Interviu IPN cu parohul Bisericii Sfântul Dumitru din Chișinău, preotul Pavel Borșevschi

IPN: Decizia de a amâna sărbătorirea Paștilui Blajinilor i-a derutat pe unii credincioși, care se întreabă cât de creștinește este acest lucru. Cât este de firesc să sărbătorim Învierea Domnului la cimitir după ce deja sărbătorim Înălțarea, la 40 de zile de la Paști. Dacă ați putea, vă rog, să ne explicați cum stau lucrurile.

Pavel Borșevschi: Probabil, sunt derutați cei care tratează acest subiect superficial, din perspectiva gastronomiei, a pomenilor și a altor obiceiuri pseudo-creștine. Creștinii practicanți înțeleg această sărbătoare altfel și voi încerca să explic, în cele ce urmează, însemnătatea Paștilui Blajinilor și contextul în care s-a dezvoltat această sărbătoare. Pomenirea celor adormiți în Biserica creștin-ortodoxă are o însemnătate deosebită. Noi credem că prin rugăciune, or pomenirea înseamnă rugăciune, putem să ne manifestăm dragostea pe care o avem față de cei răposați. Biserica are, pe parcursul anului, mai multe zile dedicate pomenirii celor răposați, inclusiv trei sâmbete din Postul în care ne aflăm, Postul Mare. Mai mult decât atât, toate sâmbetele anului sunt zile de pomenire a celor trecuți din viața aceasta.

În ceea ce privește pomenirea morților de Paștile Blajinilor, aceasta se face pentru faptul că în perioada dintre Duminica Floriilor și prima duminică după Paști, numită a Tomii, nu se mai fac rugăciuni pentru răposați. Înainte vreme, dacă murea cineva în această perioadă, era înmormântat fără de slujba preotului. Astfel, în lunea de după Duminica Tomii creștinii mergeau la cimitir, făceau rugăciunea cuvenită pentru cei răposați în perioada sus enunțată și pomeneau pe toți cei din veac adormiți în dreaptă credință.

Această lucrare, însă, nu e una generală pentru toată Biserica creștin-ortodoxă. Spre exemplu, rușii fac pomenirea morților în ziua de marți, de „Radonița”. Românii, în diferite regiuni ale țării, fac în mod deosebit – unii în lunea de după Duminica Tomii, alții de sărbătoare Înălțării Domnului sau chiar de Duminica Mare, așa cum va fi și la noi anul acesta. Aceeași situație e și în Grecia. Deci, sunt niște tradiții locale, care nu sunt reglementate prin vre-un canon bisericesc.

Ținând cont de cele spuse, putem afirma că nu încălcăm nimic dacă, pornind de la starea de excepție pe care o avem în țară, vom pomeni în cimitire răposații în zilele de șase, șapte și opt iunie. Mai ales că sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari e rânduită de tipicul bisericesc drept zi în care se face pomenirea celor plecați la Domnul.

IPN: De ce nu s-a putut păstra data sărbătorii, dar fără să mergem la cimitir de această dată, spunându-ne rugăciunile de acasă?

Pavel Borșevschi: Dar nimeni nu ne interzice să facem din casa noastră Biserică și în această Biserică, împreună cu întreaga familie, să pomenim pe ce răposați. Noi, creștinii, trebuie să avem pomelnicul familiei noastre și la rubrica răposați să scriem numele bunicilor, părinților, fraților noștri și a tuturor celor dragi nouă. Pomelnicul este cartea sinaxar al casei noastre pentru că cei scriși acolo sunt sfinții neamului nostru. Sfinți pentru că s-au împreunat cu Hristos prin Taina Botezului, Taina Împărtășaniei și celelalte Sfinte Taine ale Bisericii. Și noi, în special, în această zi a Blajinilor, avem posibilitatea, în casa noastră, în mijlocul familiei, cu pomelnicul în față, să povestim despre cei nominalizați acolo, astfel pomenindu-i și să-l rugăm pe Dumnezeu pentru iertarea păcatelor lor, că nu există om fără de păcat. De asemenea, în această zi, și nu doar în această zi, putem merge să facem pomană, de sufletul morților, celor mai triști și necăjiți decât noi.

S-a transferat ziua în care să mergem la cimitir dat fiind situația în care ne aflăm. Este un lucru absolut necesar pentru a nu ne expune noi și pentru a nu expune pe cei din jurul nostru. De ce trebuia totuși să mergem la cimitir? Inclusiv pentru a avea grijă de mormintele dragilor noștri. Dar și pentru faptul că cimitirul este Biserică, este locul în care trupurile celor răposați așteaptă învierea din morți la cea de a doua venire a Mântuitorului Hristos. Astfel, e frumos să mergem o dată în an în această Biserică să săvârșim rugăciuni și prin rugăciune să comunicăm cu cei răposați.

IPN: Pe 6, 7 și 8 iunie venim la cimitir cu ouă roșii și pască?

Pavel Borșevschi: Oule roșii și pasca sunt tradiționale pentru perioada în care, în mod special, prin cântarea Hristos a înviat din morți, slăvim Învierea Mântuitorului, perioadă care durează de la Paști până la Înălțarea Domnului.

Îndemnăm ca în zilele de șase, șapte și opt iunie să mergem la cimitire cu darurile pe care creștinii, tradițional, le aduc la biserică. E vorba de lumânarea de ceară curată, care ne vorbește despre Lumina lui Hristos prin care dobândim mântuire, tămâia ca parfum al Bisericii, uleiul pentru căndeluța de la mormânt, pâinea și vinul.

