Retorica eurosceptică este folosită în luptele politice dintre putere și opoziție din Moldova, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Politologul descrie mai multe raționamente care stimulează euroscepticismul în țările Parteneriatului Estic. El consideră că în Moldova criticarea UE este folosită pentru a purta lupte politice interne.

În opinia lui Dionis Cenușa, în țările cu regimuri hibride, precum Moldova, forțele pro-ruse au acuzat UE de susținerea guvernelor pro-europene în perioada anilor 2012-2014.

În timp ce negociau regimul fără vize și Acordul de Asociere cu UE, acele guverne facilitau comiterea crimelor bancare, scrie politologul.

Cu excepția Moldovei, UE nu este criticată în nicio altă țară din Parteneriatul Estic pentru cooperarea cu guverne influențabile de grupări oligarhice, precum Ucraina sau Georgia, opinează Dionis Cenușa.

El lansează idea că de aplicarea condiționalității și combaterea continuă a euroscepticismului depinde posibilitatea aducerii Parteneriatului Estic în albia democrațiilor liberale.

În condițiile unor clivaje geopolitice puternice, care separă societate practic în două, Acordul de Asociere cu UE, semnat de Moldova în 2014, a fost convertit într-un instrument de propagare a euroscepticismului în timpul alegerilor parlamentare din 2014 și la prezidențialele din 2016, concluzionează politologul.

ipn.md

În primul trimestru al anului 2020, exporturile moldovenești au început să scadă, iar procesul va continua încă cel puțin două trimestre. Este concluzia economistului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, care a analizat datele oficiale ale Biroului Național de Statistică, scrie mybusiness.md.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în domeniul comerțului exterior criza ne-a prins în plină criză. Exporturile moldovenești, după 1,5 ani de stagnare, în primul trimestru al anului 2020, conform datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică, au înregistrat o scădere evidentă cu 60 de milioane de dolari în valori anuale.

De doi ani de zile exporturile moldovenești s-au plafonat la nivel de 2,7 miliarde de dolari și se află într-o stagnare profundă. Republica Moldova deja de aproape doi ani și-a epuizat toți factorii de creștere a exporturilor, iar criza provocată de COVID-19 de fapt ne-a prins într-o criză mult mai profundă, lipsită de dezvoltare economică și de posibilitatea identificării noilor potențialuri de export.

„Scăderea exporturilor va afecta majoritatea ramurilor de bază: industria auto-motive, cerealierele, vinurile, textilele, farmaceutica, iar lista poate continua”, remarcă Veaceslav Ioniță.

Economistul este de părere că este prematur să facem prognoze, dar totuși, în cel mai bun caz exporturile se vor reduce cu 300 de milioane de dolari, până la nivelul anului 2013. Două crize, cea din 2015-2016 și cea din 2020, împreună cu lipsa oricărei viziuni de dezvoltare a țării, au băgat exporturile moldovenești în cea mai profundă stagnare, care durează deja 10 ani.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, ar fi o miopie acum să dăm vina pe COVID-19 în partea ce ține de criza exporturilor moldovenești. Cauzele crizei sunt mult mai profunde și ține de incapacitatea țării de a face față provocărilor actuale ale economiei globale, iar COVID-19 doar a accentuat această criză profundă din economia moldovenească.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la modul de recuperare a zilelor declarate de către Comisia pentru Situații Excepționale ca zile libere, care a fost discutat în cadrul ședinței Secretarilor de Stat.

Conform proiectului, pentru recuperarea a 12 zile declarate libere, se stabilesc următoarele zile lucrătoare pe parcursul anului 2020: 23 mai, 13 iunie, 20 iunie, 4 iulie, 18 iulie, 1 august, 22 august, 5 septembrie, 19 septembrie, 3 octombrie, 17 octombrie și 31 octombrie. În aceste zile activitatea salariaților cu durata normală a timpului de muncă se propune a fi organizată după următorul regim de muncă – de la 8.00 până la 16.30, cu pauza de masă de la 12.00 până la 12.30

Suplimentar, orele de lucru echivalente cu 10 zile libere, se preconizează a fi recuperate, începând cu 25 mai 2020, prin majorarea în zilele de luni până vineri a timpului zilnic de muncă cu o oră și reducerea pauzei de masă cu 30 min. Graficul de muncă în aceste zile în instituțiile/autoritățile publice din subordinea Guvernului pentru salariații cu durata normală a timpului de muncă va fi următorul: de la ora 8.00 până la 17.30, cu pauza de masă de la 12.30 până la 13.00.

Proiectul stabilește că evidența zilelor/orelor necesare spre recuperare se va ține de către angajator individual, pe fiecare salariat, inclusiv pe salariații care în perioada imediat următoare vor avea raporturile de serviciu suspendate, până la recuperarea deplină a zilelor libere. Ordinul privind zilele/orele necesare de a fi recuperate urmează a fi adus la cunoștința salariaților sub semnătură.

În caz de încetare a contractului individual de muncă/raporturilor de serviciu până la recuperarea deplină a zilelor/orelor libere, angajatorul, în caz că proiectul va fi aprobat de Guvern, va reține din plățile ce se cuvin salariatului salariul achitat pentru zilele/orele nerecuperate. Pentru salariații remunerați cu salarii de funcție lunare, munca efectuată în zilele prevăzute pentru recuperare, precum și orele recuperate în zilele de luni până vineri, nu se vor remunera și nu se vor considera muncă suplimentară.

Prevederile nu se vor aplica salariaților care în zilele de 30 martie–3 aprilie, 7 aprilie–17 aprilie, 21 aprilie–24 aprilie și 27 aprilie–30 aprilie nu se aflau în raporturi de muncă cu unitatea în cauză; aveau suspendate contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu; s-au aflat în concediu medical, concediu paternal, concediu de odihnă anual, concediu neplătit; au activat la decizia angajatorului (la distanță sau cu prezența în oficiu). Acești salariați nu vor avea obligația de a se prezenta la muncă în zilele/orele declarate lucrătoare, corespunzător zilelor/orelor lucrate în perioada respectivă.

Totodată, proiectul prevede că, în caz de necesitate, atragerea la muncă a salariaților respectivi în zilele indicate supra poate fi dispusă de angajator, această muncă fiind considerată muncă prestată în zile de repaus, pentru care, cu consimțământul salariatului poate fi acordată o altă zi liberă, sau oferită retribuție în conformitate cu prevederile Codului muncii din contul și în limita cheltuielilor de personal prevăzute în bugetele respective.

monitorul.fisc.md

A doua tranșă poate ajunge în Moldova înainte de sfârșitul acestui an sau la începutul anului următor. Despre aceasta a declarat șeful Delegației UE în Moldova, Peter Mihalko, menționând că este vorba despre suportul bugetar de stat al Moldovei, fiind asistență financiară de urgență.

În cadrul conferinței online #EUDebatesCafe privind asistența UE pentru Moldova și pentru depășirea consecințelor COVID-19, Peter Mikhalko a declarat că UE este gata să ofere Moldovei o nouă asistență macrofinanciară de urgență în valoare de 100 de milioane de euro pe lângă celelalte două tranșe în valoare de 70 milioane euro din asistența macrofinanciară totală în valoare totală de 100 milioane euro, convenită în noiembrie 2017. Potrivit lui, acești bani pot fi încă obținuți, dacă sunt îndeplinite condițiile convenite anterior. De asemenea, Peter Mikhalko a subliniat că UE a identificat și reorientat peste 87 de milioane de euro către nevoile urgente ale Moldovei și gestionarea consecințelor COVID-19. Șeful Delegației UE în Moldova și-a exprimat speranța că memorandumul cu privire la acordarea asistenței macrofinanciare în sumă de 100 milioane euro va fi negociat destul de repede, iar prima tranșă va fi una imediată, fără condiționalități. Potrivit acestuia, nu există condiții pentru asistența financiară oferită în contextul luptei împotriva COVID-19 în valoare de 87 de milioane euro, precum și pentru prima tranșă a asistenței macrofinanciare noi.

„În ceea ce privește a doua tranșă a asistenței macrofinanciare noi, care poate ajunge în Moldova înainte de sfârșitul acestui an sau la începutul anului următor, există anumite condiții legate de implementarea reformelor interne”, a spus Peter Mikhalko. El a adăugat că Uniunea Europeană va continua să ofere asistență Moldovei, ceea ce va avea un impact tangibil asupra cetățenilor. „Și atunci când guvernul moldovean va face o nouă solicitare de asistență macrofinanciară suplimentară, UE va putea să o ofere Moldovei pe baza acelorași principii, inclusiv condiții stricte legate de progresul reformelor interne”, a subliniat șeful Delegației UE în Moldova. 

InfoMarket

Decizia de a redeschide piața centrală aparține exclusiv Comisiei Situației Excepționale Naționale. Cel puțin asta a declarat primarul general al capitalei Ion Ceban în cadrul emisiunii Miezul Zilei de la Moldova 1.

Ceban spune că autoritățile locale nu au altceva decît să se supună conducerii țării.

„Aici ca autoritate publică locală nu putem decît să ne conformăm. Avem un demers pentru deschiderea acestor piețe cu respectarea tuturor rigorilor. Este foarte greu să stai acasă. Dar cum acum pentru această perioadă, trebuie de solicitat acel ajutor de la stat, iar între timp spre că se rezolvă întrebările. Noi sîntem pregătiți în orice moment să facem traseele, să facem tot ce ține de aspectele de sănitărie.

Mai mult decît atît, noi am prezentat și proiectul de modernizare a Pieței Centrale, care să devină una cu adevărat frumoasă, confortabilă și curată, spune primarul. Amintim că săptămîna aceasta municipalitatea în frunte cu Ion Ceban a prezentat public proiectul de modernizare a întreprinderii municipale Piața Centrală

noi.md

Dacă un articol cu un astfel de titlu ar fi fost scris de vreun blogger autohton, ar fi avut toate șansele să fie căutat de Grupul de Comunicare Strategică cu solicitarea de ștergere a articolului, sub amenințarea închiderii site-ului.

Doar că o astfel de poziție o are un jurnalist american și nu pe vreun blog, ci în celebra publicație americană The Washington Times, pe data de 28 aprilie 2020, adică în urmă cu 10 zile.

Pentru a fi clar de la început, Joseph Curl, autorul articolului despre care vorbesc, nu spune că infecția cu Covid-19 nu ar exista. Nicidecum. El susține și argumentează ideea că mass-media a amplificat artificial și deliberat psihoza și teama, pentru a servi anumite interese care nu sunt și ale cetățenilor obișnuiți.

În articolul său, Joseph Curl face trimitere la un număr consistent de studii științifice care arată că cifrele oficiale cu care este speriată lumea se vor dovedi în final, după ce se va trage linie, cu totul și cu totul artificiale, umflate cu pompa (un exemplu ar fi procentul mortalității, raportat la numărul real al îmbolnăvirilor).

La fel ca în România unde, s-a aflat de curând, un ordin al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a decis “ca toti cei infectati cu Covid-19, care au decedat, sa fie declarati morti din cauza de Covid-19, indiferent daca acestia aveau cancer, afectiuni hematologice sau alte boli” (Luju.ro), la fel pare să se procedeze și în SUA sau în alte țări.

Confirmând această situație, “secretarul de stat în Ministerul Sănătății Horațiu Moldovan dă de înțeles că bilanțul oficial din România al deceselor Covid-19 nu reflectă cu acuratețe realitatea, întrucât multe dintre persoanele cu comorbidități, diagnosticate și cu SARS-CoV-2, erau deja într-o stare atât de gravă din cauza bolilor cronice de care sufereau, încât nu se poate spune cu exactitate dacă au murit din cauza noului coronavirus. <<Urmărim în fiecare zi decesele, punctual, caz cu caz, și 80 la sută sunt pacienți care au comorbidități, care ar fi murit oricum, care au un cancer terminal (sau alte boli grave – n.m.)>> a declarat acesta” (Digi24)

Or, dacă așa stau lucrurile, atunci este limpede că, așa cum spunea și jurnalistul american, lucrurile nu sunt nici pe departe atât de dramatice, pe cât ni se spune. În consecință, restrângerea libertăților cetățenești până în punctul în care a fost dusă este exagerată, iar blocarea economiei în multe țări este o uriașă iresponsabilitate.

Articolul scris de Joseph Curl în The Washington Times poate fi citit, tradus în română, aici (cu observația că, fiind scris în urmă cu 10 zile, unele statistici nu sunt la zi): ActiveNews.ro

cunoastelumea.ro

Igor Dodon a anunțat, în cadrul emisiunii ”Președintele răspunde”, că mai mult de 25 de mii de persoane au primit deja ajutorul de șomaj de 2775 de lei, acordat în perioada stării de urgență la propunerea șefului statului.

Potrivit președintelui, printre cei 25 de beneficiari sunt și între 10 mii și 15 mii de deținători de patente. Șeful statului a declarat că acum se examinează și posibilitatea anulării achitării de către patentari a taxelor pentru arenda locurilor în piață în perioada stării de urgență.

Potrivit deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, în perioada stării de urgenţă persoanele înregistrate cu statut de şomer, inclusiv cele revenite de peste hotare și deținătorii de patentă beneficiază lunar de ajutor de şomaj în cuantum de 2775 de lei.

Amintim, la solicitarea grupului Candu și a fracțiunilor PAS și PPDA din Parlament, Curtea Constituțională a anulat legea anticriză pentru care Guvernul Chicu și-a asumat răspunderea. Legea conținea un pachet de măsuri anticriză în contextul pandemiei, printre care și acordarea unui ajutor de șomaj de minim 2775 de lei. Ulterior, Comisia pentru Situații Excepționale, condusă de premierul Ion Chicu, a dispus punerea în aplicare a mai multor măsuri anulate de Curte, inclusiv alocarea ajutorului de șomaj în cuantum minim de 2775 de lei.

NTV Moldova

„În 13 ani de activitate, ODIMM a devenit un partener de încredere, atât pentru sectorul privat cât și pentru partenerii de dezvoltare, asigurând acces la instrumente de suport pentru circa 140 000 de persoane, dintre care 80 000 de companii au avut acces la serviciile de consultanță în afaceri, 33 000 de antreprenori au fost instruiți. Peste 3600 de companii au obținut acces la finanțare  în valoare totală de 500 milioane lei, ceea ce a generat aproximativ 1.2 miliarde lei investiții în economia națională și aproximativ 7 300 de locuri de muncă”. Declarația a fost făcută de ministrul Sergiu Railean la briefingul dedicat aniversării celor 13 ani de activitate a Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, comunică mybusiness.md.

Scopul organizației este de a susține dezvoltarea sectorului în conformitate cu prioritățile stabilite în strategiile și programele de dezvoltare.Republica Moldova are astăzi o rețea de 11 incubatoare de afaceri localizate practic în toate raioanele țării, precum și 2 Clustere în regiunile Sud și Nord ale Republicii.

„În contextul transformărilor economice și comerciale generate de pandemia de Coronavirus, echipa ODIMM a muncit continuu, asigurând accesul antreprenorilor la toată gama de instrumente de suport în afaceri în regim online, fiind acordate peste 4000 de consultații pentru antreprenori, și realizate transferuri în valoare de 29,5 mil lei pentru 258 de beneficiari”, a precizat ministrul.

Potrivit directorului general ODIMM, Iulia Costin, evoluția sectorului IMM și a economiei naționale a fost rezultatul comun al antreprenorilor, organizațiilor de suport în afaceri, autorităților publice locale, donatorilor, al echipei ODIMM și nu în ultimul rând al Guvernului Republicii Moldova.

