CE 1160x100 4 2

Vineri, 02 Octombrie 2020 08:43

Facilităţi fiscale de miliarde de lei. Doar din TVA suma a fost de 2 miliarde de lei

fisc pDe la obţinerea independenţei, R. Moldova a acordat un şir de facilităţi fiscale. Acestea sunt, de fapt, nişte cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entităţi economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora este de 60%. Conform statisticilor fiscale, în anul 2019, contribuabilii au beneficiat de diferite facilităţi fiscale aferente plăţii TVA, în valoare totală de 1,9 miliarde de lei, iar conform deciziilor adoptate de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), TVA restituită a constituit suma de 2,9 miliarde de lei, arată un raport al Curţii de Conturi.

Printre campioni la facilităţile fiscale se numără cei din domeniul energiei electrice care importată şi livrează către operatorul reţelei de transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice şi energiei electrice importate de operatorul reţelei de transport şi de sistem, de operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice. Suma facilităţilor fiscale de scutire a TVA-ului este de 1,2 miliarde de lei.

Serviciile livrate de către cooperativele agricole au beneficiat de scutirea TVA în sumă de 462 milioane de lei, serviciile poştale au fost scutite de TVA în sumă de 88,4 milioane de lei, proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpân a fost scutită de 2,2 milioane de lei.

Facilităţi fiscale cât jumătate din bugetul ţării

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, este de părere că: “nu a fost făcut niciun studiu, cu excepţia anului 2016 când Curtea de Conturi a dorit să afle care sunt acele facilităţi fiscale şi cine la primeşte. În prezent sunt peste 105. Ele sunt nişte cheltuieli fiscale pe care statul le oferă anumitor oameni. De exemplu, cei care-şi construiesc casă la ţară achită TVA de 20% prin achiziţia materialelor de construcţie, cei de la oraş care îşi cumpără apartament nu o fac. Nimeni dintre cei care au cumpărat un apartament de 40 mii de euro nu ştiu că statul le-a oferit o facilitate fiscală de 8000 de euro. A doua facilitate – 8% la zahăr. Este acesta un produs de primă necesitate? Din contra, medicii spun că avem o problemă – consumăm de două ori mai mult zahăr faţă de normă. Pentru facilitatea respectivă, statul cheltuie 100-120 mil. de lei anual”.

Potrivit lui Ioniţă, în anul 2011 facilităţile fiscale constituiau aproximativ jumătate din veniturile bugetului de stat, în 2015 – 62% din buget, iar în zece ani în care statul a oferit facilităţi fiscale, pierderile au însumat 145 miliarde de lei.

„Nu cerem anularea facilităţilor fiscale. Cerem ca la votarea bugetului să existe o anexă în care să fie arătată lista. În anul 2019 acestea vor constitui 23 miliarde de lei cu o pondere de 60% din veniturile bugetului de stat. În zece ani, veniturile la Bugetul Public Naţional (BPN) au fost de 275 miliarde de lei, iar cheltuielile – 296 miliarde. Apare o gaură de 21 miliarde de lei care a fost acoperită din granturi, vinderea proprietăţilor de stat, iar facilităţile fiscale au fost de şapte ori mai mari faţă de banii necesari pentru acoperirea deficitului bugetar”, constată Ioniţă.

Potrivit economistului, facilităţile fiscale sunt egale cu suma bugetului asigurărilor sociale. R. Moldova trebuie asumat să vină să voteze bugetul. Când va fi votat bugetul, Ministerul Finanţelor (MF) trebuie să vină să spună că cheltuielile sunt de 75 miliarde de lei, dintre care 50 miliarde sunt la vedere, iar 25 de miliarde de lei nu se ştie cine le primeşte.

Mai puţine venituri la buget de pe urma impozitului pe venit şi a restanţelor

Raportul Curţii de Conturi mai relevă că în anul 2019 încasările din impozitul pe venit au fost mai puţine cu 38,7 milioane de lei. Din suma totală a restanţei la BPN, plăţilor de bază le revine o pondere de 57,5%, iar 42,5% constituie penalităţile şi amenzile aplicate contribuabililor de către SFS. Din restanţa la bugetul de stat (BS), 425,8 mil. lei sau 53% revin plăţilor de bază, iar restul, 376,4 mil. lei sau 47% – penalităţilor şi amenzilor.

Potrivit datelor raportate de SFS, la situaţia de la sfârşitul anului 2019, restanţa contribuabililor la BPN a constituit 1,3 miliarde de lei, din care restanţa la bugetul de stat – 802,2 mil. lei.

Curtea de Conturi spune că Serviciul Fiscal a exclus neîntemeiat din evidenţa fiscală restanţele unor contribuabili în sumă de 8,4 mil. lei, cu toate că aceştia nu le-au achitat şi nici nu au fost scăzute din datorii prin alte metode legale. Pe parcursul auditului, SFS a restabilit în evidenţă şi a raportat suplimentar MF suma respectivă, fiind corectate dările de seamă. Auditul menţionează diminua­rea cu 2,1 mil. lei a sumei raportate privind rezultatele procesului de stimulare fiscală, cauzată de acordarea acestora ulterior termenului-limită prestabilit. Cele menţionate denotă existenţa unor controale interne de prevenire slabe, care nu au depistat în termene oportune erorile cu privire la restanţa contribuabililor. Obligaţiile fiscale care figurau în evidenţa specială au însumat 12,4 miliarde de lei, majorându-se cu 541,0 mil. lei comparativ cu anul 2018.

Lipsa unui cadru metodologic intern aferent procesului de raportare a restanţelor a determinat neincluderea şi neraportarea de către SFS a sumei de 6733,6 mil. lei ca „restanţă”, aceasta fiind atribuită obligaţiilor fiscale din evidenţa specială.

Analiza restanţelor înregistrate la bugetul de stat pe tipuri de venituri denotă că partea preponderentă – 44,7% (358,2 mil. lei), o constituie restanţele fiscale la capitolul TVA, fiind urmate de impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător – 16,6% (133,3 mil. lei), impozitul pe venit la sursa de plată – 4,2% (33,9 mil. lei), impozitul persoanelor fizice spre plată – 4,0% (32,0 mil. lei) şi altele.

Din suma totală de 12,4 miliarde de lei a obligaţiilor fiscale datorate la bugetul de stat înscrise în evidenţa specială, partea preponderentă – 6,7 miliarde de lei sau 56% revine restanţelor contribuabililor aflaţi în procedura de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului.

“Deşi din datele raportate de SFS rezultă că la finele anului 2019 restanţa la bugetul de stat s-a micşorat cu 341,1 mil. lei, comparativ cu situaţia similară din anul anterior, auditul a constatat că această diminuare nu s-a datorat încasării restanţelor, dar stingerii prin scădere a obligaţiei fiscale şi înregistrării acestora în evidenţa specială. Prin contextul lor, obligaţiile fiscale înregistrate în evidenţa specială sunt cu grad redus de recuperare sau nerecuperabile. Analiza datelor atestă că pe parcursul ultimilor ani volumul obligaţiilor fiscale restante înscrise în evidenţa specială înregistrează o creştere continuă, favorizând diminuarea restanţei la obligaţiile din evidenţa de bază a SFS. În această ordine de idei, se menţionează că, dacă în anul 2019 restanţele din evidenţa de bază s-au micşorat cu 341,1 mil. lei, atunci cele înscrise în evidenţa specială s-au majorat cu 541,0 mil. lei sau cu 199,9 mil. lei”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.

Victor Ursu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика