Declarația îi aparține șefului Executivului, Ion Chicu și a fost făcută în cadrul ședinței plenare online a Consiliului Economic pe lângă prim-ministru. Participanții la ședință au discutat raționamentul de a susține în Moldova producerea echipamentelor personale de protecție (PPE).

Ion Chicu a declarat că Guvernul e dispus să ofere suport industriei, care poate aproviziona piața Moldovei cu PPE conform standardelor internaționale și, după satisfacerea necesităților interne, să poată exporta PPE. Totodată, a fost abordat subiectul ridicării graduale a restricțiilor și pregătirea pentru reluarea activităților economice în condiții sigure. S-a menționat că autoritățile lucrează cu asociațiile la elaborarea procedurilor de activitate pe durata stării de urgență în sănătate publică. Se propune operarea unor modificări la Codul Muncii pentru a permite conservarea locurilor de muncă și prevenirea unor disponibilizări masive.

Premierul a vorbit despre concentrarea Guvernului pe digitizarea serviciilor publice, inclusiv se lucrează pe domeniile sănătate și educație. În prezent, sunt în proces de elaborare reglementări și se vor face investiții în capacitați tehnice și sisteme informaționale atât din surse publice, cât și din asistența partenerilor de dezvoltare. Ion Chicu a anunțat că Executivul se va concentra pe achitarea în termeni a angajamentelor salariale în toate sectoarele publice, precum și pe achitarea pensiilor și a indemnizațiilor.

Prin achitarea salariilor, pensiilor și indemnizațiilor va fi păstrată funcționalitatea statului și se va contribui decisiv la menținerea consumului. Prim-ministrul a asigurat mediul de afaceri că Guvernul nu va veni cu majorări fiscale și va asigura condiții predictibile de activitate.

InfoMarket

O cercetare de anvergura arata ca, in ultimul secol, am pierdut foarte multe dintre padurile batrane. Concret, o revizie a nu mai putin de 150 de studii arata ca padurile de pe Terra au devenit mai tinere si mai scunde.

Iar aceasta tendinta va continua, arata IFL Science, alimentata fiind de inclzirea climei si de taierea in masa a copacilor. In locuri unde existau paduri batrane au crescut unele tinere, dar in alte locuri, defrisate, a ramas doar camp.

Rata mortalitatii padurilor s-a dublat in America de Nord si a crescut considerabil in padurea amazoniana, spre exemplu.

"(Padurile - n. red.) au devenit tot mai mici si mai tinere in ultimul secol, in principal din cauza oamenilor si a perturbarilor precum incendiile de vegetatie, secete si invazii ale insectelor. Aceste aspecte continua sa creasca in severitate si frecventa", a explicat Tom Pugh, cercetator de la Universitatea din Birmingham.

De suferit va avea viata salbatica, ce depindea de aceste paduri vechi, luxuriante, si nu numai.

ziare.com

De la începutul pandemiei, moldovenii primesc tot mai puţini bani de peste hotare. Datele Băncii Naţionale arată că în lunile martie şi aprilie, volumul transferurilor a scăzut cu aproximativ 18 milioane de dolari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Expertul economic Veaceslav Ioniţă a analizat şi datele privind vânzările de valută de către persoanele fizice care, respectiv, au scăzut şi ele foarte mult. Ioniţă califică acest lucru drept o prăbuşire a pieţei valutare, situaţie care nu a mai fost din 2009.

Aşadar, în această perioadă, în ţară au ajuns peste 187 de milioane de dolari. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în luna aprilie, cu peste 11,5 la sută, când au fost efectuate transferuri de peste 92 de milioane de dolari. În luna martie, suma a fost de peste 95 de milioane de dolari, cu 6,2 la sută mai puţin decât în martie 2019.

Cât priveşte piaţa valutară, în perioada martie - aprilie, persoanele fizice au schimbat 350 de milioane de dolari. Prin comparație, anul trecut, cifra a fost de 560 de milioane sau de 1,6 ori mai mare. În luna aprilie a fost înregistrat cel mai mic volum de vânzare a valutei din ultimii zece ani, de 135 de milioane de dolari.

Expertul Veaceslav Ioniţă prognozează că în luna mai, cel mai probabil, nivelul vânzărilor de valută va fi la fel de mic.

publika.md

Această concluzie este prezentată într-un raport ciudat despre Moldova, pregătit de Eurochambers și EU4Business.

Se menționează că, dacă focarul de virus continuă și după trimestrul II al anului 2020, atunci COVID-19 va avea un impact negative mai mare, ceea ce va duce la o recesiune mai profundă și la o pierdere pe termen lung a locurilor de muncă și a producției. Se preconizează că economia se va reface pe deplin în 2021, când economia globală se va reface după pandemie. Autorii raportului atrag atenția asupra faptului că economia moldovenească, în 2020, este în recesiune din cauza pandemiei COVID-19, drept urmare se prevede că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, deoarece exporturile se reduc mai repede decât cresc importurile. Totodată, se estimează o creștere a presiunilor inflaționiste. Reducerea comerțului și declinul activităților comerciale din țară au deja un impact negativ asupra economiei, iar lipsa materiilor prime și perturbarea lanțului de aprovizionare au afectat deja 1/3 din business, ceea ce va influența negativ comerțul intern și extern cel puțin în următoarele 2-5 luni. În plus, seceta poate duce la scăderea producției agricole.

Raportul complet este disponibil pe site-ul Camerei de Comerț și Industrie a Moldovei - www.chamber.md. Reamintim că Eurochambers (Asociația Camerelor de Comerț Europene) reunește asociații de business din 43 de țări. CCI din Moldova este membru al asociației din 10 octombrie 2002.

InfoMarket

Zeci de antreprenori din sfera serviciilor își vând afacerile din cauza lipsei de profit. În prezent, pe site-urile de vânzări putem găsi mai multe anunțuri în acest sens. În urma restricțiilor impuse de autorități, pe timp pandemie, antreprenorii nu au înregistrat de câteva săptămâni venituri. Să vedem ce stă la baza acestui fenomen, ce măsuri au întreprins autoritățile pentru a ajuta mediul de afaceri și cât de eficiente de fapt au fost acestea.

Sunt numeroase motive pentru care oamenii își vând afacerile, spune expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit lui, criza provocată de pandemie pentru foarte mulți agenți economici a fost fatală.

„Oamenii fie nu-și pot întoarce creditele și datoriile, fie nu au bani pentru a-și relansa afacerea. Practic toată rezerva financiară, pe care au avut-o agenții economici, au redirecționat-o spre plata salariilor ori chiriei unor spații. Chiar dacă au anumiți bani de rezervă, oamenii își vând afacerile din motiv că nu cred că vor putea supraviețui următoarele trei, patru luni”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Istorisirile a trei antreprenori

Am telefonat mai mulți agenți economici, care au plasat anunțuri pe site-urile de vânzări, pentru a le afla istoria. Prima care a răspuns la apelul nostru a fost Aliona, proprietara unui local din centrul capitalei.

Femeia și-a deschis afacerea în luna noiembrie 2019, însă ușile localului au fost închise de pe data de 13 martie. „Am luat credite de la trei bănci, ca să investesc bani în această afacere. Din cauza pandemiei, acum îmi este foarte greu din punct de vedere financiar, pentru că afacerea era profitabilă”, a spus femeia.

Ea a reușit să ramburseze doar 25% din suma totală a creditelor oferite de bănci, iar pentru a-și întoarce datoriile complet, își vinde afacerea pentru circa 184 de mii de lei.

Un alt antreprenor care a fost afectat de faptul că localurile sunt închise și nu se desfășoară ceremonii este Cornel.

Bărbatul își vinde firma care oferea servicii de decor pentru nunți, însă de când a plasat anunțul, la mijlocul lunii aprilie, nu a recepționat nicio solicitare din partea potențialilor cumpărători. „Dacă să vă spun sincer, cred că sunteți primul care mă telefonează”, a spus Cornel.

Mihai este un al antreprenor care a decis să-și vândă afacerea, deschisă acum patru ani. El își vinde utilajul pentru prepararea cafelei și înghețatei.

Spune că principala problemă constă în faptul că nu a activat și din punt de vedere financiar nu e rentabil să-și mențină afacerea. „Tot personalul a plecat, iar bani pentru reinvestiții nu mai am”, a spus antreprenorul.

Măsurile întreprinse de Guvern în susținerea afaceriștilor

Pentru a susține mediul de afaceri, Guvernul a instituit programul de subvenționare a dobânzilor și programul de rambursare a T.V.A.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, agenții economici care au credite la bănci au accesat doar 1,1 milioane lei din cele 90 de milioane de lei pregătite de Guvern pentru acordarea unor subvenții la dobânzile împrumuturilor.

Opoziția a criticat Guvernul pentru faptul că programele de susținere a agenților economici pe timp de pandemie nu le sunt de ajutor, iar autoritățile nu au capacități să le implementeze.

tv8.md

Guvernul a operat modificări în hotărârea privind administrația publică centrală de specialitate, schimbând denumirea instituției publice „Directoratul liniei de credit” în „Oficiul de gestionare a programelor de asistență externă”.

Cabinetul de miniștri a aprobat statutul Oficiului, iar efectivul-limită va fi stabilit în decurs de 2 luni din momentul intrării în vigoare a hotărârii. Oficiul va formula propuneri în procesul de programare aferent programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională; va asigura suportul instituțiilor naționale la toate etapele de implementare a programelor; va asigura suportul beneficiarilor naționali în procesul de depunere a cererii de finanțare, dar și la etapa de implementare și monitorizare a programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională. Totodată, instituția va asigura recreditarea și administrarea resurselor liniilor de credit investiționale, finanțate din împrumuturile externe de stat și granturi, precum și îi vor reveni alte competențe, care în prezent sunt îndeplinite de către Directoratul liniei de credit.

Crearea acestui Oficiu este necesară pentru conformarea la unele reglementări europene, care stabilesc o serie de cerințe specifice privind aplicarea programelor de cooperare transfrontalieră, finanțate prin Instrumentul european de vecinătate. 

InfoMarket

Compania METRO Cash & Carry Moldova, în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), continuă inițiativele sale durabile prin instalarea a încă două stații de încărcare a automobilelor electrice în parcarea magazinului său de la Botanica și din municipiul Bălți. Astfel, METRO oferă oportunitatea clienților săi să-și încarce mașinile electrice în toată magazinele sale din Moldova.

„Această măsură reprezintă o continuitate a inițiativelor lansate în anul precedent privind crearea infrastructurii de soluții alternative de energie pentru comunitatea din Moldova. De asemenea, aceasta vine să susțină și strategia globală a companiei noastre privind reducerea emisiilor de CO2. Durabilitatea este una din componentele culturii noastre corporative, iar prin această inițiativă ne propunem ca acțiunile pe care le facem astăzi să aducă beneficii generațiilor viitoare”, a menționat Serghei Martinov, Director General al METRO Cash & Carry Moldova.

Stațiile, oferite de compania Ecofactor Charge, sunt disponibile pentru reîncărcarea autoturismelor pentru clienții magazinului și toți vizitatorii, în timpul programului magazinului. Utilizatorii pot beneficia de o oră gratuită pe zi pentru reîncărcare. Stația dispune de două încărcătoare și poate deservi două automobile simultan, la o capacitate de 22kw fiecare.

Acum, costul încărcării este suportat de METRO, pentru a motiva clienții și partenerii săi să investească în soluții alternative, care nu poluează mediul, prin urmare să investească într-un viitor verde al țării și pe termen lung într-un mediu mai puțin nociv. Începând cu luna ianuarie 2021, reîncărcarea se va efectua contra cost.

„Aducem sincere aprecieri și mulțumiri partenerului nostru strategic Metro Cash & Carry, care și-a unit forțele și resursele cu PNUD pentru a promova realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Acum, angajații și clienții tuturor magazinelor METRO care dispun de vehicule electrice își pot încărca mașinile gratuit în timp ce lucrează sau își fac cumpărăturile. Acesta este un pas important în încurajarea utilizării vehiculelor cu emisii reduse", afirmă Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

În 2019, Metro a instalat o primă stație de încărcare a mașinilor electrice, în cadrul aceluiași parteneriat cu PNUD Moldova.

Odată cu dezvoltarea infrastructurii pentru automobilele electrice, numărul acestora a început să crească vertiginos în Moldova, doar în nouă luni ale anului 2019 fiind importate peste 200 de electromobile, iar numărul acestora depășind cifra de 350.

Guvernul pregătește lansarea programului ”Prima Casă 6” care va fi destinat angajaților din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, SPPS, SIS, CNA, ANP. Proiectul prevede achitarea integrală de către stat a creditului pentru procurarea locuinței, iar beneficiarul va achita doar dobânda.

Subiectul a fost discutat, astăzi, la Guvern în cadrul unei ședințe convocată de premier. Potrivit lui Ion Chicu, prin programul ”Prima Casă 6” Guvernul trebuie să crească accesibilitatea creditelor pentru procurarea locuinței pentru funcționarii publici cu statut special.

„Proiectul urmează să stimuleze angajații din sistem, să crească atractivitatea structurilor de forță ca angajatori. Numai așa putem aduce oameni competenți și onești în domeniul public”, a spus Chicu.

La acest program vor putea aplica persoane cu vârsta de până la 50 de ani. Costul locuinței nu trebuie să depășească 1 milion lei.

democracy.md

Soiurile de struguri autohtone sunt considerate „materia primă de aur” pentru producerea unor vinuri deosebit de apreciate pe piața internațională, scrie madein.md.

Vinul Moldovei este tot mai apreciat peste hotare, ceea ce o demonstrează numărul dublu de medalii, pe care vinurile noastre le-au obținut anul trecut la concursurile internaționale. Succesul se datorează calității înalte, dar și soiurilor autohtone de struguri care poartă amprenta „terroir”-ului local. Vinurile produse din soiurile moldovenești au stârnit admirația consumatorilor de peste hotare, fapt pentru care experții străini sunt convinși că pentru a-și afirma autenticitatea pe plan mondial, Moldova trebuie să pună accent anume pe ele.

În cadrul campaniei „ReVin cu drag”, Oficiul Național al Viei și Vinului promovează vinăriile din țară și Vinul Moldovei, produs inclusiv din soiuri autohtone și ne propune să descoperim specificul acestor soiurilor de struguri, care sunt considerate „materia primă de aur” pentru producerea unor vinuri deosebit de apreciate.

În prezent, în Republica Moldova, sunt plantate 1408 hectare cu soiuri autohtone, iar printre acestea se numără:

Feteasca albă – un soi antic și cultivat în Republica Moldova de secole. Vinurile produse din acești struguri sunt fine și delicate, cu arome florale ușoare și proaspete. Este unul dintre „părinții” soiului Feteasca Regală, care vine din Transilvania, România, dar care este cultivată pe teritoriul Moldovei de decenii.

Feteasca Regală – un soi de struguri semi-aromați, care sunt rezultatul unei încrucișări naturale și care au fost descoperiți în 1902 în apropiere de Sighișoara, România. Strugurii de această varietate au o aromă tipică florală și de grapefruit, cu nuanță de pară proaspătă și citrice, dar, de obicei, au un gust mai corpolent și texturat decât „părinții” acesteia.

Feteasca Neagră – soiul are o istorie de peste 2.000 de ani și provine din valea râului Prut din zona de sud-vest a Moldovei. Se spune că ar fi fost cultivată direct din sălbăticie. Este capabilă să producă vinuri roșii de calitate înaltă, cu arome tipice de cireșe sălbatice și violete, gust concentrat de pomușoare și cu o structură bună.

Rara Neagră – un soi vechi din regiune, care ar fi fost cultivat încă din timpurile geto-dace în sud-estul României și în regiunea în care se află astăzi Republica Moldova. Are o culoare relativ pală, cu taninuri delicate și ușoare și gust de pomușoară picantă. Soiul s-a aclimatizat destul de bine pe colinele însorite din sudul țării.

De asemenea, pe întreg teritoriul Republicii Moldova sunt plantate suprafețe cu soiuri indigene, de selecție nouă, rezistente, din care sunt produse vinuri de calitate înaltă. Printre acestea se numără:

Viorica – un soi cultivat în regiune de secole. Vinurile produse din acești struguri cuceresc prin arome pronunțate de busuioc și coajă de lămâie. Este perfect acomodat climei din Moldova și rodește foarte bine și pe timp de secetă. Recent, a fost inclus în asortimentul european de struguri.

