Uniunea Europeană a identificat și reorientat peste 87 de milioane de euro pentru necesitățile imediate ale Republicii Moldova și gestionarea consecințelor COVID-19. Pe lângă aceasta, UE va acorda o nouă asistență macrofinanciară de urgență în valoare de o sută de milioane de euro, adițional la celelalte 70 de milioane de euro din cadrul asistenței macrofinanciare agreate în noiembrie 2017, bani care mai pot fi valorificați în anumite condiții. Prima tranșă din noua asistență macrofinanciară ar putea fi acordată într-un termen destul de scurt, fără impunerea unor condiționalități. Cea de-a doua tranșă ar putea ajunge la sfârșitul anului curent sau la începutul anului viitor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.

Șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că cele 87 de milioane de euro sunt reorientate pe proiecte deja existente sau planificate. Asistența macrofinanciară nouă (100 de milioane de euro) face parte din pachetul de trei miliarde, acordate pentru zece țări. Potrivit ambasadorului, este vorba despre susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova și aceasta reprezintă asistență de urgență, care trebuie să ajungă în stat foarte repede.

Peter Michalko admite că memorandumul cu privire la acordarea asistenței macrofinanciare va fi negociat destul de repede, iar prima tranșă va fi una imediată. Pentru asistența oferită în contextul COVID-19, cele 87 de milioane de euro, precum și pentru prima tranșă din asistența macrofinanciară nouă, nu sunt formulate condiții. Este vorba doar despre măsuri de politică care trebuie luate. În ce privește a doua tranșă, care ar putea ajunge în Republica Moldova până la sfârșitul anului curent sau la începutul anului viitor, există anumite condiționalități legate de reforme care urmează să fie realizate.

Și acestea sunt necesare, spune ambasadorul UE, pentru că Republica Moldova trebuie să iasă din criză pregătită. În opinia sa, după criză, competiția între țări în ceea ce ține de atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă, va fi și mai mare. Și pentru a fi atractiv, este foarte important să existe condiții prielnice.

În ceea ce ține de cele 70 de milioane de euro din cadrul asociației macrofinanciare agreate în noiembrie 2017, Peter Michalko a spus că pentru cea de-a doua tranșă condițiile existente trebuie îndeplinite în scurt timp. Deblocarea celor 30 de milioane de euro depinde de progresele care vor fi înregistrate. Cât ține de a treia tranșă, în valoare de 40 de milioane de euro, memorandumul expiră în luna iulie și e condiționat de reforme care sunt necesare țării.

ipn.md

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a anunțat că, ținând cont de faptul că programul PARE ”1+1” este realizat conform regulii care prevede că fiecare leu investit de un migrant de muncă este suplimentat cu cel puțin 1 lei ca grant de la stat, alocarea granturilor menționate va atrage aproximativ 16,13 mln lei în economia națională. Din numărul total al proiectelor pentru care au fost alocate granturi, 14 întreprinderi din 27 de beneficiari ai programului se află în stadiul de extindere sau dezvoltare, iar 13 proiecte sunt startup.

Au fost alocate granturi pentru activități în următoarele domenii: 15 proiecte - în domeniul agriculturii, 9 proiecte – în domeniul prestării serviciilor, iar 3 proiecte – în domeniul industriei prelucrătoare. De asemenea, se raportează că beneficiarii subvențiilor își vor dezvolta afacerile din mijloacele financiare obținute în 11 țări: Italia (9 persoane), Regatul Unit (5), Franța (3), SUA (2), Israel (2), Rusia (1), Canada (1), Spania (1), Germania (1), Irlanda (1) și Cehia (1).

După cum s-a scris anterior, programul PARE ”1+1” a fost lansat în noiembrie 2010 pentru o perioadă de 5 ani, ulterior prelungit până în 2018, iar recent s-a decis extinderea acestuia până în 2021. Acesta este destinat lucrătorilor migranți și rudelor lor apropiate care doresc să investească în inițierea sau dezvoltarea propriei afaceri. Suma maximă a subvenției pentru fiecare beneficiar este de 250 mii lei.

InfoMarket

Prognozele sunt, mai mult sau mai puţin, relative. Mai ales acum, când există mai multe întrebări, decât răspunsuri. Experţii şi instituţiile modelează economic diferite scenarii. Evoluează efectele pandemiei asupra economiei. Însă, nu se ştie cât va dura aceasta? Care va fi impactul? Va exista al doilea val sau nu? Ce asistenţă reală vom primi? Sunt multe semne de întrebare, ce provoacă incertitudine când vorbim de viitor.

