CE 1160x100 4 2

Joi, 17 Septembrie 2020 15:22

Subiectiv despre pandemie şi economie

money lei covidO companie germană din sectorul automotive şi-a deschis la 4 septembrie o unitate de producere în Republica Moldova. Printre clienţii săi sunt companii precum Siemens, Aptiv, Bosch, inclusiv şi clienţi din industria automotive cum ar fi Volkswagen, Daimler şi Ford, scrie capital.market.md.

Într-o situaţie dominată de o stabilitate economică, această ştire, probabil, ar fi trecută cu vederea. E normal ca investitorii străini să vină când există linişte pe piaţă. Deci, şi previzibilitate, când poţi fi sigur de ceea ce se va întâmpla mâine.

Şi e altceva, acum, când veştile negative ne copleşesc, iar economia afectată de pandemie se află într-un zbucium spasmatic. Numărul infectaţilor cu COVID-19 este în creştere, a decedaţilor – la fel, economia e în cădere, iar tot mai multă lume rămâne fără locuri de muncă. Mass-media ne „bombardează” cu veşti proaste. Este clar că ne aflăm într-un moment de cumpănă. Că ne confruntăm cu ceea ce nu a mai cunoscut lumea. Că impactul este dur, iar urmările imprevizibile. Însă, la umila mea părere, este mult prea devreme de a face concluzii. Şi asta pentru că chiar şi părerile epidemiologilor, care stau mereu cu ochiul pe virus, se schimbă mereu. Ceea ce a fost „purul” adevăr ieri, astăzi nu mai contează. Prognozele care erau date ca sigure cândva, astăzi nu mai sunt valabile.

Subiectiv vorbind, hai să aşteptăm finalul şi atunci să tragem concluzii, cei din domeniu să spună clar ce a fost asta, savanţii să pună pe masă, dacă îl vor avea, un vaccin, guvernele să ajute antreprenorii şi populaţia să depăşească această încercare grea la care au fost puşi, iar antreprenorii şi populaţia să respecte recomandările specialiştilor pentru a curma răspândirea virusului.

Să privim mai des la partea plină a paharului. Şi asta pentru că, în pofida a tot ce se întâmplă, eufemistic vorbind, paharul nu e gol.

Guvernul a aprobat proiectul de rectificare a bugetul de stat pentru 2020, ce prevede o diminuare a deficitului de la 8,5 la sută la 8,0 la sută. Este cel mai mare deficit din ultimele decenii. Potrivit documentului, veniturile scad cu 649,5 milioane de lei, cheltuielile – cu 1 miliard 856 de milioane de lei, iar deficitul este redus cu 1 miliard 207 milioane de lei.

Este o realitate dramatică. Dar, pe de altă parte, Serviciul Fiscal de Stat raportează o creştere, în opt luni ale acestui an, a încasărilor la Bugetul Public Naţional cu 74,9 milioane de lei. Iar la Bugetul asigurărilor sociale de stat creşterea încasărilor a fost şi mai mare, de 433,5 milioane de lei. Şi asta în condiţiile în care economia a intrat parţial pe linie moartă, o parte din companii, dar mai ales HORECA, turismul, şi-au stopat activităţile pe timp de stare de urgenţă, iar angajaţii au fost trimişi în şomaj tehnic. Criza însă a generat noi oportunităţi. Livrările la domiciliu au crescut enorm, precum şi vânzările online, iar o parte din angajaţi au muncit de acasă, dacă, desigur, le-au permis activităţile pe care le prestau. Cei care s-au orientat la timp, au avut o strategie bună pusă la punct, au avut de câştigat, chiar dacă au obţinut 60-80 la sută din venitule pe care le aveau până la pandemie.

Un domeniu important a fost şi el afectat, investiţiile în active imobilizate au scăzut cu 14,9 la sută în prima jumătate de an. Însă, dacă privim iarăşi la partea plină a paharului, investiţiile în clădiri rezidenţiale au crescut cu 5,7 la sută. Agenţii economici şi populaţia au investit în locuinţe şi case mai mult decât în 2019, chiar dacă se ştie că pe timp de criză ar fi trebuit să economiseşti orice bănuţ. Mai ales când câştigul salarial mediu lunar a crescut în trimestrul doi al anul 2020 cu doar 2,8 la sută faţă de primele trei luni ale anului, iar creşterea trimestrială a fost de 7,5 la sută, cea mai joasă din ultimii şase ani.

Totodată, preţurile apartamentelor în municipiul Chişinău se menţin de patru luni la acelaşi nivel – de circa 506 euro pentru un metru pătrat, cu 5 la sută mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019.

Sau un alt exemplu, în luna iunie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere cu 10,5 la sută (în preţuri comparabile) faţă de luna precedentă şi o creştere cu 3,0 la sută, comparativ cu luna iunie 2019. Totodată, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, în luna iunie a acestui an a crescut cu 23,9 la sută (în preţuri comparabile) faţă de luna mai 2020, deşi a scăzut cu 43,5 la sută comparativ cu luna iunie a anului trecut.

A avut mult de suferit şi turismul. Dar, pentru prima dată, cetăţenii noştri au călătorit atât de mult prin Republica Moldova, au descoperit noi destinaţii, deşi preţurile considerate de ei prea înalte şi stoparea activităţii pensiunilor pe timpul stării de urgenţă, i-a descurajat poate să călătorească şi mai mult în ţară.

Repornirea economiei la turaţiile pe care le-a avut până în martie o va readuce la normalitate şi atunci lucrurile vor merge mai bine. Evident că nu ar trebui nici să subestimăm impactul negativ pe care îl mai are criza, sfârşitul căreia nu se vede, mai ales la nivel de cetăţean.

Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată că populaţia ocupată a constituit în trimestrul doi al acestui an 821,5 mii de persoane, cu 8,8 la sută mai puţin faţă de perioada similară a anului precedent (901,1 mii). Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta de 15 ani şi mai mult (proporţia persoanelor ocupate cu vârstă de 15 ani şi mai mult faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 38,2 la sută, fiind în scădere faţă de nivelul anului precedent (41,4 la sută).

Potrivit rezultatelor Anchetei forţei de muncă, în trimestrul doi, forţa de muncă (populaţia activă) a Republicii Moldova, care include populaţia ocupată plus şomerii, a constituit 857,7 mii persoane, fiind în descreştere cu 9,0 la sută faţă de trimestrul II 2019.

Statisticienii apreciază că în trimestrul doi al acestui an, fiecare a zecea persoană în vârstă de 15 ani şi mai mult sau peste 217 mii, au declarat că situaţia epidemiologică din ţară a avut un impact direct asupra relaţiei lor cu piaţa muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 92 la sută, sunt persoane ocupate şi 7 la sută – persoane care au devenit inactive pe piaţa muncii din cauza pandemiei.

Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situaţia la locul de muncă datorită COVID-19, a constituit 200,6 mii sau 24,4% din totalul populaţiei ocupate. Impactul pandemiei asupra situaţiei la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea/sistarea activităţii, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parţial, micşorarea orelor de muncă efectiv lucrate etc.

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul II 2020 a constituit 163 mii, fiind în creştere de opt ori în comparaţie cu trimestrul doi 2019.

Este o realitate dură, dar, odată cu repornirea deplină a economiei, lucrurile vor reveni încet la normal.

Situaţia este complicată, dar ea nu poate continua la nesfârşit, inevitabil după rău vine bine, dar dacă vezi că există lumină la capătul tunelului este mai uşor.

Vlad Bercu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика