Interviu cu Viorel Miron, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului din Moldova.
– După pandemie lumea nu va fi la fel ca până la declanşarea acesteia. Economia nu va fi la fel, o spun oficialii, dar şi analiştii. Cum se va schimba turismul?
– Eu nu cred în scenarii apocaliptice sau aprecieri categorice, de felul „lumea nu va fi la fel”. Domeniul turistic este un fenomen global, în care oamenii călătoresc. Mă uitam recent pe statistici, moldovenii călătoresc în peste 120 de ţări ale lumii prin intermediul agenţiilor de turism. Asta ar însemna că practic, odată ce asemenea focare sunt în diferite colţuri ale lumii, în China, în zona Africii, a Orientului Mijlociu sau Americii Latine, noi, ca şi domeniu, trebuie să fim pregătiţi că asemenea situaţii se pot repeta datorită mobilităţii mari şi interacţiunii directe cu persoanele care locuiesc în zonele afectate.
Scenariile apocaliptice eu le-aş declina din start. Trebuie să privim lucrurile real, aplicând anumiţi coeficienţi de probabilitate, şi să respectăm recomandările specialiştilor.
– Unele ţări prelungesc starea de urgenţă. Unii virusologi vorbesc despre al doilea val. Aşadar, ne putem lua gândul de la odihna la mare sau la munte sau, cel puţin, numărul celor care vor dori să-şi petreacă vacanţa peste hotare se va micşora. Credeţi că este o şansă pentru turismul intern de a atrage mai mulţi turişti şi excursionişti?
– Cu siguranţă – da, dacă vorbim la nivel de şansă. Întrebarea este dacă vom exploata această oportunitate, astfel ca să consolidăm destinaţiile din Moldova, să fie la fel de amenajate şi la fel de atractive pentru turistul moldovean care pleacă în străinătate.
Turismul, în general, este puternic afectat de sezonalitate. Respectiv, în câteva luni are loc un consum turistic puternic, în special în perioada de vară. Deci, în momentul în care este afectată o treime, ca şi durată, a sezonului turistic, acum doar putem să mizăm pe faptul că pregătirea structurilor turistice este suficient de bună ca să absoarbă consumul nerealizat în luna iunie, încât să avem pe anumite componente vânzări mai mari în perioada iulie-august, decât au fost în anii precedenţi. Dar aceste vânzări nu pot fi radical mai mari. Cred că ar putea exista creşteri în zona bazelor de odihnă şi în zonele amenajate pentru sejur de scurtă durată, care vor asigura respectarea distanţei fizice şi, respectiv, vor absorbi numărul de moldoveni care în mod normal îşi planifică să călătorească vara cu familia. Şi atunci vor călători pe teritoriul Moldovei.
– Va prinde rădăcini la noi programul gen „Cunoaşte-ţi Moldova”, la fel ca şi programele similare din alte ţări? Prin ce Republica Moldova ar fi atractivă pentru cetăţenii ei? Ce ar putea să vadă, să descopere? Ce ne oferă plaiul nostru?
– În această perioadă fiecare ţară încearcă să orienteze spre destinaţii interne fluxul de oameni care de obicei pleca spre alte destinaţii externe. Grecia şi alte ţări încearcă să capitalizeze fluxul de vizitatori interni prin slogane similare „Cunoaşte-ţi ţara, călătorind”. Acelaşi lucru se întâmplă şi în R. Moldova, datorită interesului sporit pentru călătorii.
Prin ce R. Moldova ar fi atractivă? Dacă ar fi să facem un registru, vedem că avem în jur de 15 mii de atracţii mai mult sau mai puţin cunoscute ca destinaţii pentru a fi vizitate. Dintre acestea, aproximativ 2-3 procente sunt exploatate în traseele organizate de către agenţiile de turism sau de către ghizi. Dar potenţialul este cu mult mai mare. Noi avem în jur de 370 ghizi a celor circa 170 de muzee din Moldova. Mai mult ca atât, ghizii de muzeu practică excursiile extra-muzeale la solicitare. Este un potenţial care nu este valorificat. Iar 15 mii de atracţii turistice pe teritoriul naţional este o cifră enormă pentru a fi cunoscută de fiecare dintre noi.
Avem circa 1850 localităţi în Republica Moldova, iar 400 dintre acestea au atracţiile sale. Cultura Cucuteni Tripolie este una din cele mai timpurii civilizaţii din Europa. În acea perioadă ea avea deja o structură foarte închegată a localităţilor, în care existau, de exemplu, case cu două etaje. Nu mai vorbesc despre faptul că avea medicina sa în care era cunoscută trepanaţia creierului, o operaţie mai veche decât cunoaştem noi din istoria Egiptului antic. Însă informaţia despre Moldova nu o veţi găsi însă în cărţile noastre.
Dacă vei studia mai profund istoria propriei localităţi, vei descoperi că ai cel puţin 50 de denumiri locale. Foarte multe rezervaţii, vinării care au fost funcţionale în perioada interbelică acum nu mai sunt. În perioada interbelică au existat 24 de parcuri naţionale naturale pe teritoriul Moldovei. Când au venit sovieticii, au anulat acest regim şi au venit cu ideea de 5 rezervaţii: Codru, Iagorlîc, Plaiul Fagului, Prutul de Jos şi Pădurea Domnească. Respectiv, fiecare generaţie din Moldova a lăsat ceva. De exemplu, localitatea Ialoveni are cel puţin 30-35 de generaţii care au lăsat ceva în urmă. Haideţi să le explorăm. Dacă vrei să cunoşti Moldova, începe de la baştina ta mică, pentru a descoperi exact ce au făcut buneii tăi. Află informaţii despre casa buneilor, de exemplu, a străbunilor, despre şcoala în care au învăţat buneii tăi. Biserica în care ai fost botezat. Asemenea lucruri curioase descoperim chiar alături de noi. Deci, 15 mii este cifra obiectelor şi siturilor care sunt cercetate şi introduse în registrele diferitor instituţii.
– Avem mii de obiecte, dar extrem de puţine marcaje care ar arăta că în zonă se află o atracţie turistică, poate cu excepţia vinăriilor. Şi, în această situaţie, cum să ajungă turistul la ele, dacă sunt cunoscute doar specialiştilor şi ghizilor?
– Este o mare problemă ignorată în general în R. Moldova, atât de cetăţeanul simplu, cât şi de autorităţi, care de obicei sunt preocupate de foarte multe lucruri şi mai puţin de exploatarea şi valorificarea patrimoniului propriu-zis deţinut de această comunitate. Acest lucru este foarte straniu, ştiind că anual se alocă în jur de 40-60 milioane de lei anume pentru semne şi indicatoare rutiere pe teritoriul ţării. Dar, datorită faptului că nu sunt solicitate de către primării, aceste mijloace nu sunt valorificate şi sunt utilizate pentru alte destinaţii. Ar fi nevoie de circa 3000 de semne pe fundal brun spre principalele atracţii din ţară.
– Ce loc ocupă în dezvoltarea turismului local asociaţia pe care o conduceţi de mai multă vreme?
– Noi avem înregistrate peste 400 de asociaţii care au în denumirea lor cuvântul „turism”. Interesul pentru acest domeniu este mare.
În primul rând, această provocare de a lucra cu destinaţiile locale din Republica Moldova s-a produs cumva fireşte, pentru că mi-am dat seama că în acest domeniu nu activează multe asociaţii. În al doilea rând, atracţiile sunt într-o permanentă degradare şi au nevoie să fie identificate şi introduse în circuit prin implicarea autorităţilor publice locale care le gestionează. Şi în al treilea rând, este nevoie de instruirea propriu-zisă a persoanelor care valorifică acest potenţial în folosul oaspeţilor care ajung în localităţile respective. Iată din ce cauză ne-am propus să promovăm setul de proiecte care pun în evidenţă trei lucruri: evidenţierea şi valorificarea tuturor atracţiilor turistice sau ceea ce poate fi o atracţie turistică, lucrul cu oamenii care gestionează sau utilizează aceste atracţii turistice şi implicarea antreprenorilor locali în deservirea fluxului de vizitatori spre aceste destinaţii, extinzând afacerile lor şi pe domeniul turistic.
În acelaşi raion Ialoveni, sunt mulţi antreprenori care au intenţia de a deschide afaceri pe domeniul turistic: hoteluri – 2 unităţi, moteluri – 2, opt persoane juridice îşi doresc să deschidă campinguri, de restaurante nu mai vorbesc – sunt foarte multe, agenţii de turism – 4, alte servicii de asistenţă şi rezervare turistică – 2, organizarea expoziţiilor, târgurilor şi diferitor congrese – 14, alte activităţi recreative – 20. Sunt şi în alte localităţi mulţi agenţi economici care vor să dezvolte astfel de activităţi. Numai că nu au îndrăzneală, nu au capacităţi sau nu au o viziune foarte clară cum să facă acest lucru şi atunci noi încercăm să ajutăm aceşti actori locali care primesc şi deservesc oaspeţii, astfel încât să se poată implica în proiecte private, publice sau public-private şi să dezvolte destinaţia.
În Grecia, România, R. Moldova, Turcia, activităţile de turism şi-au luat startul în acelaşi timp, în anii 1960, numai că datorită modului de organizare a destinaţiilor locale noi ne-am pomenit în situaţia în care nu putem organiza nici cea mai mare zonă turistică a ţării cum este Vadul lui Vodă. Nu mai vorbesc de capitala Chişinău care nu are un concept propriu de dezvoltare a turismului şi ospitalităţii pe teritoriu. Grecia, România, Turcia sunt acum cu mult înainte. Iată din ce cauză, de comun acord cu actorii locali, ne consacrăm şi promovăm dezvoltarea acestor destinaţii.
– Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică privind activitatea turistică a agenţiilor de turism şi operatorilor turistici, în 2019 turismul intern, care a cuprins peste 46 mii de turişti şi excursionişti, a fost mult sub nivelul turismului receptor, adică odihna sau excursiile moldovenilor peste hotare, care s-a ridicat la 310 mii de persoane.
– Haideţi să facem o mică evaluare a fluxului de vizitatori care călătoresc pe teritoriul ţării, ca să înţelegem unde greşim când îi catalogăm drept turişti sau excursionişti, care figurează în rapoartele statistice. Aceste date sunt oferite de agenţiile de turism care, în mod normal, curprind doar fluxurile organizate de vizitatori, adică cei care se adresează la o agenţie de turism. Ei sunt mai puţini decât cei care călătoresc de sine stătător cu automobilul cu familia, pe jos sau cu bicicleta. Acest flux poate fi estimat la 3-4 la sută din populaţia Moldovei. Totodată, muzeele locale deservesc anual aproape un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova. Este un potenţial care nu este surprins de statisticile oficiale. Să nu uităm de călătoriile cu luarea mesei în anumite destinaţii fascinante, cum sunt, de exemplu, vinăriile, pensiunile. Ultimele sunt, cum se spune, trei în unul. Pe de o parte, sunt o atracţie bazată pe stilul tradiţional al locului respectiv, pe de altă parte este comunicarea cu persoana care deţine această pensiune şi reprezintă ospitalitatea locală. De asemenea, este o interacţiune cu comunitatea locală.
Dar vreau să amintesc şi de alte unităţi, cum ar fi taberele de copii care sunt cele mai vizitate, dar din cauza situaţiei pandemice nu se ştie dacă vor funcţiona în acest an.
Circuitele turistice în ţară sunt atât de vaste, încât statisticile sunt doar fragmentare.
– Dar există şi problema preţurilor. Uneori o vacanţă în Republica Moldova costă la fel ca în Grecia, Italia, care, se pare, ca destinaţii turistice sunt mai atractive.
– Am doar un singur comentariu. Preţurile sunt în funcţie de cerere şi ofertă. În situaţia în care sunt încă puţine pensiuni, vom avea preţuri ridicate.
– Ce ar trebui de făcut şi de către cine pentru a impulsiona turismul intern? De firmele de turism? Autorităţi? Entuziaşti, de ce nu?
– Este vorba de un efort conjugat, dar mai trebuie să fie şi coordonat. Am observat în ultimul timp un fenomen care se numeşte „Redescoperă Moldova”. Mulţi entuziaşti îşi propun să prezinte călătoriile şi locurile pe care le-au vizitat în aşa mod încât să atragă atenţia asupra acestor atracţii. Este un exemplu remarcabil de implicare civică în promovarea destinaţiilor interesante, captivante din R. Moldova. Acest efort, însă, are anumite limite, pentru că într-o ţară turistică organizată există diferite niveluri de intervenţie şi mă refer la faptul că autorităţile publice locale care deţin peste 90 la sută din toate atracţiile turistice ale acestei ţări, deţin peste jumătate din capacitatea de cazare a acestei ţări, nu au personal dedicat pentru a gestiona acest sector şi nu au buget sau proiecte pentru sectorul dat. Aceasta este o problemă.
În cadrul autorităţii naţionale, de elaborarea politicilor în domeniul turistic, de care se ocupă Ministerul Economiei şi Infrastructurii, este responsabilă doar o singură persoană care se ocupă şi de câteva alte domenii, iar ca urmare productivitatea este scăzută. Neavând o structură executivă pe domeniul turistic, cum a existat Agenţia Turismului, noi nu putem conta pe faptul că autoritatea naţională se va responsabiliza în general pentru un sector care, ca cifră de afaceri, depăşeşte veniturile din exportul de vinuri. Moldovenii consumă mai mult turism decât vinuri. În anul 2019, doar încasările agenţiilor de turism, care capitalizează doar câteva procente din fluxul enorm de vizitatori şi călători, s-au ridicat la 130 milioane de euro. Hotelurile au înregistrat vânzări şi mai spectaculoase din prestarea serviciilor pentru turişti.
Vlad Bercu