldova în cadrul FMI, Ruben Atoyan. Potrivit acestuia, este vorba despre un amplu program de reformă economică sprijinit prin acordarea a 400 milioane DST. Decizia finală va fi luată probabil în septembrie prin aprobarea acestuia de către Managementul FMI şi Consiliul Executiv, cu recomandările ca R. Moldova să insiste pe mai multe acţiuni ce vizează independenţa băncii centrale, supravegherea sectorului financiar şi transparenţa fiscală.

Ruben Atoyan susţine că “noile acorduri ECF/FEP vor contribui la menţinerea stabilităţii macroeconomice, vor oferi suport politicilor promovate de autorităţi în procesul de recuperare post-pandemică şi vor încuraja finanţarea externă de la alţi donatori. “Bazându-se pe progresele realizate în cadrul programului anterior, noul acord va depune eforturi pentru a promova reforme instituţionale ambiţioase care vizează combaterea vulnerabilităţilor răspândite în domeniile guvernanţei fiscale, supravegherea sectorului financiar nebancar, reglementarea pieţei, anticorupţie şi statul de drept”, a spus negociatorul FMI.

Reprezentanţii FMI rămân la convingerea că reformele operate în sistemul bancar trebuie să-şi păstreze caracterul ireversibil. Totodată, susţin ei, o bancă centrală independentă ajută la stabilitatea macroeconomică, susţine încrederea investitorilor şi protejează sistemul financiar. Iată de ce, indiscutabil, este în interesul Moldovei să fie preocupată constant de independenţa BNM.

Sumele cu care se operează şi tonalitatea în care se negociază nu au ca şi punct de pornire doar problemele şi necesităţile arătate de R. Moldova în această perioadă. Da, acestea sunt demne de luat în vederea, dar la fel de important este faptul că la capătul acordului precedent, acelaşi Ruben Atoyan confirma că echipa Guvernului a demonstrat deschidere şi hotărâre în implementarea reformelor necesare. Şeful Misiunii FMI a declarat că majoritatea obiectivelor Programului RM – FMI care a ajuns la final au fost realizate şi Programul a fost unul de succes.

Tot atunci, însă, şeful misiunii spunea că deşi perspectivele sunt pozitive, totuşi rămân anumite riscuri. Acestea ţin de eventuala reinstalare a instabilităţii politice, inversarea anumitor politici sau încetinirea ritmului reformelor, care ar putea afecta încrederea şi limita opţiunile de finanţare externă. Vulnerabilităţile instituţionale şi cele legate de guvernanţă sunt larg răspândite şi constituie o piedică majoră în creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Cât priveşte componenta legată de statul de drept şi de corupţie trecută în acordul pornit spre aprobările din septembrie, şi acestea ţin de o constatare făcută încă în februarie curent, atunci când acelaşi Ruben Atoyan declara că “se atestă o percepţie generală că statul este corupt şi justiţia nu funcţionează adecvat. Cadrul de reglementare nu este pus în aplicare în mod corespunzător, iar existenţa sectorului impunător al întreprinderilor de stat generează riscuri bugetare şi subminează concurenţa şi productivitatea”.

Declaraţia a fost făcută, deci, în februarie, iar doar peste câteva luni, această simplă propoziţie, aşa cum vedem, capătă forma unui acord în care se văd clar sarcinile pe care şi le asumă guvernarea.

Constantin Olteanu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика