Experții German Economic Team vor asista guvernului Moldovei în elaborarea conceptului final al reformei administrativ-teritoriale noi, ținând cont de cele mai bune practici europene și internaționale.

Despre aceasta experții German Economic Team (GET) au declarat în cadrul întrevederii cu prim-ministrul Moldovei, Ion Chicu, care a avut loc în contextul inițiativei anunțate anterior de reformă a administrației publice centrale și locale. Experții germani, printre care și foști oficiali de rang înalt din Republica Federală Germania (ministru al finanțelor al unuia din landuri) au venit cu sugestii asupra principalelor provocări și riscuri legate de această reformă.

S-a menționat că obiectivul de eficientizare a administrației publice și, respectiv, de sporire a calității serviciilor prestate către cetățeni și business, poate fi atins doar prin identificarea și implementarea unei formule optimale de distribuire a competențelor între APC și APL, astfel încât administrația locală să dețină pârghii reale de guvernare în teritoriu. Participanții la discuție au confirmat că delegarea mai multor competențe pentru administrația publică locală necesită și un potential economic și managerial net superior celui existent.

„Numai în asemenea circumstanțe se poate consolida autonomia financiară a APL, iar cu ea și crearea condițiilor pentru dezvoltarea regiunilor țării. O țară puternică cu teritorii slabe nu poate exista”, a spus Ion Chicu.

În cadrul discuțiilor a fost examinată experiența unor reforme similare implementate în țările baltice, Slovacia, Ucraina. 

InfoMarket

Poșta Moldovei recepționează trimiteri poștale spre 37 de destinații, datorită colaborării cu companiile aeriene care organizează cursele charter.

Astfel, până la data de 10 iunie se permite recepționarea tuturor categoriilor de trimiteri poștale cu destinația Franța, iar cele spre Irlanda și Israel până la 12 iunie 2020.

Clienții care preconizează să expedieze colete sau scrisori, către Germania, Argentina, Belgia, Brazilia, Cehia, China, Сoreea de Sud, Croația, Danemarсa, Egipt, Elveția, Estonia, Finlanda, Hong Kong, India, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Mexic, Norvegia, Portugalia, Senegal, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Thailanda, Turcia, Uruguay și Vietnam sunt așteptați pentru depunerea acestora la oficiile poștei până la data de 8 iunie 2020.

Potrivit reprezentanţilor Poştei Moldovei, săptămâna trecută, au primit circa 2000 de kg de trimiteri internaționale pe cale terestră din Ucraina, Rusia, Romania, Bulgaria, Franta, Marea Britanie, Macedonia, Portugalia și Serbia.

Totodată, ieri au ajuns 730 de kg de trimiteri internaționale din Singapore și SUA pe cale aeriană.

noi.md

Planurile investiționale pentru Proiectul Digital Park au fost abordate în cadrul unei discuții de lucru întreprinse de ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, cu conducerea Grupului de companii StarNet, investitorul principal al proiectului, scrie mybusiness.md.

Potrivit directorului general Digital Park, Aurelia Salicov, implementarea proiectului are loc în mai multe etape. La moment este gata blocul A, în care activează deja companii IT cu peste 1000 de angajați. Pentru etapa a doua a proiectului este planificată dezvoltarea infrastructurii de afaceri cu încă 25 mii metri pătrați. Spațiile sunt destinate oficiilor, sălilor de conferință și altor spații conexe necesare.

„În era digitalizării, în care comunicarea și conexiunile rapide sunt vitale, Digital Park este un spațiu favorabil dezvoltării afacerilor. Iar astăzi, moment în care criza pandemică a generat premise considerabile să regândim instrumentele prin care relansăm economia, proiecte precum Digital Park sunt platforme de suport care pot răspunde cel mai bine nevoilor de dezvoltare a companiilor din această industrie. Ministerul Economiei și Infrastructurii este gata să pună la dispoziție cadrul necesar pentru avansarea cu succes și extinderea proiectului”, a spus Sergiu Railean.

Ministrul Railean a subliniat necesitatea creării și extinderii infrastructurii de afaceri necesare pentru dezvoltarea afacerilor de perspectivă și creării locurilor de muncă bine plătite în Moldova, stimularea startup-urilor tehnologice și industriilor creative bazate pe soluții IT.

„Am finalizat etapa întâi de implementare a proiectului, iar în continuare ne propunem să reconstruim hala industrială în spații de lucru și să construim un bloc cu 15 etaje. Scopul final al proiectului este crearea condițiilor de acomodare pentru 3000 de locuri de muncă în domeniul IT și extinderea infrastructurii de afaceri cu 25 mii metri pătrați”, a spus Aurelia Salicov.

Digital Park este un proiect investițional, conceput pentru a deveni o platformă specializată în găzduirea companiilor tehnologice cu experiență și a startup-urilor. Inițiativa a obținut noi oportunități de dezvoltare, odată cu implementarea legislației privind parcurile IT în Republica Moldova și este un punct de atracție pentru companiile locale și internaționale.

Chiar dacă România a deschis plajele din 1 iunie, turiștii moldoveni vor mai aștepta până vor putea ajunge pe litoralul românesc. Acest lucru ar putea avea loc din iulie, întrucât partea română a permis turismul doar pe intern, spun reprezentanții agențiilor de turism.

Solicitată de IPN, Irina Rotaru, directoarea Agenției de Turism Enjoy Travel, susține că nu există protocoale clare de călătorie în diferite țări, inclusiv în România. Călătoriile cu avioanele și cu autocarele, în destinații precum: Bulgaria, Grecia, Muntenegru s-au permis, însă Moldova nu se regăsește pe listă. „România a deschis plajele, dar doar pentru turiștii săi”, spune ea. Toate vacanțele care erau programate în această perioadă în România au fost reprogramate. Toate călătoriile, în toate destinațiile, s-au reprogramat după 1 iulie. Ea spune că a solicitat ambasadelor Republicii Moldova în mai multe țări să vină cu un răspuns clar privind cerințele fiecărei țări pentru călătorie. Din 1 iulie, spune Irina Rotaru, moldovenii vor avea dreptul să între în Turcia, din 20 iunie în Bulgaria, cu transportul propriu în Grecia din 15 iunie.

Ion Curmei, directorul Agenției de Turism Panda Tur, a menționat pentru IPN că toate plecările în România sunt planificate din 1 iulie, dar are informații că din 15 iunie țara vecină ar putea permite și turismul pentru cetățenii din Republica Moldova. Ion Curmei dă asigurări că la mare vor ajunge și cei care au avut vacanțe pre-plătite din iunie, doar că în altă perioadă, fiind reprogramați. La acest aspect pentru fiecare caz se va lucra individual.

Elena Avram, manager al Departamentului turism la Voiaj International, menționează că actualmente compania așteaptă ofertele de la hoteluri, se analizează politica de prețuri, regulile care vor fi respectate în perioada de după ridicarea restricțiilor pandemice etc. Deocamdată, nu există o informație oficială de la partenerii din România cu privire la deschiderea hotelurilor. „Așteptăm mai întâi informația oficială după care vom începe a promova destinația”, spune Elena Avram. La fel se întâmplă și cu alte destinații, care, din cauza lipsei informației oficiale, încă nu sunt promovate. Se așteapă de la parteneri date actualizate privind data când turiștii moldoveni pot intra în țările respective și condițiile de intrare: precum necesitatea testului la COVID-19, necesitatea de a sta în carantină etc. „După ce vor fi puse aceste aspecte la punct vom începe a face oferte turiștilor”, a declarat Elena Avram.

De la 1 iunie, în România se redeschid terasele și se va putea merge și la plajă, cu condiţia păstrării unei distanţe de cel puţin doi metri între şezlonguri. Măsurile de relaxare au fost anunțate, săptămâna trecută de președintele României Klaus Iohannis. Tot de la 1 iunie, va fi reluat transportul internațional, rutier și feroviar, în condiții de distanțare și de igienă.

ipn.md

Întreprinderile mici și mijlocii vor fi susținute în procesul de digitalizare a afacerilor. Astăzi, în cadrul unui eveniment online a reprezentanților Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI) și Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) ca răspuns la provocările la care au fost supuse companiile autohtone în perioada crizei epidemiologice și stării de urgență a fost lansat un nou instrument de suport a digitalizarii ÎMM-urilor, comunică mybusiness.md.

Această inițiativă de suport are ca scop de a susține transformarea și dezvoltarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii pentru a valorifica potențialul inovativ și a facilita accesul companiilor pe piețele interne și externe.

„Astăzi lansăm un nou program de suport pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și punem la dispoziția antreprenorilor 20 milioane lei pentru dezvoltarea instrumentelor de comerț electronic. Acest instrument de susținere va ajuta producătorii autohtoni să-și digitalizeze procesele de business și să vândă produsele sau serviciile pe platforme online. Mulțumesc colegilor de la ODIMM, pentru că în termeni restrânși au reușit să elaboreze acest program și să identifice resursele financiare necesare pentru a oferi o soluție oamenilor de afaceri, afectați de restricționarea comerțului pe durata crizei pandemice”, a declarat Sergiu Railean.

Potrivit directorului general ODIMM, Iulia Costin, Programul are drept scop acordarea suportului întreprinderilor în crearea de pagini web, magazine online, dar și oferirea de granturi pentru achiziționarea de tehnologii și soluții digitale.

„Cel puțin 100 IMM, beneficiari ai programului, vor primi un „voucher” în valoare maximă de 20 000 lei pentru accesarea serviciilor de consultanță și mentorat în vederea dezvoltării propriei pagini web, setării pe pagini de socializare, elaborării profilului online și realizării descrierilor companiilor și produselor etc. De asemenea, antreprenorii vor beneficia de suport financiar în valoare de 200 000 lei pentru achiziționarea de echipamente și softuri în scopul introducerii noilor tehnologii în contextul digitalizării IMM și eliminării sau minimizării riscurilor impuse de piață pentru cel puțin 20 de întreprinderi”, a menționat Iulia Costin cu referire la oportunitățile programului.

Pentru a putea obține acest suport, solicitantul trebuie să fie o entitate juridică, înregistrată conform Legii cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, să demonstreze necesitatea digitalizării și impactul asupra afacerii, să își desfășoare activitatea pe teritoriul Republicii Moldova și să dețină produse sau servicii rezultate din propria activitate antreprenorială.

Aplicația și formularele pentru înscrierea la Programul de digitalizare a IMM-urilor vor fi disponibile începând cu data de 10 iunie 2020 pe pagina web a ODIMM - www.odimm.md.

Anul 2020 a început promițător. În primele două luni, veniturile Bugetului Public Național au crescut cu 13,4% față de perioada similară a anului trecut. Însă COVID-19, carantina și criza economică, a dat peste cap planificările bugetare, susține economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, în martie-aprilie veniturile au fost cu cel puțin 2,3 miliarde de lei mai mici decât cele planificate inițial. Luna martie a fost finalizată cu probleme, dar nu atât de grave. Veniturile au scăzut, dar nu semnificativ. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în aprilie, când veniturile au scăzut cu 1,6 miliarde de lei, față de cele planificate. Este cea mai mare scădere din istoria Republicii Moldova. Față de perioada similară a anului trecut, veniturile în aprilie au fost cu 23,3% mai mici, record absolut pentru Moldova.

Veaceslav Ioniță susține că mai mult de jumătate din această scădere este din cauza reducerii consumului populației și al ratărilor de încasări de peste un miliard de lei din TVA și accize pe consum. Pe locul doi se află scăderea încasărilor de la impozitul pe venit al persoanelor fizice și juridice. Deoarece s-a permis amânarea de plată, populația și agenții economici au achitat aproape cu 500 de milioane de lei mai puțin decât se anticipa la elaborarea bugetului. Dintre acestia, 100 de milioane de lei revine populației, ia restul de circa 400 de milioane de lei – agenților economici. Pe locul trei, spune economistul, se plasează acumulările din asigurările sociale și medicale, care au fost cu circa 300 de milioane de lei mai puține decât s-a planificat inițial.

Economistul remarcă faptul că în astfel de condiții dificile, Guvernul nu a reușit să deblocheze relația cu partenerii externi, iar în patru luni ale anului au fost obținute doar 63 de milioane de lei granturi, din 1,8 miliarde de lei planificate inițial. 1În condiții de criză profundă, Moldova ratează oportunități de granturi de cel puțin 100 de milioane de euro”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță mai spune că nici la capitolul împrumuturi situația nu este mai bună. Creditul oferit necondiționat de FMI a salvat bugetul pentru luna aprilie-mai, dar înafara de FMI, Guvernul practic nu are nici o capacitate suplimentară de a se împrumuta din exterior. Asta în condițiile în care în acest an avem de restituit 3 miliarde de lei împrumuturi externe, luate anterior. „În primele patru luni ale anului noi deja am întors un miliard de lei creditorilor externi, ditre care 290 de milioane de lei în plină criză. În lipsă de granturi, deficitul bugetar a fost acoperit din împrumuturi interne de peste 2 miliarde de lei și externe de 4 miliarde de lei”, constată economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, relaxarea economică anunțată de Guvern, va permite o diminuare a prăbușirii în luna iunie-august, dar cel mai probabil pandemia, în perioada martie-august, va provoca o gaură bugetară de cel puțin 5 miliarde de lei și asta în condițiile în care lucrurile vor începe a merge spre bine.

viitorul.org

Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an, să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. Și asta deoarece în anul 2020, sectorul viti-vinicol din Republica Moldova intră în a treia criză care se înregistrează în ultimii 15 ani. Conform estimărilor, acestea pot scădea sub 100 de milioane de dolari. Datele sunt prezentate de către experții IDIS Viitorul, într-o notă informativă adresată deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, privind măsurile de sprijin care se impun pentru a ajuta vinificatorii moldoveni, comunică mybusiness.md.

În nota informativă se spune că sectorul viti-vinicol este ramura cea mai dependentă de export. Peste 85% din producția viti-vinicolă este destinată spre export. Pandemia provocată de noul tip de coronavirus (COVID-19) și carantina impusă de majoritatea partenerilor comerciali ai Moldovei, pun în pericol această ramură. Astfel, cel mai probabil, în 2020, exporturile care țin de această ramură, se vor prăbuși iarăși, până la nivelul anului 1998, sub 100 de milioane de dolari.

Potrivit experților IDIS, criza exporturilor va afecta nu doar vinificatorii, dar și agricultorii, fabricile de sticlă, transportatorii și alte ramuri conexe. Industria vinicolă din Republica Moldova este unica ramură unde întreg ciclul de producție este autohton. Toate verigele lanțului valoric, de la producerea butașilor, până la turnarea vinului în sticlă, țin de întreprinderile moldovenești din țară.

Experții mai menționează că primele două crize au afectat Moldova în ceea ce privește desfacerea produselor pe piața din Est. În schimb, companiile au avut posibilitatea să exploareze noi piețe, inclusiv pe cea a UE. Însă, criza actuală va lovi absolut în toate piețele externe. Din aceste considerente, este necesar să fie identificate posibilități de vânzări pe piața internă.

În condițiile create, susțin experții IDIS, Guvernul Moldovei este obligat să întreprindă acțiuni de susținere a sectorului viti-vinicol. Recomandările IDIS Viitorul pentru acest sector includ propuneri de măsuri fiscale, care pot fi implementate. Este vorba de amânări de plată a impozitelor și amânări de plată a accizelor pentru vinul distilat. Alte recomandări țin și de unele măsuri financiare, care pot fi întreprinse. Este vorba de reglementări ale BNM, care ar permite amânări de plată a creditelor bancare; subvenții din partea statului la plata dobânzilor bancare și garantarea de către stat a creditelor bancare pentru micii producători.

Experții IDIS Viitorul susțin că pot fi luate și unele măsuri administrative. Este vorba de obligarea, prin lege, a companiilor petroliere să includă în produsele petroliere o cantitate minimă reglementată de BioEtanol. De asemenea, anual ANRE, împreună cu companiile petroliere și vinificatorii, ar trebui să stabilească prețul de achiziție a BioEtanoului și cantitatea achiziționată trimestrial.

Experții IDIS afirmă că ultima măsură trebuie urgent realizată. Companiile vinicole au surplus de stocuri încă din perioada crizei din 2014-2016. Întreprinderile viti-vinicole nu au lichidități, deoarece nu au reușit să vândă producția vinicolă. Unica soluție de primire a lichidităților este transformarea unei cantități de vin în BioEtanol și comercializarea lui în Republica Moldova. Însă, acest lucru poate fi realizat doar prin obligarea legală a companiilor petroliere să comercializeze BioEtanol prin amestecul lui cu alte produse petroliere.

Potrivit experților, prin această normă legală, Republica Moldova își va onora angajamentele luate față de UE, privind creșterea cotei produselor regenerabile în consumul energetic al țării. Bugetul de stat nu va avea nici o pierdere ca rezultat al implementării acestei măsuri. Costurile vor fi incluse în prețul produselor petroliere. Consumatorii, tot nu vor simți această creștere de preț, deoarece în perioadele crizelor economice prețurile la produsele petroliere scad, iar majorarea neesențială a prețului datorită BioEtanolului nu se va face simțită.

Experții IDIS amintesc faptul că ramura viti-vinicolă este una de bază pentru economia națională, iar în ultimii 15  ani – trece prin a treia criză puternică. Prima și cea mai puternică  lovitură a fost din partea Federației Ruse în 2006, când au fost interzise exporturile de vinuri moldovenești. Acestia au constituit în 2005 circa 280 de milioane de dolari. În 2007, din cauza crizei din 2006, au scăzut până la 110 milioane de dolari. Republica Moldova, până în prezent nu a reușit să atingă  volumul exporturilor de vinuri din anul 2005.

Experții menționează că încet, dar sigur, exporturile viti-vinicole au început să crească, mizând în mare parte pe piața UE. Astfel, în 2013 acestia au ajuns până la 150 de milioane de dolari. Însă, criza din 2014-2015 a lovit din nou sectorul, care doar își revenea de la lovitura din 2006. După această criză, exporturile de vinuri pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, au coborât sub 100 de milioane de dolari. Ulterior, în 2019, a urmat o recuperare anevoioasă. Exporturile de vinuri lent au crescut, iarăși, până la 140 de milioane de dolari.

Nota informativă a fost expediată în adresa lui Igor Munteanu, Președinte al Comisiei Controlul Finanțelor Publice, a lui Vladimir Golovatiuc, Președinte al Comisiei Economie, Buget și Finanțe și a lui Radu Mudreac, Președinte al Comisiei Agricultură și Industrie Alimentară.

De mai mult timp deja locuitorii capitalei nu au transport public în weekend.

Această decizie a fost luată inițial de Comisia pentru Situații Expeționale, iar nu demult de Comisia pentru Sănătate Publică care a dispus ca transportul să fie sistat pe toată durata lunii iunie în zilele de sîmbătă și duminică.

Primarul Ion Ceban susține că a primit mai multe solicitări de la oameni, în care îi cer să le pună la dispoziție troleibuzele și autobuzele în weekend, scrie sputnik.md.

”Vom face aceste recomandări suplimentar la Comisia Națională pentru Sănătate Publică, poate unele lucruri pot fi revizuite, cu program restrîns sau cu program restricționat așa cum ne-am obișnuit să o facem dimineața și seara”, a declarat Ion Ceban.

Vineri, premierul Ion Chicu spunea că transportul public nu va circula în Chișinău și Bălți în data de 7 și 8 iunie, atunci cînd va fi sărbătorit Paștele Blajinilor. Totuși, Ion Ceban susține că va încerca să discute cu autoritățile acest subiect.

”Trebuie să vedem în ce formulă urmează să ajungă oamenii la cimitirele din Capitală”, a mai spus Ion Ceban.

Premierul Ion Chicu a anunțat că Paștele Blajinilor, care a fost transferat de pe data de 26 și 27 aprilie pe 7 și 8 iunie nu va fi amînat, dar pentru că riscurile de infectare cu COVID-19 nu au dispărut, oamenii vor trebui să țină cont de măsurile de protecție.

De precizat este că transportul public în Chișinău și Bălți va fi sistat în toate weekend-urile din perioada Stării de Urgență în Sănătate Publică, adică pînă în data de 30 iunie.

noi.md

În trimestrul I al anului curent, au fost date în exploatare 1011 locuințe cu suprafața totală de 93,4 mii m², ceea ce este în scădere cu 10,5% față de perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

După mediul de rezidență, ponderea cea mai mare a locuințelor date în exploatare s-a înregistrat în mediul urban – 813 locuințe cu suprafața totală de 70,0 mii m2. Comparativ cu ianuarie-martie 2019, acest indicator s-a diminuat cu 15,1%. În același timp, în mediul rural au fost date în exploatare 198 locuințe cu suprafața totală de 23,4 mii m2, ceea ce constituie cu 6,8% mai mult față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2019.

Cele mai multe locuinţe au fost date în exploatare în mun. Chişinău – 769 locuinţe cu suprafaţa totală de 64,0 mii m2, în scădere cu 12,5% faţă de perioada similară a anului precedent.

monitorul.fisc.md

Autoritățile de frontieră și cele vamale ale Republicii Moldova au decis redeschiderea traficului rutier atât pentru călători, cât și pentru transportatorii de mărfuri prin alte trei puncte de trecere.