„Un milion și jumătate de euro sunt confiscati şi vor merge în bugetul de stat. Punct! Niciun fel de alte variante nu pot fi!”. Este răspunsul pe care l-a dat șeful statului, Igor Dodon, într-o nouă ediție a emisiunii „Președintele răspunde”, transmite IPN.

În sâmbăta Paștilui, pe 18 aprilie, oamenii legii au depistat în habitaclul unei unități de trasnport 1 570 660 de euro, bani nedeclarați. Cazul a fost înregistrat la postul vamal Leușeni, iar potrivit oamenilor legii, este vorba despre una dintre cele mai mari capturi de bani la frontieră. Câteva zile mai târziu, procurorii au mai găsit încă 50 de mii de euro în camionul capturat.

Șoferul camionului are 36 de ani și a fost arestat.

ipn.md

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean a discutat, astăzi, cu ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Dumitru Croitor, despre atragerea investițiilor turcești pe platforma zonelor economice libere din Republica Moldova, comunică mybusiness.md.

Ambasadorul l-a informat pe ministrul Railean că a reușit să identifice circa 50 de companii turce, care ar fi interesate de condițiile investiționale oferite de ZEL-urile noastre.

Sergiu Railean a afirmat, că investițiile străine au o importanță strategică pentru dezvoltarea economiei și inițierea noilor locuri de muncă, în special, în perioada de post criză pandemică și relansare economică.

„Oferta țării noastre pe platformele industriale este atractivă pentru investitorii străini. În ultimii 6 ani urmărim un trend ascendent al fluxului investițional din partea partenerilor din Turcia, companiile turcești dezvoltând în țara noastră afaceri de succes în industria alimentară, medicină și industria hotelieră. Voi susține în continuare proiectele investiționale de impact pentru economie și voi acorda tot suportul necesar”, a spus Sergiu Railean.

Potrivit informaților, în Republica Moldova activează 1255 de întreprinderi cu capital turcesc, investițiile în capitalul social însumând 989.267 milioane lei, astfel Turcia clasându-se pe locul 7 în topul partenerilor investiționali, după valoarea capitalului investit.

Unul dintre cei mai mari investitori turci, care activează în Republica Moldova de peste 15 ani este Summa Group, o companie internaţională de construcţii.

Alte proiecte investiționale turce de amploare sunt Radisson Blu Leogrand Hotel, Spitalul Internaţional Medpark, Shopping MallDova, Nefis, Complexul Rezidenţial Crown Plaza și Crown Plaza Park.

Menționăm că volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Turcia, în perioada ianuarie-februarie 2020 a înregistrat suma de 96,51 milioane de dolari. După valoarea volumului schimburilor comerciale în perioada menționată, Republica Turcia se situează pe locul 4 printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova la nivel mondial, cu o pondere de 7,26% în comerțul total al Republicii Moldova.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională ordonanţa de urgenţă prin care au fost majorate amenzile date pentru încălcarea ordonanţelor militare pe motiv că nu au claritate şi predictibilitate.

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea Avocatului Poporului împotriva OUG 36/2020, actul normativ prin care guvernul a introdus amenzi între 20.000 şi 200.000 pentru nerespectarea ordonanţelor militare şi a condiţiilor de ieşire din case în perioada stării de urgenţă.

Astfel, amenzile primite şi contestate în instanţă vor putea fi anulate în baza deciziei CCR.

Avocatul Poporului (AP), instituţie condusă de Renate Weber, a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR), cu o serie de critici legate de neconstituţionalitea unor prevederi care îi permit preşedintelui să legifereze în perioada stării de urgenţă. Însă, un alt punct criticat de instituţia Avocatului Poporului o reprezintă şi amenzile contravenţionale instituite prin ordonanţele militare.

„Din analiza întregului act normative, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020, remarcăm faptul că Guvernul nu a prevăzut vreo faptă contravenţională care să poată fi sancţionată, ci s-a limitat să reglementeze (…) că «nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie» (…) Este de remarcat că, prin formularea generică utilizată la art. 9 (a cărui nerespectare atrage răspunderea contravenţională) fapta nu este configurată prin lehe (…). Or, în ipoteza contravenţiilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale (…)”, se arată în sesizarea formulată de către instituţia condusă de către Renate Weber.

În sesizarea transmisă CCR, Avocatul Poporului a susţinut că această OUG încalcă principiul securităţii juridice, deoarece nu are avizul Consiliului Economic şi Social, în condiţiile în care modifică şi completează Legea privind Statutul poliţistului, pe cea referitoare la Statutul cadrelor militare, Legea privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, precum şi Legea poliţiştilor de penitenciare.

Weber a mai argumentat că actul normativ modifică raporturi de serviciu, ceea ce implică obligativitatea consultării Consiliului Economic şi Social, pentru emiterea avizului, lucru care nu s-a întâmplat, ceea ce ”constituie un viciu de constituţionalitate a legii”.

telegraph.md

Sistemul bancar moldovenesc este bine capitalizat cu suficiente lichidităţi pentru a face faţă crizei generate de COVID-19, se arată în mesajul Băncii Naţionale a Moldovei. În acelaşi timp, primele semnale ale crizei încep să apară. Depozitele bancare scad, iar creditele neperformante cresc.

Datele BNM relevă că în luna martie 2020, depozitele noi atrase la termen au constituit 1,6 miliarde lei, în descreştere cu 12,5% comparativ cu luna februarie şi cu 29,7% faţă de luna martie 2019. Volumul depozitelor atrase în monedă naţională a constituit 1 089,4 milioane lei (-6,3% faţă de luna precedentă şi -25,6% faţă de martie 2019). Volumul depozitelor atrase în valută recalculat în MDL a constituit 575,6 milioane lei (-22,2% faţă de luna precedentă şi -36,3% faţă de martie 2019).

Cel mai mult s-au redus plasamentele noi ale persoanelor fizice în monedă naţională şi valută. Astfel, în valoare anuală, depozitele s-au redus de două ori la 448 milioane lei. În acelaşi timp, plasamentele businessului în valută s-au majorat în luna martie până la echivalentul a 127,6 milioane lei faţă de 57,5 milioane lei în februarie. La fel au crescut şi depozitele în monedă naţională cu aproape 1,5 ori la 380 milioane lei. În valoare anuală, depozitele persoanelor juridice s-au majorat cu peste 50% până la 507,6 milioane lei.

Saltul depozitelor persoanelor juridice se explică prin plasamentele pe termen scurt, dar şi ca urmare a situaţiei incerte generată de criza COVID-19.

Volumul total al depozitelor bancare în monedă naţională şi valută a constituit 70 miliarde lei, cu 0,35 mai mult în martie faţă de februarie. Acest lucru este explicat prin deprecierea leului moldovenesc pe fundalul majorării plasamentelor în valută ale businessului.

Cădere de 20% a împrumuturilor persoanelor fizice

Soldul total al creditelor bancare a constituit la sfârşitul lunii martie 42 miliarde de lei, cu 0,4% mai mult comparativ cu luna februarie, în timp ce în valoare anuală majorarea a fost de 15%. Avansul a fost generat de creditele imobiliare şi de consum.

Băncile afirmă că creditează în continuare şi businessul, şi persoanele fizice şi sunt flexibile privind rambursarea, însă datele BNM arată contrariul. În luna martie, creditele noi acordate au constituit 2,62 miliarde lei, în descreştere cu 8,2% faţă de luna martie 2019. Volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1,9 miliarde lei (+18,2% faţă de luna precedentă şi +0,1% faţă de martie 2019). Volumul creditelor acordate în valută recalculat în monedă naţională a constituit 627,1 milioane lei (-10,1% faţă de luna precedentă şi -31,3% faţă de luna martie 2019). Reducerea cea mai mare a împrumuturilor se atestă în rândul persoanelor fizice cu 20%.

În ceea ce priveşte creditele neperformante, acestea s-au majorat nesemnificativ la 8,5% (3,6 miliarde lei) pe sistemul bancar. Criza care s-a abătut asupra economiei deja se face simţită şi la bănci. Lichiditatea curentă s-a redus la 50,3% (≥20%) faţă de 51% în februarie şi 52,3% – în martie anul precedent.

Economiştii sunt de părere că pentru o bancă, majoritatea resurselor vine de la cei care depun banii pentru economisire, sub formă de depozite, iar cea mai mare parte a activelor, adică plasamentele pe care le face o bancă, sunt reprezentate de creditele către clienţi. Dacă timp de nouă luni, o perioadă foarte lungă, nu încasezi nicio rată de la clienţi, pot apărea probleme de lichiditate în condiţiile în care bilanţul trebuie întotdeauna să fie finanţat şi, în esenţă, banca să-şi păstreze angajamentele faţă de deponenţii pe care îi are şi cărora le-a luat resursele.

Este clar că vor suferi nu doar agenţii economici din economia reală, dar şi băncile. Profiturile realizate în ultimii 2-3 ani nu vor mai fi. Ceea ce se întâmplă astăzi în mediul de afaceri influenţează negativ şi băncile. Nu va fi acea cerere de credite, vor scădea profiturile. Ca urmare a situaţiei de carantină, economia stagnează. Or, acest lucru poate duce la creşterea datoriilor la credite, ceea ce agravează situaţia băncilor comerciale, profitul scade simţitor, volumul creditelor noi scade. Deci, evoluţiile din sectorul bancar pot fi foarte negative, respectiv, şi evoluţiile din economie.

“Politica monetară a BNM, deşi a fost relaxată gradual în ultimele săptămâni, rămâne relativ restrictivă din cauza nivelului înalt al normei rezervelor obligatorii. Astfel, la moment, băncile sunt obligate să reţină 34% din mijloacele atrase în monedă naţională şi 20% din mijloacele atrase în valută străină, fiind la moment „îngheţate” prin această pârghie administrativă circa 18 miliarde lei. Politica respectivă asigură stabilitatea sistemului bancar, care a fost principala realizare a BNM după criza „furtului miliardului”, însă în condiţiile COVID-19, un nivel atât de înalt al normei rezervelor obligatorii privează economia de importante volume de lichidităţi care ar putea fi direcţionate spre o politică bugetară expansionistă anti-criză (pentru comparaţie, în timpul crizei economice din 2009, care după magnitudine ar putea fi mai moderată faţă de criza curentă, BNM a redus norma rezervelor obligatorii până la 8% în lei şi valută străină)”, se arată într-o analiză a Centrului Analitic Expert Grup.

Nimeni nu va ieşi fără pierderi din criză

Preşedintele Agroindbank, Serghei Cebotari, a declarat într-un interviu pentru agora.md că măsurile întreprinse de BNM sunt binevenite. Dar ceea ce este clar de pe acum e că practic nimeni nu va ieşi fără pierderi din această criză. Reducerea ratei rezervelor obligatorii permite accesul la lichidităţi de aproximativ 3 miliarde de lei care pot fi direcţionate în economie, iar diminuarea ratei de bază este o premisă pentru diminua­rea dobânzilor. Relaxarea cerinţelor de capital le permite băncilor să aloce o parte din acest capital pentru formarea provizioanelor în cazul deteriorării calităţii creditelor. Aceste decizii sunt necesare şi probabil suficiente la situaţia zilei de azi.

Totuşi, trebuie să conştientizăm că actuala criză nu se va opri în momentul în care vom reuşi să stopăm răspândirea virusului. Ea va trece în una pur economică. Cu cât mai repede va fi soluţionată problema epidemiologică, cu atât mai puţin severă va fi criza economică. Dar ea cu siguranţă va dura mai mult decât situaţia cauzată de COVID-19 şi ceea ce ne aşteaptă în viitor nu este deloc îmbucurător.

Acum e greu de spus cu precizie cât de afectate vor fi ramurile economiei. Dar este posibil să ajungem la situaţia când doar aceste măsuri ale BNM nu vor mai fi suficiente. Înţelegem că fondurile statului sunt insuficiente şi nu avem cum conta pe ele. Dar dacă ajungem la o astfel de etapă a crizei, atunci incapacitatea de rambursare a clienţilor va afecta calitatea portofoliului de credite, care aduce după sine un şir de alte aspecte negative. Pentru un astfel de scenariu, e posibil să fie necesară modificarea temporară a unor regulamente şi acte normative de către BNM.

Este clar că fiecare bancă trebuie să aibă o abordare individuală faţă de fiecare client, atât persoane juridice, cât şi retail, pentru a aprecia la justa valoare problemele cu care aceştia se confruntă şi pentru a le acorda suportul necesar ca să depăşească criza.

Victor Ursu

capital.market.md

Agenția de Investiții, Agenția Internațională de Cooperare a Germaniei (GIZ) și compania juridică ACI Partners au lansat campania de informare a mediului de afaceri, în cadrul căreia agenții economici sunt informați despre deciziile legale de organizare a unei afaceri, pe perioada pandemiei coronavirusului și restricțiile conexe, restructurarea relațiilor de muncă, interacțiunea cu angajații și securitatea locurilor de muncă în întreprinderi.

Campania a fost lansată în urma desfășurării unui webinar organizat de Agenția de Investiții, în cadrul căruia reprezentanții Victoriabank, H. Essers, Coroplast Harness Technology, Moldcell, Steinel Electronics și-au împărtășit experiența, pe perioada stării de urgență instituite în Moldova. Conform recomandărilor experților, în oficiul companiei pot fi asigurate condiții sigure de muncă prin acordarea de săpun, șervețele și dezinfectanți; dezinfectarea frecventă a suprafețelor și a locurilor de muncă; izolarea angajaților suspectați de infectare cu virus; numirea unui angajat responsabil de luarea măsurilor pentru reducerea riscurilor de răspândire a COVID-19; elaborarea regulilor de conduită atât pentru angajați, cât și pentru clienți și informarea despre aceste reguli.

Întreprinderilor, în care angajații pot lucra de la distanță, li se recomandă semnarea unor ordine interne separate și încheierea cu angajații a unui acord suplimentar la contractul de muncă, care stabilește condiții și cerințe noi pentru organizarea și siguranța muncii. În ceea ce privește munca în oficiu, angajatorul ar trebui să analizeze riscurile posibile, să elaboreze politici și instrucțiuni interne, să indice noi cerințe pentru organizarea muncii într-un acord suplimentar la contractul de muncă, în care să stipuleze durata de muncă, măsurile obligatorii pentru protejarea angajaților, inclusiv utilizarea echipamentului de protecție, precum și obligațiile angajatului de a respecta toate regulile. Juriștii recomandă companiilor să asigure controlul asupra îndeplinirii obligațiilor de către angajați, protejând în același timp datele personale.

Pentru aceasta, ar trebui elaborate o serie de instrucțiuni, iar toate regulile interne urmează a fi legalizate printr-un ordin special sau printr-un acord suplimentar. Se recomandă ca agenții economici să utilizeze semnătura electronică, cea ce va permite încheierea rapidă a contractelor, indiferent de ora și locația angajatorului și a angajatului și va economisi timpul și resursele companiei.

De menționat că documentele semnate scanate nu sunt documente electronice și nu au forță juridică. Un document electronic este creat și stocat pe dispozitive digitale și semnat cu o semnătură electronică. În plus, documentele pot fi trimise pentru semnătură la birou, trimise prin poștă recomandată, livrate prin curier etc. 

InfoMarket

206 moldoveni blocați în Polonia vor putea reveni acasă în data de 3 mai. Aceștia au posibilitatea să ajungă cu o cursă charter. Avionul aparține companiei Air Moldova, iar prețul pentru o călătorie va fi de 96 de euro.

Potrivit unui reportaj realizat de Vorbește Moldova, chiar dacă pe teritoriul Poloniei rămân blocați mii de moldoveni, avionul trimis pentru repatriere nu va pleca pustiu spre Varșovia. La bordul acestuia vor veni alți muncitori din Moldova, transmite Știri.md. 

Totuși, așa cum majoritatea frontierelor rămân blocate, unele compani însă care angajează moldovenii la muncă în Polonia își continuă activitatea. Pe perioada pandemiei, aceștia trebuie să asigure câteva condiții speciale. 

"Trebuie să pregătească contractul de colaborare cu partenerii din străinătate", spune Vasile Ceban, președintele Asociației agențiilor de plasare în câmpul muncii în străinătate.

O mare parte a conaționalilor vor pleca pentru muncă în domeniul industriei alimentare. De dragul acesteia directorul companiei spune că au fost gata să suporte toate cheltuielile suplimentare.

"Două săptămâni de carantină, o masă oferită pe zi, transportul de la aeroport până la cazare. Compania a achitat și biletul la avion", a menționat Vasile Ceban.

Amintim că pe 28 martie, 2 autocare au fost trimise pentru a-i întoarce pe moldovenii blocați la frontiera Poloniei. Atunci au putut reveni doar 107 oameni. 

Două zile mai târziu, autoritățile din Moldova au decis să mai trimită încă 3 autocare cu o capacitate totală de peste 150 de locuri. Acestea urmau să ajungă pe 1 mai. 

MAEIE recunoaște că cel puțin 600 de moldoveni au cerut ajutor la Ambasada Moldovei în Polonia pentru a ajunge acasă.

știri.md

La fel ca băncile, o parte din companiile de creditare nebancară vin în întâmpinarea clienţilor prin amânarea plăţilor pe perioada stării de urgenţă. Economiştii susţin că perioada amânării plăţilor ar trebui să fie mai mare, până la sfârşitul anului, cum este în România.

După instituirea stării de urgenţă, cea mai mare parte a companiilor şi întreprinderilor şi-a sistat activitatea, iar angajaţii au intrat în şomaj tehnic. Or, acest lucru a dat peste cap plata creditelor la bănci şi la companiile de creditare nebancară. O parte dintre ele au recurs deja la amânarea plăţilor până la sfârşitul lunii mai.

CNPF recomandă, dar nu obligă

La sfârşitul lunii martie, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a făcut apel către toţi participanţii profesionişti a pieţei non-bancare la coeziune şi conformare deciziilor şi recomandărilor autorităţii de supraveghere în crearea condiţiilor favorabile pentru activităţile operaţionale, manifestând în acest sens spirit civic pro-activ, înţelegere, receptivitate şi solidaritate cu cetăţenii, prin crearea unor condiţii prielnice, respectiv urgentând renegocierea clauzelor contractuale în raporturile cu beneficiarii de servicii prestate.

În această ordine de idei, CNPF a îndemnat participanţii pieţei nebancare, mai cu seamă organizaţiile de creditare nebancară, să stabilească o comunicare informativă şi explicativă cu toţi debitorii întru identificarea tuturor aspectelor ce ţin de relaxarea condiţiilor de deservire a împrumuturilor.

Economiştii susţin că piaţa nebancară este una cu riscuri mari pentru debitori. Aceasta practică dobânzi foarte mari comparativ cu băncile. Companiile de creditare nebancară oferă sume mici într-un timp foarte scurt. În timp ce băncile au nevoie de justificarea veniturilor, iar analiza dosarului durează de la o zi la trei. Ba mai mult, companiile nebancare au tot felul de comisioane, iar debitorul se poate trezi peste noapte cu o dobândă de câteva ori mai mare.

Contractele companiilor nebancare sunt la limita escrocheriei. “Multe din clauze sunt ascunse pentru inducerea în eroare a consumatorului. Consumatorul nu trebuie să achite sume de zeci de ori mai mari sau de două ori mai mari decât creditul perfectat”, susţin experţii.

Persoanele fizice, protejate de supraîndatorare

În luna februarie a acestui an, Parlamentul a adoptat în primă lectură un proiect de lege elaborat de Guvern, care are drept scop protejarea persoanelor fizice de supraîndatorare. Iniţiativa prevede stabilirea unor plafoane pentru costurile împrumuturilor rapide contractate de la companiile de creditare nebancară. Vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Iurie Filip, a declarat în faţa deputaţilor că aceste organizaţii nebancare nu vor avea dreptul să perceapă de la solicitanţii de credite dobânzi, penalităţi şi comisioane care să depăşească valoarea împrumutului acordat pe un termen nu mai mare de doi ani.

În cazul acordării creditelor consumatorilor pentru care suma iniţială debursată este de până la 50 mii lei, se interzice schimbarea prevederilor contractuale, care măresc obligaţia pecuniară iniţială a consumatorului respectiv, se menţionează în proiectul de lege.

“Organizaţiile vor evalua capacităţile financiare şi, în mod conştient, vor decide dacă acordă sau nu acestei persoane credit. Organizaţiilor de creditare li se interzice semnarea unui contract de acordare a unui nou împrumut unui debitor, dacă acesta a demonstrat incapacitate de plată şi supraîndatorare”, declara vicepreşedintele CNPF, Iurie Filip.

Săptămâna trecută, Partidul Acţiu­ne şi Solidaritate a cerut Guvernului să oblige instituţiile de creditare nebancară să amâne cu până la şase luni plata ratelor la creditele luate de cetăţenii aflaţi în dificultate. Solicitarea vine în contextul în care majoritatea clienţilor instituţiilor nebancare sunt persoane cu venituri mici, care în această perioadă complicată întâmpină mari dificultăţi în a-şi onora obligaţiile financiare. În lipsa unei intervenţii ferme din partea Guvernului, mii de cetăţeni vor ajunge să-şi piardă bunurile acumulate de-o viaţă pentru a rambursa aceste credite, se arată în mesajul PAS.

România amână plăţile până la sfârşitul anului

La începutul lunii aprilie, Guvernul României a votat normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare, ce stabilesc condiţiile în care creditorii aprobă solicitările, perioada de amânare şi perioada de prelungire a creditelor amânate, iar în cazul împrumuturilor ipotecare, modul de eşalonare şi garantare a dobânzilor. Facilitatea de suspendare la plată a ratelor poate fi exprimată o singură dată şi este cuprinsă între o lună şi nouă luni, fără a putea depăşi data de 31 decembrie 2020.

“Reglementările actuale permit împrumutătorilor (instituţii bancare şi nebancare) să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice afectate de pandemia COVID-19, fără aplicarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările ulterioare, privind gradul de îndatorare, limitarea creditului în funcţie de valoarea garanţiei şi durata maximă a creditului de consum”, potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a României.

Ministrul Finanţelor al României, Florin Cîţu, a recomandat, însă, ca solicitanţii amânării să nu meargă pe termenul maxim, pentru că ratele tot vor trebui plătite, nefiind vorba de o ştergere a lor, ci doar de o amânare, cei interesaţi urmând să trimită online o solicitare în acest sens, fără să mai fie nevoie să facă un drum la bancă.

Ascensiunea pieţei nebancare a explodat după criza bancară

Piaţa nebancară şi-a început avansul după criza bancară din anul 2014. La acea vreme instituţiile financiare îşi limitaseră la maxim portofoliul de creditare ca urmare a normelor prudenţiale impuse de Banca Naţională a Moldovei. Astfel, businessul şi persoanele fizice cu greu puteau obţine un credit de la bancă, iar soluţia a venit de la companiile nebancare. Ele acordau şi acordă împrumuturi într-un termen restrâns. Dacă în 2014 instituţiile nebancare deţineau doar 7% din piaţă cu un volum de credite de 3,6 miliarde de lei, atunci în prezent instituţiile nebancare şi-au majorat de 3 ori cota de piaţă până la nivel de aproximativ 21% şi au un portofoliu de credite de 10,3 miliarde de lei. Majorarea cotei de piaţă a sectorului non-bancar se datorează, în cea mai mare măsură, creşterii accelerate a serviciilor nebancare. Agenţi economici au început să caute alternative de finanţare şi le-au găsit în companiile non-bancare. De fapt, asistam la două procese: clienţii migrau de la bănci spre non-bancar şi banii migrau din bănci în non-bancar. Astfel, indirect, agenţii economici se creditau de la bănci prin intermediul sectorului non-bancar.

Dacă până în 2018 persoanele fizice preponderent se creditau de la instituţiile nebancare în special companii de micro-finanţare, atunci, începând cu 2019, tot mai clar se observă migraţia persoanelor fizice către bănci. Prin aceasta se explică şi faptul că companiile nebancare în 2019, pentru prima dată după criza bancară, nu şi-au majorat cota de piaţă.

Victor Ursu

capital.market.md

Zeci de jurnalişti au murit din cauza noului coronavirus din martie în lume, a estimat vineri organizaţia elveţiană PEC (Press Emblem Campaign), deplângând o protecţie insuficientă a angajaţilor din mass-media care relatează despre pandemie.

