Urmare a studierii cadrului legislativ / normativ național, au apărut unele întrebări vis- a-vis de respectare și executare a legislației naționale în vigoare (în special financiare și fiscale) în procesul comercializării criptovalutelor – Bitcoin, Ethereum, Litecoin, etc., pe piața financiar-bancară și nebancară al Republicii Moldova.

Luăm pentru exemplu Bitcoin. Conform resursului Wikipedia: ”Bitcoin este un sistem de plată electronică descentralizat și o monedă digitală sau criptomonedă. Bitcoin a fost creat pentru a asigura protecția investițiilor și finanțarea liberă a afacerilor, fără a face apel la instituții financiare și în afara oricărei constrângeri și reglementări. Numele Bitcoin se referă de asemenea și la programul opensource pentru folosirea acestor monede, cât și la rețeaua P2P pe care acesta o formează.

Spre deosebire de majoritatea monedelor, Bitcoin nu se bazează pe încrederea într-un emitent central. Bitcoin folosește o bază de date distribuită peste noduri ale unei rețele P2P pentru a inventaria tranzacțiile și se folosește decriptografie pentru a furniza funcții de bază pentru securitate cum ar fi asigurarea că bitcoinii nu pot fi cheltuiți decât de cel care îi deține și doar o singură dată.

Construcția monedei Bitcoin permite deținerea și transferul anonim de valoare. Bitcoinii pot fi salvați pe un computer personal sub forma unui fișier portofel sau pot fi stocați cu un serviciu de portofel al unei terțe părți, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimiși prin intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă Bitcoin. Topologia de la egal la egal și lipsa unei administrații centrale fac nefezabil ca o autoritate, un guvern, etc. să manipuleze valoarea Bitcoinului sau să introducă inflație prin producerea lor.”

Este de menționat, că activitatea platformelor / resurselor prin care se efectuează procesul comercializării / vînzării / schimbului criptovalutelor conține unele elemente caracteristice activității burselor financiare.

În prezent, unii participanți al sectorului financiar-bancar și nebancar analizează posibilitatea prestării către populația serviciilor financiare în vederea procurării / distribuirii criptovalutelor și încearcă șă formuleze argumentare juridică pentru astfel de activități, inclusiv și din punct de vedere fiscal în parte ce ține de impozitare a activității / produsului respectiv.

Actualmente, cadrul legislativ național nu reglementează domeniul criptovalutar.

Banca Naţională a Moldovei atenționează utilizatorii serviciilor de plată asupra faptului că monedele virtuale și metodele de schimb aferente nu sunt supuse reglementării pe teritoriul Republica Moldova. Cu poziția BNM mai detaliat puteți face cunoștința pe următoarele linkuri:

• http://bnm.md/ro/content/moneda-virtuala-si-riscuri-asociate ;
• http://bnm.md/ro/content/bnm-avertizeaza-ca-investitiile-criptovalute-implica- riscuri-inalte ;
• http://bnm.md/ro/content/banca-nationala-atentioneaza-mod-repetat-asupra- riscurilor-de-investi-criptovalute ;
• http://bnm.md/ro/content/clarificarea-pozitiei-de-reglementare-si-autorizare- monedei-virtuale .

La moment, în unele țări, criptovalute sunt recunoscute ca monedă de decontare (Germania), în altele (de exemplu, în Japonia) Bitcoin este un instrument de plată legal cu o

taxă la cumpărare. În unele țări (China), operațiunile cu criptovalute sunt interzise pentru bănci, dar permise persoanelor fizice. În Elveția, aceleași reguli se aplică criptomonedelor ca și monedele străine, iar această țară este una dintre cele mai favorabile (conform Wikipediei) jurisdicții pentru startup-urile Bitcoin și blockchain-urile publice.

Este evident, că procesul de legalizare și reglementare a fenomenului criptovalutei la nivel regional și național se realizează diferit datorat riscurilor identificate în privința tehnologiei respective și în special în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului.

De exemplu, în Uniunea Europeană pieței criptovalutare se acordă o atenție semnificativă, în ultimii ani fiind adoptate - Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE și Raport final al Comisiei Europene din 24.07.19 privind evaluarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului care afectează piața internă, legate de activitățile transfrontaliere.

