Sectorul construcţiilor a devenit cea mai importantă ramură din economie. În nouă luni ale anului 2019, construcţiile au contribuit cu 35% la creşterea PIB-ului. Acest lucru se datorează exploziei pieţei imobiliare, iar băncile au impulsionat ramura prin dobânzile mici la creditele imobiliare oferite persoanelor fizice, scrie capital.market.md.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, sectorul industrial a avut un rezultat pozitiv (+2%), însă mai modest decât cel atins în anul precedent. Creşterea înregistrată a fost determinată de majorarea industriei prelucrătoare (+3,1%). Producţia şi furnizarea de energie a fost în diminuare (-4%), fiind influenţată de regimul termic ridicat. De asemenea, un rezultat negativ a fost înregistrat de industria extractivă (-1,9%). Principalii factori care au determinat creşterea sectorului industrial au fost: dezvoltarea ramurii automotive, evoluţiile pozitive din sectorul construcţiilor şi ale industriei alimentare. Totodată, temperarea cererii externe a fost factorul de bază care a încetinit ritmurile de creştere ale sectorului industrial.

Agricultura, în picaj

După trei ani de creştere consecutivă, în anul 2019 sectorul agricol a înregistrat un rezultat negativ (-1,9%). Această evoluţie a fost determinată, în special, de scăderea producţiei animaliere (-6%), fiind în diminuare atât producţia (creşterea) vitelor şi păsărilor, producţia de lapte, cât şi producţia de ouă. Volumul producţiei vegetale a fost aproape la nivelul anului 2018 (-0,3%). A fost în creştere producţia de floarea soarelui, legume de câmp, cartofi, iar în descreştere – grâul, sfecla de zahăr, strugurii, fructele, pomuşoarele.

Activitatea investiţională a fost în creştere. În 2019, volumul investiţiilor a crescut în termeni reali cu 9,4% faţă de anul precedent, însumând circa 27,8 miliarde de lei. Intensificarea activităţii investiţionale s-a datorat majorării investiţiilor private, investiţiilor din contul creditelor externe, precum şi celor provenite din surse străine. Au fost efectuate investiţii majore în sectorul construcţiilor, fapt ce a asigurat mai mult de jumătate (63%) din creşterea investiţiilor totale.

Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu 13,2% faţă de anul precedent, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei – cu 14,6%. Aceste evoluţii demonstrează o intensificare a consumului din partea populaţiei şi agenţilor economici.

Economiştii sunt de părere că în anul 2020 Republica Moldova, de rând cu celelalte economii, se va confrunta cu o recesiune. Vor fi evoluţii negative la nivelul activităţii economice. Prognoza noastră arată o deteriorare semnificativă a evoluţiei PIB pe fundalul înrăutăţirii activităţii businessului, dar şi o deteriorare a cererii externe.

Băncile au bani să crediteze economia

Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că în luna februarie a anului 2020, volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1,6 miliarde de lei, iar cele în valută – echivalentul a 697,2 milioane de lei. Creditele acordate pe o perioadă de la doi la cinci ani rămân cele mai solicitate cu o pondere de 50% din totalul împrumuturilor acordate.

Creditele acordate în monedă naţio­nală au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice (52,6%), inclusiv creditele acordate societăţilor comerciale nefinanciare care deţin o pondere de 51,2% (dintre care 44,9% revenind comerţului).

Creditele în valută au fost solicitate, în principal, de către societăţile comerciale nefinanciare (96,1%), ponderea majoră (52,7%) revenind comerţului. Cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională persoanelor fizice a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 până la 3 luni, constituind 11,83%, persoanelor juridice – la creditele cu termenul de rambursare de până la o lună, rata constituind 10,27%, iar în cazul persoanelor fizice care practică activitate – la creditele cu termenul de la 2 până la 5 ani, rata constituind 11,23%.

Volumul creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, în luna februarie 2020, s-a majorat, comparativ cu luna precedentă, cu 13,5% şi a constituit 699,4 milioane lei. Rata medie a creditelor acordate în monedă naţională persoanelor fizice, pentru aceeaşi perioadă, a crescut cu 0,75 p.p. şi a constituit 8,45%. Din perspectiva scopului creditelor acordate, cea mai mare pondere le-a revenit creditelor de consum (65,3%). Comparativ cu luna precedentă de raportare, rata creditelor de consum s-a majorat cu 1,15 p.p., în timp ce rata creditelor imobiliare s-a majorat cu 0,08 p.p. Faţă de anul trecut, rata creditelor de consum s-a majorat cu 1,10 p.p., iar a creditelor imobiliare – cu 1,14 p.p. De menţionat că ponderea creditelor imobiliare acordate în monedă naţională a constituit 97,0% (3,0% au reprezentat creditele acordate ataşate la cursul valutei), iar cea a creditelor de consum – 98,6% (1,2% au reprezentat creditele acordate ataşate la cursul valutei).

Rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,39 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,45%, persoanelor juridice – cu o rată de 8,84%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 10,46%.

Dobânda la împrumuturile acordate în valută s-a micşorat cu 0,02 p.p. comparativ cu luna ianuarie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 6,25%, persoanelor juridice – cu o rată de 4,16%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 5,17%.

Rata medie la creditele acordate ataşate la cursul valutei s-a micşorat cu 0,08 p.p. comparativ cu luna ianuarie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 9,22%, persoanelor juridice – cu o rată de 4,49%, în timp ce persoanele fizice care practică activitate nu au apelat la credite ataşate la cursul valutei în luna februarie. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,44 p.p., la cele în valută s-a micşorat cu 0,27 p.p., iar la cele ataşate la cursul valutei s-a majorat cu 0,63 p.p.

Cele mai atractive credite în valută, cu termene de la 2 la 5 ani, au fost acordate cu o rată medie de 4,08%, persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată medie de 6,21%, persoanelor juridice – cu o rată de 4,08%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 4,83%. Iar creditele ataşate la cursul valutei, cu termene de peste 5 ani, au fost acordate cu o rată medie de 4,45%, persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată medie de 4,76%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,39%.

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 153,2%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei.

Pentru a evita o criză de lichidităţi în sistemul bancar, dar şi a susţine economia, BNM a redus la sfârşitul săptămânii trecute diminuarea ratei rezervelor obligatorii la 34%. “Decizia vizează majorarea lichidităţilor disponibile pentru băncile licenţiate, în vederea prevenirii riscului de lichiditate şi consolidării abilităţii sectorului bancar din Moldova. Urmare acestei decizii, lichidităţile disponibile în sectorul bancar vor creşte cu circa 3,0 miliarde lei. Totodată, diminuarea normei rezervelor obligatorii reprezintă o continuitate a măsurilor de politică monetară de echilibrare a normelor rezervelor obligatorii în contextul sporirii eficienţei transmiterii impulsurilor monetare în sectorul real”, se arată în mesajul băncii centrale.

Victor Ursu

capital.market.md

Șeful statului, Igor Dodon, îndeamnă oamenii de afaceri din Republica Moldova să vină cu un suport pentru medicii, care luptă cu virusul COVID-19 și să le pună la dispoziție hotelurile pe care le dețin. „Protecția medicilor este prioritară. În zonele unde avem focare, se asigură pentru medici cazarea din contul autorităților, hrana și transportul, scrie noi.md.

Chiar la Chișinău au fost puse la dispoziție cîteva cămine. Vin cu un apel către oamenii de afaceri, care dețin hotele, să vină cu suport pentru medici. Ei nu vor să meargă acasă, să expună riscului pe cei apropiați. Haideți să fim deschiși și receptivi, să venim cu un suport pentru ei. Să punem la dispoziție hotelele celor din sistemul medical, ele și asa sînt pustii”, a declarat Igor Dodon.

noi.md

În zilele de sâmbătă şi duminică, 11-12 aprilie, circulația transportului public din municipiile Chișinău și Bălți va fi sistată. O decizie în acest a fost luată de Comisia Naţională pentru Situaţii Excepţionale în şedinţa de miercuri, 8 aprilie, transmite MOLDPRES.

De asemenea, Comisia a decis să prelungească termenul de sistare a activității taxatorilor în transportul public de pasageri din cele două municipii până la 24 aprilie 2020.