Viceprimarul orașului Galați, Picu Apostol Roman, a postat pe o rețea de socializare mai multe poze cu un centru de carantină înainte și după ce mai mulți români au fost cazați, scrie gandul.ro.

Acesta susține că unii dintre cei cazați și-au bătut joc de România și de munca unor oameni dedicați după ce au lăsat ezastru total în camerele în care au fost cazați: de la ambalaje aruncate peste tot, la coji de semințe pe podea.

„CINE-I OM ȘI CINE-I CÂINE?

Nu vreau ca prin această postare să aduc atingere celor care au stat în carantină și care au avut un comportament decent. Sunt obligat să aduc în fața dumneavoastră însă și comportamentul de un primitivism înfiorător al unor așa-ziși cetățeni cărora li s-a pus totul la dispoziție pe perioada carantinei și care au înțeles că trebuie să-și bată joc de România, de Galați și de munca unor oameni dedicați. Pentru exemplificare voi posta 14 poze cu felul în care au fost primiți și 26 poze cu dezastrul lăsat în urma lor.

Mai lansez o temă de discuție: Cum Doamne iartă-mă aflu de oameni cărora li s-au anulat biletele de avion plătite de către ei personal, neputând ajunge în țară, iar unora li se pun la dispoziție curse de avion umanitare, autocare, dube, etc?

Nu cumva anumite țări profită de pandemie ca să-și facă curățenie în ogradă? Nu mai sunt cu toții cetățeni europeni?

Cu prețuire, viceprimar Picu Apostol Roman!”, a scris viceprimarul orașului Galați pe Facebook.
De asemenea, Picu Apostol Roman reclamă faptul că ordonanțele militare oferă doar drepturi „acestor oameni” și nu este „stipulat în ele și un capitol de obligații”.

La momentul transmiterii acestei știri, pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 12.060 de persoane. Alte 20.886 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

gandul.ro

Laptele de vacă a devenit unul dintre cele mai răspândite alimente. Deși nu este și cel mai sănătos pentru organism, acesta este produs în volum mai mare, comparativ cu cel de capră, considerat mult mai valoros. Despre laptele de măgăriță, în general, a auzit foarte puțină lume. Un fermier de la Fălești a decis să acesta umple acest gol de pe piață și a înființat o fermă fără analogie. Ce l-a determinat să facă acest pas, aflați din reportajul ce urmează.

Ideea de a înființa o fermă de măgărițe i-a venit lui Ion Lozonschi acum cinci ani, când a început să sufere de probleme de sănătate. Un medic din Capitală i-a povestit despre proprietățile miraculoase ale laptelui de măgăriță, așa că l-a încercat și spune că a avut afect.

Despre specificul muncii într-o fermă de măgărițe Ion Lozonschi a aflat din România, unde astfel de gospodării sunt răspândite, în special, în zonele montane. Primele două animale le-a procurat din Moldova. Ulterior, a decis să majoreze numărul lor. Spune că sunt calme și așteaptă de la stăpânii lor aceeași atitudine.

Mircea, Gabriela, Frunza. Fiecare animal din ferma lui Ion Lozonschi are numele și, așa cum spune proprietarul, caracterul și deprinderile sale. Acum, ferma are 17 animale și fiecare necesită o abordare specială.

Proprietățile vindecătoare ale laptelui de măgăriță erau cunoscute încă din vremurile antice de către egipteni și romani. Produsul era folosit frecvent în scopuri medicinale și cosmetice. Compoziția lui este asemănătoare cu cea a laptelui matern, iar prețul este de 40 de ori de mai mare comparativ cu cel al laptelui de vacă – 400 de lei pentru un litru. Volumul zilnic de lapte produs la ferma de măgărițe de la Fălești este 5-7 litri. Fermierul spune însă că în țara noastră produsul nu se bucură de popularitate, din cauza că puțini oameni cunosc despre efectele sale benefice, dar și din cauza prețului piperat.

Fermierul planifică să-și extindă afacerea, pentru a putea să mai scadă din preț.

NTV Moldova