Oficiul Băncii Mondiale din Moldova care a prezentat perspectivele economice pentru Republica Moldova în contextul crizei provocate de COVID-19 vorbeşte de două scenarii. În cazul primului scenariu, numit de bază, economia va înregistra o scădere de 3,1 la sută în acest an, o cifră comparabilă cu aşteptările Guvernului, dacă criza va fi oprită în mare parte până la mijlocul anului 2020, cu o recuperare ulterioară. Însă, dacă activităţile economice vor fi restricţionate până în august, scăderea economiei va fi şi mai mare – de 5,2 la sută. Aceasta ar fi cea mai mare scădere din 2009 când a avut loc ultima criză financiară globală.

„Această criză nu este foarte tipică sau una obişnuită, cum ar fi criza financiară, de exemplu, pe care am avut-o în 2008. Reducerea activităţii complică şi finanţele publice şi extinde nevoile de finanţare ale Guvernului. Deci, în aceste momente dificile este foarte important să avem răspunsuri de politici publice adecvate pentru a limita dificultăţile şi a aplica măsuri specifice pentru a-i sprijini rapid pe cei care au cea mai mare nevoie”, a menţionat Anna Akhal­katsi, manager de ţară pentru Moldova, Banca Mondială.

„Se vor diminua salariile, consumul populaţiei se va reduce, se vor reduce şi investiţiile cu aproape 15 la sută în 2020, exporturile vor fi mai mici. Cele mai afectate sectoare vor fi: construcţiile, transportul, producerea şi sectorul HoReCa. Veniturile publice, în viziunea noastră, vor scădea mai mult decât anticipează autorităţile. Deficitul va fi de 6 la sută”, a apreciat expertul BM, Marcel Chistruga.

Mult va conta viteza cu care va fi repornită economia. Iar repornirea acesteia, la rândul ei, va depinde în ce măsură sunt pregătite companiile pentru o recuperare rapidă? Am spus anterior despre faptul că multe companii din zonele economice libere şi-au sistat activităţile, total sau parţial, despre problemele firmelor IT, nemaivorbind despre HORECA, companiile de turism şi alte domenii, care au pus lacăt la uşă odată cu declanşarea pandemiei sau au livrat produse şi servicii la comandă.

În ce măsură sunt pregătite companiile pentru o recuperare rapidă, încearcă să răspundă într-o analiză amplă experţii BM, Filip Jolevski, Natasha Rovo şi Sanja Madzarevic-Sujster. Odată ce pieţele se vor deschide, va fi esenţială abordarea barierelor pentru recuperare rapidă şi rezilienţă, sunt de părere experţii.

Ei constată că, până la şocul cauzat de COVID-19, performanţa întreprinderilor din Moldova era în ascensiune. Performanţa întreprinderilor moldoveneşti s-a îmbunătăţit începând cu 2013, productivitatea anuală a muncii a înregistrat ritmuri de creştere mai mari decât media pentru Europa şi Asia Centrală în perioada premergătoare crizei. Ancheta întreprinderilor din 2019 denotă că creşterea productivităţii muncii s-a recuperat de la valorile negative înregistrate după criza financiară europeană. În 2019, creşterea productivităţii muncii în Moldova a fost cu 0,5 procente mai mare decât media în Europa şi Asia Centrală (EAC). Caracterul inovator a crescut: aproximativ 40 procente din companii au introdus un produs/serviciu nou în ultimii trei ani.

Cu toate acestea, întreprinderile au întâmpinat alte două mari constrângeri pentru dezvoltarea lor: forţa de muncă calificată şi accesul la finanţare, constată studiul Băncii Mondiale. Aproximativ o treime din companii a identificat lipsa forţei de muncă adecvat calificate în calitate de constrângere majoră, iar proporţia lucrătorilor calificaţi în rândul lucrătorilor de producere a scăzut cu 25 procente din 2013. Mai mult ca atât, respingerea cererilor de împrumuturi s-a dublat începând cu 2013, aproximativ 40 procente din companii confruntându-se cu respingerea împrumuturilor solicitate – nivel de patru ori mai mare decât în EAC, fapt ce sugerează că ţara nu şi-a revenit complet de pe urma fraudei bancare din 2014.

Economia şi modul în care îşi vor desfăşura afacerile companiile după ridicarea restricţiilor nu va mai fi la fel ca cel dinaintea crizei sanitare.

Care sunt problemele cu care se pot confrunta companiile? Experţii Băncii Mondiale anticipează o scăderii a cererii externe şi încetinirea creşterii partenerilor comerciali principali – UE şi Rusia, ceea ce va afecta preponderent companiile exportatoare. Potrivit Anchetei întreprinderilor din 2019, aproximativ una din cinci întreprinderi din Moldova realizează o parte din vânzările lor în străinătate.

Activitatea economică redusă va limita capacitatea întreprinderilor de a plăti şi a menţine lucrătorii, fapt ce le va obliga să reducă forţa de muncă sau să suporte pierderi suplimentare. Astfel, 20 procente din lucrătorii din sectorul construcţiilor sunt lucrători temporari. Rigiditatea reglementărilor în domeniul muncii poate limita capacitatea întreprinderilor de a realoca personal pentru organizarea muncii într-un mod mai flexibil în cazul măsurilor de izolare sau, pur şi simplu, pentru o restructurare mai rapidă.

Odată ce companiile şi lucrătorii trebuie să se adapteze la o nouă modalitate de muncă, productivitatea poate fi afectată negativ. Pe durata crizei COVID-19, multe companii de-a lungul lanţului valoric sunt limitate în lichidităţi, aceasta poate declanşa un efect de domino de-a lungul lanţului de plăţi, potrivit studiului BM.

Experţii Băncii Mondiale notează că Guvernul a adoptat deja un pachet de măsuri de urgenţă pentru a proteja întreprinderile de faliment imediat, urmare a şocului cererii, a lanţurilor de aprovizionare perturbate şi carantinei. Programul a inclus subvenţionarea impozitării salariilor şi a ratelor dobânzilor, amânarea obligaţiilor fiscale, reducerea TVA în anumite sectoare sau rambursarea accelerată a TVA la intrări plătit, apreciază Banca Mondială.

Ce recomandă experţii Băncii Mondiale? După sprijinul iniţial oferit companiilor sub formă de lichidităţi, menţionează ei, accentul trebuie să fie direcţionat spre politicile de susţinere a recuperării rapide şi echitabile. Pe măsură ce izolarea va lua sfârşit şi pieţele se vor deschide, întreprinderile vor avea nevoie de sprijin pentru a restabili rapid lanţurile de aprovizionare şi pentru a consolida competitivitatea.

Potrivit economiştilor, domeniile de reformă importante, care au restricţionat potenţialul de creştere chiar înainte de criză, sunt aceleaşi:
• Reformarea politicilor care restrâng concurenţa. Aceste politici includ, printre altele, bariere de intrare sau de conduită la intrarea pe piaţă (în special prin controale extinse de preţuri şi bariere în sectoarele alimentare şi de reţea; o lege a insolvabilităţii împovărătoare; proprietatea extinsă a statului (la fel, în producerea de vinuri, produse farmaceutice, metale de bază etc.); bariere legale pentru investiţiile străine directe (un exemplu este interdicţia cabotajului pentru companiile străine); bariere tarifare (încă mai mari în comparaţie cu ţările din UE sau OCED); controale/inspecţii (în pofida progreselor înregistrate, 46 procente din companii consideră că legile sunt aplicate selectiv); sau bariere pentru o justiţie echitabilă şi acces la terenuri.
• Reducerea spaţiului pentru implementarea discreţionară a politicilor şi asigurarea procesului decizional deschis şi transparent. Aplicarea uniformă a legilor impune stimulente pentru ca funcţionarii publici să exercite discreţia în mod echitabil şi transparent. Astfel de stimulente sunt mai probabile atunci când legile sunt clare; angajarea şi promovarea în administraţie se bazează pe merite în loc de conexiuni; şi meritele sunt evaluate prin prisma contribuţiilor la obiectivele legitime ale politicilor publice.
• Crearea instituţiilor care protejează concurenţa. Astfel de instituţii includ, dar nu se limitează, la o autoritate independentă şi funcţională în domeniul concurenţei, legi de achiziţii adecvate şi aplicate eficient, o justiţie independentă, o administraţie publică responsabilă şi profesionistă.
• Reducerea prezenţei statului în sectorul afacerilor. Întreprinderile deţinute de stat, 211 la număr, constituie aproximativ o treime din PIB şi angajează până la 24 procente din forţa muncii. Acestea sunt active în cel puţin 19 sectoare, unde participarea sectorului privat este economic viabilă, faţă de media de 14 în OCED. Sectorul întreprinderilor de stat este caracterizat de ineficienţe profunde, pierderi considerabile, datorii pe termen lung în ascensiune, prestare precară a serviciilor, productivitate redusă şi guvernanţă inadecvată, conchid experţii Băncii Mondiale.

Vlad Bercu

capital.market.md

Președinta PAS, Maia Sandu, avertizează că asistența macrofinanciară din partea UE expiră în iulie curent. „Cele două tranșe trebuie obținute în regim de urgență”, a spus politiciana în cadrul unei conferințe de presă, îndemnând partidele parlamentare să lucreze intens în următoarele săptămâni la îndeplinirea condițiilor pentru debursarea celor 70 de milioane de euro.

Maia Sandu a spus că, dacă va exista voință politică, condițiile pentru debursarea celei de-a doua tranșe, de 30 de milioane de euro, pot fi îndeplinite în zece zile.

„Există o condiție tehnică – adoptarea în lectura a doua a legii cu privire la sancțiunile în cazul combaterii spălării banilor. Există câteva obiecții formulate și transmise de Comisia Europeană. E necesar ca Parlamentul să lucreze pe aceste obiecții. O altă condiție ține de progresul în recuperarea banilor din furtul miliardului. UE cere să se demonstreze că se recuperează bani înainte să ofere țării alte resurse financiare. Parlamentul trebuie să ceară un raport de la Procuratura Generală pe progresul în investigarea furtului miliardului”, a declarat Maia Sandu.

A mai spus că o altă condiție ține de anularea legii cu privire la cetățenia prin investiții. „Am impus un moratoriu pe perioada în care câteva dosare intrase pe rol. Acest moratoriu a fost prelungit până la 1 septembrie. Acum se cere o hotărâre a Parlamentului prin care se face angajament că acest moratoriu nu va fi extins după 1 septembrie”, a menționat ea.

„UE cere reforma justiției și un plan de acțiuni. Pentru această reformă, aici e strict vina Guvernului, care a bătut pasul pe loc în toată această perioadă și nu a vrut să folosească conceptul de reformă pe care l-am pregătit noi. Propunem să reluăm ca bază acest concept și să elaborăm un plan de acțiuni, să începem dezbaterile publice. Următoarea condiție ține de adoptarea în lectură finală a legii cu privire la organizațiile nonguvernamentale. În Parlament s-a intervenit și s-au făcut modificări care vin împotriva spiritului legii cerute de societatea civilă și partenerii internaționali”, a spus Maia Sandu.

Totodată, pentru debursarea banilor, e nevoie de lansarea unui audit independent la Consiliul Audiovizualului și la Consiliul Concurenței. „Parlamentul trebuie să facă un angajament că va susține evaluarea externă, se pot pregăti termenii de referință pentru acest audit, astfel încât UE să aibă o dovadă clară a angajamentului pentru această condiție”, a explicat lidera PAS.

Ultima condiție este însă mai complicată, a declarat Maia Sandu. „Lucrurile au fost complicate când majoritatea parlamentară a numit noii membri ai CSM fără să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția. S-a încălcat condiția UE. Singura soluție pentru a depăși situația e să se discute în regim de urgență cu Consiliul Europei, cu Comisia de la Veneția, pentru a vedea care ar fi noua condiție reformulată în situația actuală”, a spus politiciana.

Liderul fracțiunii parlamentare PAS, Igor Grosu, a spus că va contacta, astăzi, liderii celorlalte fracțiuni parlamentare, pentru a include aceste proiecte de lege pe agenda Parlamentului.

Amintim că prima tranșă de 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară a fost debursată în octombrie 2019.

agora.md

În perioada 4 – 11 mai curent, respectând prevederile Dispoziției nr. 6 din 26 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, inspectorii Agenției au intensificat controlul autovehiculelor implicate în transportul rutier de bunuri indivizibile, tehnicii speciale, precum și a materialelor de construcție transportate de la furnizori către șantierele în construcție, comunică mybusiness.md.

Astfel, în cadrul acțiunilor de control, 10 conducători auto s-au ales cu amenzi de până la 4000 lei, prevăzute de art. 224 alin. (11) Cod contravenţional, pentru transportarea încărcăturilor fără deținerea autorizației speciale de transport (AST), pentru transporturile cu greutăţi şi/sau gabarite ce depăşesc limitele admise, totodată, fiind calculate și taxe de utilizare a drumurilor în mărime de 85540 lei.

De asemenea, în contextul reluării procesului de deservire a unor rute regulate prin intermediul autogărilor, inspectorii au monitorizat transportul în regim de taxi care staționează pe teritoriile adiacente autogărilor, atât din mun. Chișinău, cât și din centrele raionale.

Prin urmare, trei conducători auto au fost sancționați pentru încălcarea normelor de efectuare a transportului rutier de persoane în regim de taxi, fiind aplicate amenzi în mărime de 295 u.c., cu suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului prin reținerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare conform prevederilor art. 4391 Cod contravenţional.

În acest sens, Agenția Națională Transport Auto avertizează operatorii de transport rutier de persoane în regim de taxi că potrivit art.82 din Codul transporturilor rutiere nr. 150 din 17.07.2014, ” (1) autorităţile administraţiei publice locale, în contextul responsabilităţii faţă de buna organizare a activităţii de transport rutier în regim de taxi, emit decizii referitoare la locurile de aşteptare sau staţionare a taxiurilor.

(2) Este interzisă parcarea vehiculelor rutiere, inclusiv a celor ce activează în regim de taxi, pe o rază de 100 m de la autogări, cu excepția locurilor special amenajate pentru parcarea sau staționarea taxiurilor”.

Operatorii de transport rutier care nu se vor conforma cerințelor impuse de Codul transporturilor rutiere, riscă să fie sancționați conform legislației în vigoare.

Primăria municipiului Chișinău informează că a fost elaborat un concept de modernizare a Pieței Centale din capitală. Proiectul urmează a fi publicat pe pagina web oficială a Primăriei, pentru discuții publice, scrie mybusiness.md.

O informație în acest sens, a fost prezentată de viceprimarul Inga Ionesii, în cadrul șednței operative a serviciilor municipale.

Potrivit viceprimarului capitalei, un grup de lucru va definitiva documentul pe baza recomandărilor venite din partea experților și a părților interesate, după care proiectul Conceptului de modernizare a întreprinderi municipale va fi înaintat spre dezbatere și aprobare Consiliului municipal Chișinău.

Municipalitatea intenționează să amenajeze zona comercială din centrul capitalei după modelul piețelor altor țări, cu pavilioane și hale separate. De asemenea, va fi elaborat și un plan de reorganizare a Î.M. „Piața Centrală", care prevede perfecționarea sistemului de management la nivel organizaţional.

Țara noastră va mai primi finanțare din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Băncii Europene de Investiții și Uniunii Europen pentru susținerea sectorului real al economiei, afectat de pandemia COVID-19.

Potrivit Ministerului Finanțelor, subiectul a fost discutat în cadrul ședinței comune online,convocated de instituție, în calitate de Autoritate Națională de Coordonare a Asistenței Externe, cu participarea reprezentanților Ministerului Economiei și Infrastructurii, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Delegației Uniunii Europene în Moldova pentru a aborda mecanismele de suport pentru sectorul real al economiei drept răspuns de urgență la efectele cauzate de pandemia COVID-19. Astfel, părțile au făcut schimb de informații privind instrumentele disponibile. În acest sens, Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța a informat partenerii externi despre acțiunile întreprinse de către Guvern referitor la măsurile de susținere a mediului de afaceri, inclusiv prin negocierea unui credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu o componentă de 30 mln euro destinată recreditării întreprinderilor mici și mijlocii la condiții foarte avantajoase.

Concomitent, Delegația UE a informat despre disponibilitatea unui buget de cca 100 mln euro pentru țările Parteneriatului Estic suplimentar la portofoliul existent de facilități de credite și granturi în valoare de 200 mln euro destinat întreprinderilor mici și mijlocii, implementat prin Instituțiile Financiare Internaționale (BEI, BERD, etc.). Delegația UE a precizat că suma exactă ce va fi alocată Moldovei încă nu este determinată. De asemenea, BERD a adus la cunoștința autorităților pachetul propriu de asistență în valoare de 21 mlrd euro destinat pentru cele 38 țări membre, pentru combaterea consecințelor COVID-19, care va fi alocat pentru 2 ani. Astfel, pachetul de solidaritate al BERD include 5 piloni, inclusiv suport pentru lichidități pentru clienții BERD existenți și noi, finanțare vitală pentru infrastructură, facilități în cadrul Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), restructurări ale datoriilor curente, etc. Resursele respective vor putea fi accesate în baza cererii clienților băncii.

Totodată, BERD lucrează în comun cu Banca Națională a Moldovei pentru a identifica posibilități de finanțare pe termen lung, în moneda națională, a întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova. De asemenea, BERD implementează și Programul de Competitivitate pentru IMM-uri, finanțat de către UE. Suplimentar, BEI a menționat despre portofoliul curent de linii de creditare disponibile din resurse proprii, care vor fi completate cu resurse suplimentare întru atenuarea efectelor pandemiei și a susține economiile în dificultate. În același context, BEI implementează și facilitatea DCFTA finanțată de către UE, care la fel va fi completată cu resurse adiționale. 

InfoMarket

Peste 300 de mii de lei. Atât au constituit încasările înregistrate de Regia Transport Electric Chișinău și Parcul Urban de Autobuze în prima săptămână, după reluarea programului obișnuit de activitate. Potrivit responsabililor de la Primăria capitalei, cele mai aglomerate zile au fost luni și vineri.

Parcul Urban de Autobuze a acumulat în jur de 61.000 de lei, iar Regia Transport Electric - 271.000 de lei.

Anterior, primarul general de Chișinău, Ion Ceban, declara că bugetul municipiului a pierdut 43 de milioane de lei, venituri ce nu au fost încasate din activitatea transportului public în perioada cât acesta a fost gratis.

Amintim că în perioada stării de urgență transportul public în capitală a funcționat după un program special (câteva ore dimineața și seara) și fără taxatori, pasagerii având posibilitatea să călătorească gratuit.

agora.md

Oriunde exista si au existat oameni, a fost si gunoi. Nici in Pompei, parte a Imperiului Roman, lucrurile nu au stat diferit.

Sapaturile si descoperirile facute aici au aratat ca deseuri produse de catre locuitori erau colectate, sortate si vandute. Astfel, mare parte din oras a fost construita pur si simplu din gunoi, arata IFL Science.

Allison Emmerson, unul dintre cercetatorii care face parte din echipele care realizeaza excavatii sub stratul de roca vulcanica, sustine ca romanii din primul secol al erei noastre nu isi abandonau pur si simplu deseurile la marginea orasului, acestea fiind, in realitate, sortate si in chiar refolosite.

In gramezile de deseuri de la marginea orasului arheologii au descoperit bucati de ceramica si ipsos, dar si fragmente de amfore, care ar fi putut fi folosite pentru noi constructii.

"Am descoperit ca o parte din oras a fost construita din gunoi. Mormanele din afara zidurilor nu erau materiale care au fost aruncate pentru a scapa de el. Acestea erau colectate in afara zidurilor si sortate pentru a fi vandute in interiorul zidurilor orasului", a declarat Emmerson.

Omul de stiinta a explicat faptul ca locuitorii din Pompei traiau mult mai aproape de gunoiul lor decat multi dintre noi ar considera acceptabili, nu pentru ca orasul nu avea infrastructura si nu s-au deranjat sa gestioneze gunoiul, ci pentru ca sistemele lor de gestionare urbana erau organizate in jurul unor principii diferite.

"Aceste descoperiri au relevanta pentru criza moderna a gunoiului. Tarile care isi gestioneaza cel mai eficient deseurile au aplicat o versiune a modelului antic, prioritizand comercializarea, mai degraba decat simpla eliminare a acestora", concluzioneaza Emmerson.

ziare.com

De luni, 11 mai, Agenția Servicii Publice va extinde numărul de servicii pe care le presează și va începe eliberarea pașapoartelor. Anunțul a fost făcut de premierul Ion Chicu, după ședința Comisiei pentru Situați Excepționale.

Totodată, ASP anunță că din 11 mai vor relua activitatea toate subdiviziunile de înmatriculare a vehiculelor din Chişinău, precum și Birourile de înmatriculare a transportului şi documentare a conducătorilor auto Leova și Drochia.

Tot din 11 mai, urmează să fie reluată activitatea Centrului multifuncțional Soroca, iar din 12 mai și a Centrului multifuncțional Glodeni.

Deocamdată mai rămâne sistată activitatea Centrului multifuncțional din or. Ștefan Vodă.

NTV Moldova