Despre evaluările efectuate și măsurile întreprinse în vederea armonizării cadrului legislativ în țările membre ale Uniunii Europene puteți face cunoștința în articolul „Measures identified in the legal acts of the European Union and member states of the European Union for decreasing the risks of money laundering and terrorism financing through operations with virtual currencies” publicat de coautorii Vladimir I. Glotov și Igoris Krzeckovskis în sursa științifică ”Vestnik of the Plekhanov Russian University of Economics” 2020 Tom 17 nr. 2 (110) p. 168.

În același timp, realitatea deja formulează multe întrebări aferente reglementării pieței criptovalutare la nivel național.

• Cum putem califica / determina criptovaluta din punct de vedere a legislației financiare naționale – monedă electronică sau criptovalută (reieșind din cele mai bune practicile financiar-bancare naționale și/sau străine) ?
• Cum putem califica / determina criptovaluta (de exemplu Bitcoin) din punct de vedere al legislației fiscale naționale – marfă, serviciu, echivalentul valutelor sau specie a instrumentului de plată ?
• În dependență de determinare a regimului juridic al criptovalutei (marfă / serviciul

/ instrument de plată) cum urmează să fie impozitată activitatea de procurare / distribuire a criptovalutelor pe piața internă al RM (luînd în considerație caracterul transnațional al tranzacțiilor vizate) – ca import / export al mărfurilor / serviciilor sau ca servicii de intermedieri financiare în vederea procurării / distribuirii instrumentului de plată (bancar / financiar) cu impozitare corespunzătoare ?

• Dacă în lipsa cadrului legal național, rezidenții RM pot utiliza cele mai bune practici ale statelor străine la efectuarea tranzacțiilor cu criptovalute pe piața internă, fără consecințele negative pe viitor din partea autorităților de control și supraveghere ?

Practica străină vis-a-vis de procurare / distribuire a Bitcoin-ului se deferă, de exemplu:

• în Cehia și România astfel de activități se desfășoară inclusiv și prin bancomate care oferă posibilitate inițierii tranzacțiilor cu Bitcoin;
• Banca Centrală a Federației Ruse a avertizat cetățenii de la utilizarea Bitcoin, însă autoritățile Russiei în prezent examinează posibilitatea elaborării unor reglementări a activității respective și lansarea la nivel de stat a proiectului propriu de criptovalută;
• în China sunt mai multe platforme – 3 cele mai mari OKCoin, BTC China și Huobi asigură rulajul considerabil de procurare / distribuire a Bitcoin-ului;

• conform hotărârii Curții Europene din 22 octombrie 2015 (Cauza C-264/14) – schimbul valutelor tradiționale cu Bitcoin urmează a fi scutit de TVA, deoarece nu poate fi considerat ca operațiune de vînzare/procurare a mărfurilor/serviciilor, fiind calificat ca tranzacție cu instrumente de plată;
• Ministerul finanțelor al Germaniei a recunoscut Bitcoin în calitate de unitate de plată;
• în SUA activează oficial bursa de criptovalute și sunt deja elaborate și implimentate unele reglementări

Actualmente, cetățenii Republicii Moldova pot beneficia de serviciile de plată care oferă posibilitate de vînzare-cumpărare a criptovalutei prin metode indirecte (de exemplu - https://www.linkedin.com/posts/bpay-srl_procur%C4%83-realizeaz%C4%83-bitcoin-%C3%AEn-moldova-activity-6651486764504612865-6Qv5 ).

Însă cadrul legislativ național nu cuprinde reglementări în privința activității respective (tranzacții financiare cu criptovalute), nici nu definește astfel de produs, din care considerente este dificilă dezvoltarea domeniului dat din punct de vedere a înregistrării / efectuării / raportării / impozitării corecte a tranzacțiilor efectuate cu criptovalute, fie de persoane fizice fie de persoane juridice.

Reieșind din cele expuse, putem concluziona, că în Republica Moldova este oportună stimulare / urgentare a procesului de elaborare și implementare în Republica Moldova a cadrului normativ național în domeniul de reglementare a fenomenului criptovalutelor.

Veaceslav Vrabii

Jurist

Mybusiness.md

Foto: pixabay.com