În ultimii cinci ani, relația UE față de Moldova s-a deosebit printr-un caracter extrem de tranșant și utilizarea disciplinată a mecanismului de condiționalitate. Nici în Ucraina și nici în Georgia, partenerii europeni nu au subliniat importanța precondițiilor politice cu intensitatea și consecvența observată în cazul moldovenesc, scrie Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Atât Parlamentul European, prin participarea activă a eurodeputaților români, cât și Delegația UE de la Chișinău punctează cu regularitate asupra angajamentelor neîndeplinite de autoritățile moldovenești, evidențiază politologul.

El amintește că din anul 2017, când a fost semnat acordul privind asistența macro-financiară și până în 2020, trei guverne s-au alternat.

Doar condițiile sectoriale conexe celei de-a doua tranșe (din totalul de trei) au fost realizate în deplinătate. Inflexibilitatea precondițiilor politice cerute de UE, combinată cu preferințele geopolitice pentru Rusia, provoacă iritații și infuzează cu euroscepticism retorica guvernanților de la Chișinău, constată Dionis Cenușa.

El consideră că deși Moldova se află în fața unei crize politice serioase, pe un fundal economic și de sănătate publică șubredă, UE nu arată nicio determinare pentru a folosi autoritatea sa politică pentru a detensiona situația.

Bruxelles-ul alege să fie vocal preponderent în privința precondițiilor politice, ceea ce nu face în Ucraina sau Georgia, opinează politologul. În realitate, el sugerează că, acesta poate folosi experiența recentă din Georgia pentru a crea o platformă de negocieri între guvernare și opoziție pentru a pregăti un teren stabil pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020.

În viziunea lui, asumarea unui rol proactiv de către UE este aparent împiedicată de nucleul geopolitic pro-rus al coaliției de guvernare.

Așteptarea deznodământului politic nu este o strategie sigură, având în vederea schimbarea compoziției politice prin metode de corupere, subliniază politologul.

Până acum, UE nu a manifestat nicio râvnire minimă de a participa la stabilizarea politică țării, după cum a făcut în vara lui 2019, când alături de SUA și Rusia, a contribuit la eliminarea regimului oligarhic, mai adaugă el.

Condiționalitatea nu reprezintă o strategie, ci un instrument eficient, dacă este cuplat cu alte acțiuni. UE are capacitățile necesare pentru a acționa reieșind din calcule politice independente. Acestea trebuie să reflecte agendele aliaților săi politici din Moldova, dar în orice caz să evite demersuri partizane, concluzionează Dionis Cenușa.

Un medicament ieftin și disponibil pe scară largă poate ajuta la salvarea vieților pacienților grav bolnavi de coronavirus, informează BBC News.

Tratamentul cu doze mici de dexametazonă este considerat un „progres major” în lupta împotriva virusului mortal, spun specialiștii britanici citați de BBC, transmite gandul.info. Medicamentul este inclus în cel mai mare test din lume care verifică cât de eficiente sunt tratamentele existente împotriva noului coronavirus.

Potrivit experților din Marea Britanie, dexametazona a redus riscul de deces cu o treime pentru pacienții aflați la Terapie Intensivă. Pentru pacienții conectați la oxigen, tratamentul a redus numărul deceselor cu o cincime.

Potrivit sursei citate, dacă medicamentul ar fi fost folosit pentru a trata pacienții din Marea Britanie încă de la începutul pandemiei, s-ar fi putut salva până la 5.000 de vieți, spun cercetătorii. Și acesta ar putea fi de mare ajutor mai ales în țările mai sărace, cu un număr mare de pacienți cu Covid-19.

ziarulnational.md

În trimestrul I al anului 2020, PIB-ul Moldovei a constituit 43 mlrd 685 mln lei, majorându-se în termeni reali cu 0,9%, față de trimestrul I al anului 2019.

Despre aceasta a anunțat Biroul Național de Statistică, remarcând că, pe seria ajustată sezonier, față de același trimestru din 2019, PIB s-a majorat cu 1,2%, iar față de trimestrul IV 2019 - cu 0,5%.