Anterior, premierul Ion Chicu a declarat că cheltuielile pentru transportarea gratuită a pasagerilor din Chişinău şi Bălţi, cu troleibuzele şi autobuzele, vor fi suportate de întreprinderile municipale de profil.

Deciziile se înscriu în contextul măsurilor aplicate de autorităţile Republicii Moldova pentru prevenirea şi răspândirea coronavirusului de tip nou COVID-19.

În perioada stării de urgenţă (17 martie-15 mai 2020), dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

De la instituirea stării de urgenţă, Comisia se întruneşte cu regularitate, luând decizii necesare pentru asigurarea ordinii în stat, respectarea hotărârilor autorităţilor şi diminuarea stării de criză provocată de răspândirea coronavirusului.

moldpres.md

Comisia pentru Situații Excepționale a decis permiterea pe perioada de urgența în baza autorizației emisă de pretori a comerțului ambulant a produselor agricole proprii.

În cadrul unei conferințe de presă premierul Ion Chicu a specificat că există o mulțime de producători care din cauza piețelor închise nu-și pot comercializa produsele.

Astfel, a fost luată decizia să se permită comerțul ambulant, prin intermediul mijloacelor de transport, pentru vânzătorii care pot demonstra că sunt producători agricoli, pentru a-și desfășura activitatea în municipiul Chișinău, Bălți, în locurile stabilite de autoriățile publice locale cu respectarea normelor epidemiologice și sanitare.

deschide.md

În pandemia de COVID-19, producătorii locali, fermierii, afacerile de familie, micile gospodării țărănești și agricole sunt printre cei mai vulnerabili din lanțul alimentar, dar tot ei sunt și soluția!

Noile realități ale pieței la care sunt nevoiți să se adapteze presupune o prezență online, o mai bună planificare pentru aprovizionare, o disciplină și igienă a livrărilor, mai puține mâini prin care trec produsele, mai multe comenzi online și mai puțină vânzare în piață, scrie thewoman.md.

Este foarte important, în această perioadă, să susținem producătorii locali de alimente, așa cum este important ca tot timpul să avem pe masă hrană proaspătă, de bună calitate. Dacă facem lucrurile chibzuit, avem șanse să ieșim cu toții mai bine din stuația asta, atât producătorii, cât și consumatorii.

Iată o LISTĂ cu producători sau furnizori de produse autohtone de la care ne putem aproviziona în autoizolare. Criteriul principal a fost capacitatea lor de a asigura livrarea la domiciliu. Folositi-vă de ea și haideți să o extindem împreună, pentru a susține produsele autohtone, de calitate!

Fermier Râșcani - Produse lactate, brânză, caș, urdă, lapte de capră, direct din fermă! Se spune că atunci când viața e bună, adaugi brânză iar ea devine minunată! :) 

Domami, Ferma de familie - Producător de căpșuni.

DulceFrag  (Sergiu Ioviță) - Cultivarea și comercializarea căpșunelor. Prezența certificatului de calitate. Disponibilă livrarea la domiciliu.

Agrovercom - Producător castraveți.

Galina Grozu - Ceapă, mărar și ridiche.

Tatiana Tiron - Brânză de oi de la propia stână. 

Speranța - Sparangel crescut în Moldova. Producător autohton.

MECO Moldova - nuts & dried fruits - Migdale, diverse tipuri de nuci și prune uscate.

ШокоМёд - Miere și produse apicole.

Fulgi din cereale Ronți - Cereale sănătoase, fără conservanți, făr gluten, produși în Floresti.

TIA bionatur - Produse pe bază de miere cu adaos de fructe, nuci, pomușoare și condimente. 

Cartoful Rîșcovean - Un grup de fermieri care cresc cartof natural, fără insecticid sau îngrășăminte chimice, precum și soiuri mai speciale de cartof.

DOMnMoraru - Oțet natural nepasteurizat din mere, pere, gutui, struguri, zmeuri, căpșună, mure ect, ceaiuri și tincturi din plante, condimente, sosuri cu plante. 

Brutăria de autor Dorin Mereuță - Pâine coaptă din făină integrală, cu hamei malţ şi miere de albini. 

Bread Corner - Pâine artizanală, din făină integrală, cu maia. Autentică!

Ecaterina Munteanu, Stupina Mărioarei - Miere și produse apiclole.