„Pe parcursul a 13 ani de activitate, echipa ODIMM a lansat instrumente de suport care au transformat cultura antreprenorială din Republica Moldova și astăzi multe din ele sunt considerate modele de succes și sunt solicitate pentru a fi multiplicate în țările vecine”, a menționat Iulia Costin.

Din programele de succes de afaceri gestionate de ODIMM fac parte: Programul de Atragere a Remitențelor în Economie PARE 1+1, Programul Femei în Afaceri, Fondul de Garantare al Creditelor, Programul de promovare a participării la târguri și expoziții, Infrastructura de Suport în Afaceri și Programului Start pentru Tineri.

Pentru susținerea Infrastructurii de Suport în Afaceri la nivel regional, din bugetul de stat a fost alocată pentru anul 2020 suma de 2,2 mil. lei pentru dezvoltarea Incubatoarelor de afaceri și continuarea activităților post criză. De asemenea, se preconizează lansarea unui nou Program de suport pentru întreprinderile mici și mijlocii în contextul crizei COVID 19, în valoare de 20 milioane de lei. Acest program va ajuta producătorii să-și vândă produsele online. În același timp, va fi lansat Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor, care va  susține întreprinderile din țară să aplice modele de afaceri și tehnologii prietenoase mediului.

Potrivit directorului general ODIMM, Iulia Costin, pe parcursul anului curent va fi lansată o platformă de învățământ la distanță  “Academia Virtuală pentru Antreprenori”, aprobate și lansate „Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizarea acestora” și „Programul-Pilot de Suport al Inițiativelor de Cluster” și multe alte inițiative de suport pentru antreprenori.

La final, ministrul Sergiu Railean a mulțumit colegilor de la ODIMM pentru eforturile depuse în vederea susținerii mediului de afaceri din țară, dorindu-le perseverență, mult spor în tot ceea ce fac și cât mai multe afaceri competitive.

Î.M. Piața Centrală din Chișinău aduce în prezent un venit lunar de 1 790 800 lei la bugetul municipal, după modernizare Pieței Centrale suma s-ar putea dubla, transmite MOLDPRES.

Potrivit datelor statistice conținute în conceptul de modernizare a Î.M. Piața Centrală, în prezent pe teritoriul pieței sunt amplasate 711 gherete și amenajate patru mii de locuri de vânzare care sunt oferite în locațiune agenților economici.

Astfel, în sectorul «Legume» sunt 864 de locuri de vânzare, de facto 260 agenți economici, care au o cifră de afaceri de 302 400,00 lei/lună; în sectorul «Fructe» numărul locurilor de vânzare 652, de facto 220 agenți economici, cu o cifră de afaceri de 476 400 lei/pe lună; în sectorul «Angro» numărul locurilor de vânzare 1275, de facto 560 agenți economici, cu o cifră de afaceri de 542 000 lei/lună; în sectorul «Meșteșugăresc» numărul locurilor de vânzare 972, de facto 520 agenți economici, cu o cifră de afaceri de 470 000, lei/lună. Totalul cifrei de afaceri raportate de agenții economici în cele patru sectoare ale pieței este de 1 790 800 de lei pe lună.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat marți, 12 mai, la prezentarea conceptului de modernizare al Î.M. Piața Centrală, că veniturile obținute de agenții economici sunt mai mari. “Agenții economici din piață nu au aparate de casă ori documente aferente mărfii pe care o vând”, a menționat Ceban.

Potrivit edilului, modernizarea pieței va demonopoliza prețurile și va reduce din pierderea profitului întreprinderii.

moldpres.md

Urmare a studierii cadrului legislativ / normativ național, au apărut unele întrebări vis- a-vis de respectare și executare a legislației naționale în vigoare (în special financiare și fiscale) în procesul comercializării criptovalutelor – Bitcoin, Ethereum, Litecoin, etc., pe piața financiar-bancară și nebancară al Republicii Moldova.

Luăm pentru exemplu Bitcoin. Conform resursului Wikipedia: ”Bitcoin este un sistem de plată electronică descentralizat și o monedă digitală sau criptomonedă. Bitcoin a fost creat pentru a asigura protecția investițiilor și finanțarea liberă a afacerilor, fără a face apel la instituții financiare și în afara oricărei constrângeri și reglementări. Numele Bitcoin se referă de asemenea și la programul opensource pentru folosirea acestor monede, cât și la rețeaua P2P pe care acesta o formează.

Spre deosebire de majoritatea monedelor, Bitcoin nu se bazează pe încrederea într-un emitent central. Bitcoin folosește o bază de date distribuită peste noduri ale unei rețele P2P pentru a inventaria tranzacțiile și se folosește decriptografie pentru a furniza funcții de bază pentru securitate cum ar fi asigurarea că bitcoinii nu pot fi cheltuiți decât de cel care îi deține și doar o singură dată.

Construcția monedei Bitcoin permite deținerea și transferul anonim de valoare. Bitcoinii pot fi salvați pe un computer personal sub forma unui fișier portofel sau pot fi stocați cu un serviciu de portofel al unei terțe părți, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimiși prin intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă Bitcoin. Topologia de la egal la egal și lipsa unei administrații centrale fac nefezabil ca o autoritate, un guvern, etc. să manipuleze valoarea Bitcoinului sau să introducă inflație prin producerea lor.”

Este de menționat, că activitatea platformelor / resurselor prin care se efectuează procesul comercializării / vînzării / schimbului criptovalutelor conține unele elemente caracteristice activității burselor financiare.

În prezent, unii participanți al sectorului financiar-bancar și nebancar analizează posibilitatea prestării către populația serviciilor financiare în vederea procurării / distribuirii criptovalutelor și încearcă șă formuleze argumentare juridică pentru astfel de activități, inclusiv și din punct de vedere fiscal în parte ce ține de impozitare a activității / produsului respectiv.

Actualmente, cadrul legislativ național nu reglementează domeniul criptovalutar.

Banca Naţională a Moldovei atenționează utilizatorii serviciilor de plată asupra faptului că monedele virtuale și metodele de schimb aferente nu sunt supuse reglementării pe teritoriul Republica Moldova. Cu poziția BNM mai detaliat puteți face cunoștința pe următoarele linkuri:

• http://bnm.md/ro/content/moneda-virtuala-si-riscuri-asociate ;
• http://bnm.md/ro/content/bnm-avertizeaza-ca-investitiile-criptovalute-implica- riscuri-inalte ;
• http://bnm.md/ro/content/banca-nationala-atentioneaza-mod-repetat-asupra- riscurilor-de-investi-criptovalute ;
• http://bnm.md/ro/content/clarificarea-pozitiei-de-reglementare-si-autorizare- monedei-virtuale .

La moment, în unele țări, criptovalute sunt recunoscute ca monedă de decontare (Germania), în altele (de exemplu, în Japonia) Bitcoin este un instrument de plată legal cu o

taxă la cumpărare. În unele țări (China), operațiunile cu criptovalute sunt interzise pentru bănci, dar permise persoanelor fizice. În Elveția, aceleași reguli se aplică criptomonedelor ca și monedele străine, iar această țară este una dintre cele mai favorabile (conform Wikipediei) jurisdicții pentru startup-urile Bitcoin și blockchain-urile publice.

Este evident, că procesul de legalizare și reglementare a fenomenului criptovalutei la nivel regional și național se realizează diferit datorat riscurilor identificate în privința tehnologiei respective și în special în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.

De exemplu, în Uniunea Europeană pieței criptovalutare se acordă o atenție semnificativă, în ultimii ani fiind adoptate - Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE și Raport final al Comisiei Europene din 24.07.19 privind evaluarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului care afectează piața internă, legate de activitățile transfrontaliere.