La creșterea PIB, în trimestrul I 2020б față de trimestrul I 2019 au contribuit, în special, următoarele activități economice: сonstrucții (+0,6%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) cu 8,6%; informații și comunicații (+0,4%), cu o pondere de 6,8% la formarea PIB și o creștere a VAB cu 5,9%; сomerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică (+0,3%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB și o creștere a VAB cu 1,7%. Contribuție pozitivă la creșterea PIB au avut-o și impozitele pe produs (+0,5%), cu un aport la formarea PIB de 15,3% și o majorare a volumului cu 3,9%. Totodată, un impact negativ la creșterea PIB au avut: industria extractivă și prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-0,3%), cu o pondere la formarea PIB de 15,4% și o diminuare a VAB cu 1,7%; administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (-0,2%) cu o pondere de 13,7% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 1,5%; activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-0,2%) cu o contribuție de 3,7% la formarea PIB și o diminuare a VAB cu 4,9%. Din punct de vedere al utilizării PIB-ului, creșterea s-a datorat: Formării brute de capital fix (+2%), cu un aport de 21,2% la formarea PIB și o creștere a volumului cu 9,3%; consumului final al administrației publice și instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (+0,1%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB și o majorare a volumului cu 0,8%; variației stocurilor (+4,9%) cu o pondere de 0,9% la formarea PIB. Contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB-ului au avut: consumul final al gospodăriilor populației (-1,6%), cu o pondere de 84,9% la formarea PIB și o reducere a volumului cu 1,8%; exportul net de bunuri și servicii (-4,5%), consecință a aportului mai accentuat al volumului importurilor de bunuri și servicii la formarea PIB (60,8%) față de cel al exporturilor de bunuri și servicii (35,2%) și a creșterii volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+ 2,3%), corelată cu o reducere a volumului exporturilor de bunuri și servicii (- 7,8%).

InfoMarket a scris mai devreme că, FMI și guvernul Moldovei prognozează că PIB-ul țării va scădea cu 3% în 2020 pe fondul pandemiei coronavirusului. Cu toate acestea, ulterior, premierul Ion Chicu a declarat că încetinirea creșterii economice în Moldova, în anul 2020, va fi mai puternică decât se estima anterior și ar putea ajunge la 6,3%, după cum au afirmat experții German Economic Team. Banca Mondială prognozează pentru 2020 o recesiune în economia Moldovei la nivelul de 3,1%, iar BERD - la 4%.

InfoMarket

Fostul director al Combinatului de Vinuri ”Cricova”, Valentin Bodiul și un agent economic au fost scoși de sub urmărire penală, iar dosarul în care cei doi erau vizați a fost clasat. Despre asta anunță Procuratura Generală, scrie sputnik.md.

Începând cu 15 iunie de pe Aeroportul din Chișinău ar urma să se reia zborurile regulate, anulate în totalitate după 17 martie.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică continuă examinarea cererilor pentru confirmarea statutului de producător eligibil depuse pentru instalațiile electrice, care produc/urmează să producă energie electrică pe baza energiei solare, utilizând panouri fotovoltaice. Astfel, în cadrul ședinței ordinare, au fost examinate 21 de dosare ale potențialilor producători eligibili, scrie mybusiness.md.

În rezultatul ședinței, Consiliul de Administrație a hotărât confirmarea statutului de producător eligibil pentru 13 solicitanți, cu o capacitate sumară egală cu 10,349 MW. Drept urmare a verificărilor efectuate cu ajutorul instituțiilor publice specializate, Agenția Servicii Publice, Centrul Național Anticorupție și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, în privința a 8 solicitanți au fost stabilite un șir de neconformități la cadrul legal existent, ceea ce a determinat respingerea lor.

Este de menționat că producătorii eligibili desemnați sunt obligați să achite garanția de bună execuție în mărime de 2% în 15 zile lucrătoare de la recepționarea înștiințării de la ANRE. În caz contrar, capacitățile vor fi repartizate următorilor solicitanți. La epuizarea capacităților dosarele solicitanților vor fi restituite.

Totodată, vă informăm că ANRE continuă recepționarea cererilor până la epuizarea cotelor gestionate de Agenție, în conformitate cu Hotărârea de Guvern 689/2018.

Astfel, până la sfârșitul anului 2020, ANRE urmează să confirme statutul de producător eligibil pentru o capacitate sumară de 55 MW, separat pe fiecare tip de tehnologie de producere după cum urmează:

instalații eoliene capacitatea maximă disponibilă este de 20 MW cu o limită de capacitate de 4 MW;
instalații solare/fotovoltaice -15 MW, cu o limită de capacitate de 1 MW;
instalații de cogenerare pe biogaz – 12 MW, cu o limită de capacitate de 1 MW;
instalații de cogenerare pe biomasă solidă – 5 MW, cu o limită de capacitate de 1 MW;
instalații hidrologice – 3 MW, cu o limită de capacitate de 1 MW.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a spus că în primul trimestru, soldul brut al creditelor a constituit 45,4 % din totalul activelor băncilor licențiate în Moldova sau 42 de miliarde de lei. Împrumuturile s-au majorat pe parcursul perioadei de pandemie, cu 4,1 % (1,7 miliarde de lei).

Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul trimestrului I al anului 2020 s-a majorat cu 3,5 % față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cele mai mari creșteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate comerțului – cu 4,6 % (438,3 milioane de lei) și la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului – cu 5,5 % (340,9 milioane de lei).

„Avem bănci bine capitalizate și reziliente, bine pregătite pentru a face față provocărilor, cu planuri strategice corelate cu toate tipurile de riscuri la care se pot expune. În ultimii ani, sectorul bancar a dat semnale de stabilitate și transparentizare”, a spus guvernatorul BNM.

diez.md

„Avem nevoie de o viziune, de un plan care să nu fie focusat doar pe termen scurt, dar de un plan anticriză ambițios, orientat pe termen mediu și lung, susținut de o politică macroeconomică activă, ambițioasă și o politică monetară relaxată”. Declarația aparține directorului executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor și a fost făcută publică în cadrul dezbaterilor publice „De ce nu cedează COVID-19? Cine și ce are de făcut?” organizate de Agenția de presă IPN.

Pe lângă un plan bine pus la punct, expertul este de părerea că guvernarea trebuie să întreprindă un pachet de măsuri anticriză în mod urgent, însă nu trebuie să susțină sectorul privat cu prețul sănătății oamenilor.

„Nu trebuie să resuscităm sectorul privat prin eliminarea restricțiilor atunci când nu am luat sub control virusul. Acest lucru s-a întâmplat și se întâmplă acum. Nu trebuie privită eliminarea restricțiilor ca măsură de susținere a sectorului privat. Guvernul trebuie să simplifice reglementările comerțului electronic. Aici avem multe neclarități din punct de vedere al tratamentului fiscal, al tratamentului regulatoriu. Sunt multe aspect care necesită a fi clarificate pentru a încuraja comerțul electronic”, a menționat Adrian Lupușor.

Din punct de vedere economic, un aspect important ține de discuția autorităților cu reprezentanții mediului de afaceri, în special Întreprinderile Mici și Mijlocii. „Este important să fie pus accent și pe dialog și consultanță cu ÎMM. Noi observăm că se comunică foarte mult cu companiile mari, cu asociațiile de producători mari, dar să nu uităm că 98 la sută din sectorul privat este reprezentat de ÎMM și anume ele sunt cele mai vulnerabile în această criză. Trebuie să asigurăm antreprenorii și cu consultanță, cu suport informațional pentru ai ajuta să-și restructureze afacerile, începând cu cele mai elementare lucruri”, a spus expertul.

Guvernul nu trebuie să uite de mediul de afaceri nici după pandemie, executivul trebuie să ofere garanții bancare și subvenții pentru a încuraja companiile să iasă din criză, să-și relanseze afacerile și să-și restructureze afacerile cât mai rapid, susține Adrian Lupușor.

ipn.md

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) prognozează în acest an, la nivel de ţară, o recoltă de grâu de până la 600 mii de tone, a estimat ministrul de resort Ion Perju, în cadrul unei şedinţe privind situația în sector, în contextul secetei hidrologice înregistrate, convocate de prim-ministrul Ion Chicu, transmite MOLDPRES.

„Am avut mai multe ședințe de lucru cu producătorii și cercetătorii din domeniu, inclusiv în cadrul vizitelor din teritoriu, cu care am discutat situația din agricultură, generată de seceta severă din toamna – primăvara anului agricol 2019 – 2020, calamitățile meteorologice, precum și măsurile de redresare ce se impun. Conform datelor prezentate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, la începutul lunii mai, pe întreg teritoriul țării au căzut precipitații în medie până la 80 mm, cu depășirea mediei lunare multianuale. Astfel, situația pe terenurile însămânțate s-a ameliorat, atât datorită ploilor, cât și a măsurilor agrotehnice efectuate de producători. O parte însemnată a semănăturilor își revin integral sau parțial, fapt ce permite revizuirea prognozei de recoltă globală până la o variantă optimistă de 600 mii de tone”, a subliniat ministrul Agriculturii.

Totodată, Perju a informat despre faptul că în anul agricol 2019–2020 au fost însămânțate cu culturi de toamnă circa 415 mii de hectare. Seceta și înghețurile de primăvară au afectat circa 215 mii ha: în proporție de 25% în nord și până la 60-80% în centru și sud, conform datelor oferite de direcțiile raionale pentru agricultură și alimentație. De asemenea, circa 19 mii ha de terenuri au fost puternic afectate, dintre care 10,3 mii ha de grâu au fost reînsămânțate.

Cu referire la sub-sectorul horticol, oficialul a menţionat că înghețurile de primăvară au afectat până la 80% din suprafețe: cais - 70-80%; piersic - 50%; cireș - 40-50%; măr - 25%. Conform prognozelor, recolta globală de fructe, inclusiv recolta de struguri, în acest an va fi diminuată cu 15-20%, comparativ cu media ultimilor trei ani. Recolta globală de legume va fi la nivelul ultimilor ani, cu un spor semnificativ a producției pe teren protejat, reieșind din specificul că aceste suprafețe de obicei sunt irigate.

În cadrul ședinței a fost discutată şi necesitatea creării unui mecanism viabil și accesibil de asigurări în agricultură, posibilitatea eșalonării plăților pentru proiectele de susținere în agricultură, recuperarea TVA, subvenționarea dobânzilor la credite oferite de instituțiile bancare și cele non-bancare, posibilitatea de a folosi apele subterane pentru irigarea prin picurare, precum și introducerea unor abordări noi în modelele de subvenționare în agricultură. În context, Ion Perju a precizat că MADRM a elaborat un Plan de acțiuni cu propuneri concrete de atenuare a consecințelor calamităților naturale și susținere a agenților economici din sector, cu solicitarea de implicare a tuturor instituțiilor statului ce au tangență.

La rândul său, prim-ministrul a anunțat intenția Guvernului de a susține crearea unui mecanism accesibil de asigurare în agricultură și propunerile de a subvenționa, din fondurile Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, proiecte bazate pe tehnologii moderne în agricultură.

„Am elaborat și am aprobat un set de măsuri menite să susțină afacerile, inclusiv în agricultură. Subvenționarea dobânzilor pentru credite și recuperarea TVA sunt unele din ele. Rog MADRM și Ministerul Finanțelor să organizeze sesiuni de instruiri în regiunile țării pentru a informa agricultorii cum pot beneficia de instrumentele existente și cele în proces de elaborare. Susțin ideea creării fondului semincer de rezervă și cred că trebuie să dezvoltăm capacitățile de producere a semințelor autohtone”, a relevat Ion Chicu.

Sectorul agricol din Republica Moldova a fost afectat de secetă, care s-a înregistrat încă din toamna anului trecut, precum şi de lipsa zăpezii, iarna. De asemenea, mare parte din primăvara curentă a fost determinată de Cod Galben de secetă hidrologică.

moldpres.md

Efectele coronacrizei au un impact major asupra activităţii economice a Republicii Moldova. Or, pe lângă businessul care este în cădere, efectele se văd şi pe piaţa valutară în numerar, care în luna aprilie s-a redus cu 42% faţă de luna martie şi cu 60% comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

Volumul total al pieţei valutare în numerar (cumpărări şi vânzări) a constituit echivalentul a 148,5 milioane USD în aprilie. Cea mai mare pondere în totalul rulajului a avut-o moneda unică europeană – 72,3%.

În luna aprilie, moldovenii au vândut la casele de schimb valutar 16,6 milioane USD, cu 30% mai puţin faţă de luna precedentă, în timp ce vânzările de euro s-au redus cu 45,2%, până la echivalentul a 78,8 milioane USD. O reducere a vânzărilor au avut-o şi rublele ruseşti – 50%, echivalentul a 2,5 milioane USD.

În acelaşi timp s-au redus şi cumpărările de valută ale populaţiei de la casele de schimb valutar, care în luna aprilie s-au comprimat cu 45%, până la echivalentul a 39,2 mil. USD. Astfel, moldovenii au cumpărat în aprilie doar 8 mil. USD, euro – echivalentul a 28,6 mil. USD. Cumpărările de ruble ruseşti şi hrivne ucrainene au fost sub un milion USD.

Reducerea pieţei valutare s-a început din luna martie a anului curent după instituirea carantinei, când rulajul pieţei valutare a constituit 255,7 mil. USD, cu 15% mai puţin comparativ cu luna precedentă. Estimările arată o reducere în continuare a vânzărilor şi cumpărărilor de valută din partea populaţiei până la ridicarea restricţiilor şi reabilitarea economiei.

Scade consumul

“Un alt element care explică volumul scăzut al vânzărilor de valută este că populaţia nu a avut consum în lunile martie-aprilie. Aici avem două explicaţii: nu au lucrat majoritatea unităţilor de comerţ nealimentare, ori aceste bunuri reprezintă peste 40% din cheltuielile populaţiei. A doua explicaţie este că pe timp de criză populaţia îşi schimbă brusc comportamentul. Un detaliu este scăderea de două ori a vânzărilor de automobile noi. Oamenii care au un venit stabil se dezic de acest lucru, deoarece suntem în criză şi nu le arde de maşini. Asta după ce am avut câţiva ani în care procurările de automobile întreceau cu mult media europeană”, susţine economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.

Aparent, transferurile ar arăta volumul total al intrărilor de valută în R. Moldova, însă o pate dintre moldoveni aduc bani în ţară şi pe căi neoficiale: când revin acasă sau prin intermediul curselor de microbuz. Astfel, volumul transferurilor de valută în ţară se ridică la 1,3 miliarde USD, iar vânzările la 1,2 miliarde USD. Diferenţa sunt banii aduşi neoficial în Republica Moldova.

Datele BNM relevă că, în raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu 22,8 milioane USD (-23,6%), iar cererea netă de valută din partea agenţilor economici – cu 111,7 milioane USD (-49,3%). În patru luni ale anului oferta netă de valută a persoanelor fizice s-a comprimat cu 16%, până la 486,4 mil. USD, iar gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 64,3%, comparativ cu 42,7% în luna martie. Drept rezultat, BNM a intervenit prin vânzări nete de valută în sumă de 59,9 milioane USD.

Ca urmare a ofertei mai mici de valută din partea populaţiei, în luna aprilie 2020, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 2,4% în raport cu dolarul SUA, până la 18,1541 USD/MDL, comparativ cu 17,7209 USD/MDL în luna martie 2020. Potrivit valorilor de la finele lunii aprilie, leul s-a apreciat cu 1,5% în raport cu dolarul SUA.

“Per total, anual, deficitul pieţei valutare a fost de 195 mil. USD. A existat o perioadă când oferta era mai mare decât cererea, iar acum cererea a scăzut deoarece încetineşte economia. Or, deficitul de valută a fost unul din factorii care a dus la deprecierea leului în luna martie. Menţionăm că în acest an BNM a fost nevoită să vândă 180 mil. USD ca să menţină cursul valutar. Am avut o intervenţie a FMI fără precedent prin oferirea unui împrumut de 238 mil. USD. Acest lucru a ridicat nivelul rezervelor valutare la cel mai mare nivel – 3,1 miliarde USD. Astfel, BNM are toate instrumentele pentru a menţine cursul valutar. Problema este dacă e nevoie să-l menţii”, a mai explicat Ioniţă.

Dar un leu puternic în exces nu este benefic pentru agenţii economici, care, de altfel, nu-şi pot exporta producţia şi nu pot concura cu statele din regiune precum Turcia şi Ucraina. Cele două ţări sunt principalii exportatori de mărfuri şi produse în R. Moldova. Potrivit lui Ioniţă, de exemplu, moneda naţională faţă de hrivna ucraineană s-a apreciat cu aproape 9%, iar faţă de lira turcească leul a fost cu 10% mai puternic. Acest lucru înseamnă că producţia turcească şi ucraineană au fost mai ieftine în R. Moldova. Am luat aceste ţări, deoarece sunt principalii furnizori de producţie pe piaţa locală. Iar producătorii locali nu pot face faţă concurenţei locale, deoarece doar cursul valutar face ca producţia autohtonă să fie mai scumpă comparativ cu ţările vecine.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în primul trimestru al anului 2020, exporturile moldoveneşti au început să scadă. Exporturile moldoveneşti, după 1,5 ani de stagnare, în primul trimestru al anului 2020, conform datelor oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, au înregistrat o scădere evidentă cu 60 de milioane de dolari în valori anuale.

De doi ani exporturile moldoveneşti s-au plafonat la nivel de 2,7 miliarde de dolari şi se află într-o stagnare profundă. R. Moldova şi-a epuizat toţi factorii de creştere a exporturilor, iar criza provocată de COVID-19 de fapt ne-a prins într-o criză mult mai profundă, lipsită de dezvoltare economică şi de posibilitatea identificării noilor potenţialuri de export.

Datele BNS arată că în ianuarie-martie 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2019, cel mai mult s-au diminuat exporturile de maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora (-21,7%), seminţe şi fructe oleaginoase (-32,8%), produse medicinale şi farmaceutice (-55,0%), îmbrăcăminte şi accesorii (-11,8%), petrol, produse petroliere şi produse înrudite (-63,5%), tutun brut şi prelucrat (-33,0%), mobilă şi părţile ei (-5,0%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (-53,7%), produse lactate şi ouă de păsări (-50,6%), minereuri metalifere şi deşeuri de metale (-30,0%).

Transferuri mai mici cu 11,5%

În luna aprilie 2020, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 92,06 mil. USD (în scădere cu 11,5 la sută comparativ cu aprilie 2019).

Conform provenienţei geografice, transferurile în favoarea persoanelor fizice provin din următoarele trei zone: din UE – o pondere de 52,0 la sută, din CSI – o pondere de 13,8 la sută şi din restul lumii – o pondere de 34,2 la sută. Transferurile din UE în favoarea persoanelor fizice au constituit 47,85 mil. USD, în creştere cu 1,6 la sută comparativ cu aprilie 2019. Din cauza Brexit, volumul transferurilor din UE în aprilie 2020 a fost cu 6,11 mil. USD mai mic, iar cel al transferurilor din grupul “alte state” s-a majorat cu suma respectivă.

În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin sistemele de remitere de bani, transferurilor în euro le-a revenit ponderea de 58,1 la sută (în creştere cu 4,0 p.p. comparativ cu aprilie 2019), urmate de transferurile în dolari SUA – 40,0 la sută (în descreştere cu 1,2 p.p.) şi cele în ruble ruseşti – 1,9 la sută (în descreştere cu 2,8 p.p.).

Victor Ursu

capital.market.md