Miere naturală de albini - Miere și produse apicole. 

Stupina din Codrii Moldovei (Eugen Sobol) - Miere și produse apicole.

Ivan Chiriac - Miere și produse apicole.

Fruvit - Dulciuri sănătoase din fructe uscate în ciocolată. 

Flavorya - Cipsuri și pistil din fructe; crakeri din semințe germinate.

Ciumasu&Co SRL - Prune uscate.

Ambera - Uleiuri naturale, de diverse tipuri, presate la rece.

RoseLine - Ceaiuri și produse din măceș.

Diana Ion - Produse lactate.

Casa Măcelarului - Carne.

Elena Gorgan - Miere și produse apicole (propolis, polen, tinctură de propolis, oțet de miere cu mere, cătină și sirop cu miere), ceaiuri, pelin, armurariu.

Galina Lefter - Castraveți producție proprie.

Nadia Borș - Legume proaspete.

Cristian Tatarov - Legume marinate, uleiuri din semințe etc.

Alina Heghea - Mere proaspete. 

ECO Farm Moldova - lapte, brânză, caș de capră, ouă de prepeliță și ouă de struț.

thewoman.md

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a elaborat o serie de recomandări pentru agenţii economici care comercializează produse agroalimentare în regim online. În primul rând, în condiţiile epidemiei de coronavirus, companiile trebuie să dispună de mijloace de transport amenajate corespunzător livrării alimentelor. De asemenea, trebuie să întreprindă toate măsurile de igienizare.

În condițiile stării de urgență, decretate de autorităţi, în ţară creşte volumul comerţului online. Tot mai multe companii lansează oferte de livrare la domiciliu. Directorul ANSA, Vladislav Cotici, menționează că toate companiile care practică astfel de activități trebuie să deţină autorizaţie.

Mai mult, ANSA le cere proprietarilor unităților de transport să respecte cu strictețe normele sanitare și să dezinfecteze mașinile.

De asemenea, agenții economici trebuie să supravegheze starea angajaților implicați în prepararea bucatelor și transportarea acestora. Șoferii care livrează produsele trebuie să evite contactul cu oamenii care au făcut comanda, iar celor din urmă le este recomandat să plătească pentru serviciile de livrare cu ajutorul cardului bancar sau aplicațiilor online. Mai multe detalii privind cerințele stabilite de autorități pot fi găsite pe pagina agenției.

NTV Moldova

Potrivit Biroului Național de Statistică, pentru locuitorii celor mai mari orașe – Chișinău și Bălți, acesta a fost de 2292,3 lei sau cu 13,8% mai mult decât minimul de existență în alte orașe - 2013,5 lei, dar și cu 18,3% mai mult decât în sate - 1938,4 lei. Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 2194,0 lei şi în special bărbaţilor – 2376,1 lei.

Cea mai mare valoare a minimului de existenţă a fost înregistrată, în semestrul II, pentru bărbaţi în vârstă aptă de muncă din oraşele mari – 2772,6 lei. La pensionarii pentru limita de vârstă a fost cel mai mic minim de existență în 2019 – 1707,4 lei.

Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1927 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în funcție de vârsta copilului, de la 771,7 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an până la 2197,8 lei pentru un copil în vârstă de 7-17 ani. În funcţie de mediul de reşedinţă, minimul de existenţă pentru copii din oraşele mari este cu 16,9% mai mare comparativ cu mediul rural, iar în cazul copiilor în vârstă de 1-6 ani această diferenţă constituie 22,3%.

Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în anul 2019 au constituit, în medie pe o persoană, 2880,6 lei şi au depăşit mărimea medie a minimului de existenţă cu 41,8%. Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat, în această perioadă, a însumat 7356,1 lei, acesta fiind de 3,4 ori mai mare decât minimul de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă. Co-raportul dintre salariul mediu lunar şi valoarea medie a minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale. Nivelul maxim de acoperire al minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul informații și comunicații – de 7,4 ori, iar cel minim – de salariaţii din agricultură, silvicultură și pescuit, al căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 2,2 ori.