Despre evaluările efectuate și măsurile întreprinse în vederea armonizării cadrului legislativ în țările membre ale Uniunii Europene puteți face cunoștința în articolul „Measures identified in the legal acts of the European Union and member states of the European Union for decreasing the risks of money laundering and terrorism financing through operations with virtual currencies” publicat de coautorii Vladimir I. Glotov și Igoris Krzeckovskis în sursa științifică ”Vestnik of the Plekhanov Russian University of Economics” 2020 Tom 17 nr. 2 (110) p. 168.

În același timp, realitatea deja formulează multe întrebări aferente reglementării pieței criptovalutare la nivel național.

• Cum putem califica / determina criptovaluta din punct de vedere a legislației financiare naționale – monedă electronică sau criptovalută (reieșind din cele mai bune practicile financiar-bancare naționale și/sau străine) ?
• Cum putem califica / determina criptovaluta (de exemplu Bitcoin) din punct de vedere al legislației fiscale naționale – marfă, serviciu, echivalentul valutelor sau specie a instrumentului de plată ?
• În dependență de determinare a regimului juridic al criptovalutei (marfă / serviciul

/ instrument de plată) cum urmează să fie impozitată activitatea de procurare / distribuire a criptovalutelor pe piața internă al RM (luînd în considerație caracterul transnațional al tranzacțiilor vizate) – ca import / export al mărfurilor / serviciilor sau ca servicii de intermedieri financiare în vederea procurării / distribuirii instrumentului de plată (bancar / financiar) cu impozitare corespunzătoare ?

• Dacă în lipsa cadrului legal național, rezidenții RM pot utiliza cele mai bune practici ale statelor străine la efectuarea tranzacțiilor cu criptovalute pe piața internă, fără consecințele negative pe viitor din partea autorităților de control și supraveghere ?

Practica străină vis-a-vis de procurare / distribuire a Bitcoin-ului se deferă, de exemplu:

• în Cehia și România astfel de activități se desfășoară inclusiv și prin bancomate care oferă posibilitate inițierii tranzacțiilor cu Bitcoin;
• Banca Centrală a Federației Ruse a avertizat cetățenii de la utilizarea Bitcoin, însă autoritățile Russiei în prezent examinează posibilitatea elaborării unor reglementări a activității respective și lansarea la nivel de stat a proiectului propriu de criptovalută;
• în China sunt mai multe platforme – 3 cele mai mari OKCoin, BTC China și Huobi asigură rulajul considerabil de procurare / distribuire a Bitcoin-ului;

• conform hotărârii Curții Europene din 22 octombrie 2015 (Cauza C-264/14) – schimbul valutelor tradiționale cu Bitcoin urmează a fi scutit de TVA, deoarece nu poate fi considerat ca operațiune de vînzare/procurare a mărfurilor/serviciilor, fiind calificat ca tranzacție cu instrumente de plată;
• Ministerul finanțelor al Germaniei a recunoscut Bitcoin în calitate de unitate de plată;
• în SUA activează oficial bursa de criptovalute și sunt deja elaborate și implimentate unele reglementări

Actualmente, cetățenii Republicii Moldova pot beneficia de serviciile de plată care oferă posibilitate de vînzare-cumpărare a criptovalutei prin metode indirecte (de exemplu - https://www.linkedin.com/posts/bpay-srl_procur%C4%83-realizeaz%C4%83-bitcoin-%C3%AEn-moldova-activity-6651486764504612865-6Qv5 ).

Însă cadrul legislativ național nu cuprinde reglementări în privința activității respective (tranzacții financiare cu criptovalute), nici nu definește astfel de produs, din care considerente este dificilă dezvoltarea domeniului dat din punct de vedere a înregistrării / efectuării / raportării / impozitării corecte a tranzacțiilor efectuate cu criptovalute, fie de persoane fizice fie de persoane juridice.

Reieșind din cele expuse, putem concluziona, că în Republica Moldova este oportună stimulare / urgentare a procesului de elaborare și implementare în Republica Moldova a cadrului normativ național în domeniul de reglementare a fenomenului criptovalutelor.

Veaceslav Vrabii

Jurist

Mybusiness.md

Foto: pixabay.com