Riton – un soi obținut prin selecție în instituțiile de vinificație din Moldova. Vinurile produse din acești struguri au o culoare galbenă, cu nuanțe verzui. Aroma este specifică soiului și foarte bine pronunțată, cu gust de miere și gutui, plin și echilibrat.

Codrinskii – un soi de selecție nouă, obținut din încrucișarea dintre Rară Neagră și Cabernet Sauvignon, în anul 2010. Codrinskii se distinge printr-o rezistență ridicată la înghețuri, boli și dăunători și favorizează acumularea unor cantităţi mari de zaharuri, ceea ce face posibilă obținerea de vinuri roșii seci de o calitate înaltă. Vinurile obținute din acest soi de struguri au o culoare și o aromă intensă, exact așa cum ar trebui să fie un vin roșu.

madein.md

Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor a fost lansat, astăzi, în cadrul unei conferințe internaționale online. Evenimentul a reunit circa 300 de antreprenori, autorități publice centrale și locale, instituții de suport în afaceri și de protecție a mediului, precum și reprezentanți ai Delegației UE în Moldova, ai Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), comunică mybusiness.md.

În deschiderea conferinței ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, a subliniat importanța aplicării principiilor „economiei verzi” în procesele de business, întrucât producerea ecologică, cu aplicarea tehnologiilor cu poluare redusă, vor contribui la creşterea competitivităţii produselor autohtone nu doar pe piaţa internă, ci şi pe pieţele externe.

„Cu toții ne dorim ca afacerile să se dezvolte în armonie cu mediul înconjurător. MEI încurajează și susține IMM-urile din țară care vor să dezvolte procese de activitate ecologice, să producă și să presteze servicii eco. Îndemn antreprenorii să transforme provocările legate de mediu în noi oportunități de afaceri”, a declarat Sergiu Railean la conferința de lansare a Programului Național de Ecologizare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor oferă suport informațional, consultanță și mentorat, instruire și formare ecologică. Totodată, programul se va axa pe cercetare și dezvoltare, promovare, schimbul de bune practici la nivel național și european în domeniul aplicării principiilor economiei verzi și a economiei circulare.  Un compartiment aparte este rezervat finanțării nerambursabile a acțiunilor de ecologizare a IMM și dezvoltării capacităților de acces și extindere pe piețele internaționale.

Astfel, IMM-urile vor beneficia de suport în cadrul a 3 etape:

Ø  Etapa 1 – Instruire și formare în domeniul ecologizării IMM-urilor – suportul va fi pus la dispoziția IMM interesate de elaborarea și implementarea măsurilor de ecologizare a afacerii;

Ø  Etapa 2 – Finanțarea acțiunilor de ecologizare a IMM de valoare mică – vor fi susținute financiar IMM-urile care au elaborat un plan de acțiuni de ecologizare a afacerii prin oferirea granturilor de până la 200 000 lei, care va constitui până la 70% din valoarea proiectului investițional;

Ø  Etapa 3 – Finanțarea acțiunilor de suport de valoare mare – vor fi susținute IMM-urile care au implementat acțiuni de ecologizare a afacerii și au deja o anumită experiență în exportul și internaționalizarea produselor sau serviciilor proprii, demonstrează beneficiile anticipate ale standardelor ISO/EMAS și/sau ale etichetării ecologice a UE în cadrul întreprinderilor acestora, prin oferirea unui grant de până la 500 000 lei, care va constitui până la 50% din valoarea proiectului investițional.

„Prin acest instrument ne dorim să inspirăm și să susținem cât mai multe afaceri în procesul de implementare a acțiunilor de ecologizare. Avem convingerea că mediul de afaceri autohton  va oferi produse cu valoare adăugată ridicată și eco pe piețele externe la prețuri competitive şi de o calitate înaltă. Doar  împreună putem construi o economie durabilă”, a subliniat directorul general ODIMM, Iulia Costin.

Programul „Eco IMM” a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova și este implementat de ODIMM în coordonare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii. Implementarea acțiunilor Programului sunt finanțate din bugetul de stat al Republicii Moldova și susținute prin intermediul Proiectului EU4Environment, finanțat de Uniunea Europeană.