Pentru pensionarii pentru limită de vârstă minimul de existenţă a constituit 1707,4 lei şi reprezintă 84,1% din valoarea medie a minimului pentru total populaţie. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2020 a constituit 1901,1 lei, ceea ce face posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 111,3%. Dacă considerăm pensia medie pentru limită de vârstă, co-raportul respectiv este de 107,9%.

În condiţiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 3 ani constituie în medie 1759,5 lei pentru persoanele asigurate, aceste plăţi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani în proporţie de 104,6%. În cazul persoanelor neasigurate mărimea indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor de până la 1,5/2,0 ani (640 lei) asigură doar 38,0% din necesarul minim pentru copiii în vârstă de 1-6 ani.

InfoMarket

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a cerut un „Plan Marshall pentru Europa”, un plan financiar al Uniunii Europene care să fie la înălțimea gravității pandemiei de coronavirus și să demonstreze un adevărat spirit de solidaritate.

Într-un comentariu pentru Welt am Sonntag, von der Leyen scrie că „va fi nevoie de miliarde de euro, care însă vor duce la o mai mare coeziune între generații„ așa cum a făcut și Planul Marshall original, ajutând la refacerea Europei după al Doilea Război Mondial.

europalibera.org

Cetățenii Republicii Moldova, indiferent dacă se află în țară sau urmează să vină, dacă nu au poliță de asigurare medicală, nu vor beneficia de ajutorul de șomaj de 2775 de lei, instituit recent de Guvern. Despre aceasta a anunțat premierul Ion Chicu după şedinţa Centrului Unic de Comandă de gestionare a crizei provocate de COVID-19, transmite IPN.

Șeful executivului a declarat că toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent dacă este sau nu stare de urgență, au obligativitatea să dețină poliță medicală. Dacă nu-și onorează contribuțiile de asigurare medicală, persoanele riscă să fie sancționate.

Premierul a mai spus că persoanele fără poliță vor plăti pentru serviciile medicale, cu excepția cazurilor în care vor fi infectați cu noul tip de coronavirus.

În Republica Moldova este declarată stare de urgență pentru 60 de zile, începând cu 17 martie. Până în prezent au fost raportate 752 de cazuri de infectare cu noul tip de coronavirus și 12 decese asociate cu acesta.

ipn.md

Televizoare, telefoane mobile, calculatoare sau electrocasnice. Sunt câteva dintre produsele pe care moldovenii le cumpără în perioada de carantină. Totodată, și materialele de construcție sunt la mare căutare. Administratorii magazinelor online spun că vânzările au crescut cu 50 la sută, comparativ cu acum o lună. Prețurile au rămas neschimbate, iar unii agenţi economici vin și cu o serie de oferte pentru clienți. Numărul vânzărilor este în creștere, însă nu îl depășește pe cel al clienților din magazinele fizice, înregistrat până la carantina, scrie publika.md.

”Dacă am face un top al produselor care s-au cumpărat, primul ar fi produsele din categoria gaming. Al doilea top ar fi electrocasnicile mici, cum sunt roboții de bucătărie, blender, tocătoare de carne, grătare electrice. Și a treia categorie este una mai amplă, aici ne referim la televizoare, tablete, laptopuri, printere, calculatoare de masă”, a spus managerul unui magazin online, Claudia Budurin.

Totodată, comercianții vin și cu o serie de oferte, ca să atragă cât mai mulți clienți.

”Avem livrări gratis pentru electrocasnicile mari, cum sunt frigidere sau mașini de spălat. Avem câteva categorii de produse la care am făcut oferte de preț speciale. Aici ne referim la telefoane, laptopuri, electrocasnice", a menţionat managerul unui magazin online, Claudia Budurin.

De asemenea, moldovenii au luat cu asalt și magazinele cu materiale de construcție.

”Moldovenii în perioada de carantină procură materiale de construcție care îi ajută la reparațiile locale. Acum stând acasă toată ziua, văd diverse probleme și le repară. În mare parte sunt solicitate vopsele atât de interior, cât și de exterior, de diverse culori", a spus administratorul unui magazin online, Denis Ceavdari.

Reprezentanţii magazinelor dau asigurări că produsele comandate online sunt livrate în siguranţă la domiciliul cumpărătorilor de curieri care respectă toate măsurile de protecţie.

publika.md