Pentru că Duminica Mare e mai numită și Rusaliile, adică sărbătoarea florilor pentru latinii antici, ar fi frumos ca în această zi să mergem la morminte și cu flori vii, pentru a le înfrumuseța.

Nu va fi nici un păcat daca veți merge și cu ouă roșii și pască, pentru că noi în fiecare duminică sărbătorim Învierea Domnului. Adică duminicile sunt micul Paști. Or, oul roșu și pasca sunt elementele tradiționale ale acestei sărbători.

IPN: Cunoaște istoria asemenea circumstanțe când s-a mai transferat sărbătorirea Paștilor Blajinilor?

Pavel Borșevschi: Nu am cercetat istoria în acest sens și nu știu.

IPN: De ce nu poate fi transferată și sărbătorirea Paștilui?

Pavel Borșevschi: Până la începutul veacului al patrulea, Paștile era sărbătorit, în diferite regiuni ale Imperiului Roman, în zile diferite. Pentru unitatea creștinilor, la primul Sinod Ecumenic din 325 s-a decis ca creștinii din întreaga lume să sărbătorească Paștile în aceeași zi. Pentru acest fapt a fost determinată o formulă care să stabilească, în fiecare an, data sărbătoririi Învierii Domnului. Pe scurt, această formulă zice: Paștile să fie sărbătorit în prima duminică după luna plină de după echinocțiul de primăvară. Și dacă această duminică va coincide cu sărbătoarea de Paști a iudeilor, atunci Paștile creștinilor să fie transferat duminica următoare.

Astfel, ziua Paștilui nu este fixată de niște tradiții locale, ca și în cazul Paștilui Blajinilor, ci este reglementată de canonul bisericesc. Din acest motiv sărbătoarea Învierii Domnului nu poate fi transferată pentru o altă zi decât cea determinată de formula sus enunțată.

Celebrarea sărbătorii Paștile Blajinilor a fost amânată pentru datele de 6, 7 și 8 iunie. Hotărârea a fost luată joi, 9 aprilie, la ședința Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova. Totodată, slujbele de Florii, precum şi de Sfintele Paşti vor fi săvârşite conform recomandărilor emise de Comisia pentru Situații Excepționale, în condiţiile stării de urgenţă. În ceea ce priveşte sfințirea darurilor de Paști, această modalitate de oficiere a ritualului pascal se va realiza conform binecuvântării ierarhului locului, iar pentru parohiile Eparhiei de Centru va fi emis mai târziu un comunicat privind modalitatea oficierii acestui ritual pascal

Potrivit dispoziţiei aprobate, în data de 10 aprilie, de către Comisia pentru situaţii excepţionale, în vederea atenuării efectelor negative generate de COVID-19 asupra economiei, a fost instituit mecanismul de subvenţionare a întreprinderilor şi organizaţiilor necomerciale, rezidenţi ai Republicii Moldova, scrie InfoMarket.

Astfel, pentru companiile care şi-au sistat total sau parţial activitatea în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru situaţii excepţionale se acordă o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală datorate de angajator şi salariat aferent indemnizaţiei/salariului acordat salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi/sau staţionare.

Celelalte companii vor primi o subvenţie în mărime de 60% din suma achitată a impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală datorate de angajator şi salariat aferent indemnizaţiei/ salariului acordat salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi/sau staţionare. Subvenţiiile se acordă pentru salariaţii aflaţi în şomaj tehnic şi/sau staţionare angajaţi până la data de 1 martie 2020. Achitarea subvenţiei se efectuează în baza cererii depuse de subiectul subvenţiei la Serviciul Fiscal de Stat.

De menţionat că măsuri similare de susţinere a businessului erau incluse într-o lege separată aprobată de guvern, care şi-a asumat răspundere în faţa parlamentului. Totuşi, ieri, Curtea Constituțională a anulat proiectul de lege. Acum, aceleași măsuri de susţinere sunt aplicate prin decizia Comisiei pentru situații excepţionale și vor intra în vigoare din 10 aprilie. 

InfoMarket

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova Ion Sturza prognozează pierderi de miliarde de lei atât în domeniul produsului intern brut al țării, cât și la veniturile bugetare. Oficialul precizează că declarațiile autorităților prin care anunță că în urma pandemiei „vom avea o reducere cu 3% a produsului intern brut și vom pierde 7 miliarde, este un fals”, notează IPN.

„În Republica Moldova reducerea produsului intern brut va fi de 20-25% în cifre anualizate. Vorbim de o cifră de aproximativ de 50 de miliarde pierderi în produsul intern brut. Vorbim de 15-20 de miliarde la veniturile bugetare. Aceste lucruri nu sunt dictate de incompetența autorităților, dar de virus. Aceste lucruri se întâmplă și în alte țări și este o corelație matematică între ceea ce se întâmplă în zona de pandemie cu ceea ce se întâmplă în zona economiei și ce măsuri trebuie să ia guvernele pentru ca să răspundă adecvat acestor mari provocări”, a declarat Ion Sturza în cadrul emisiunii „In profunzime” de la postul de televiziune Pro TV.

Ion Sturza spune că autoritățile trebuie să renunțe la declarațiile frumoase pentru că nimeni nu va scăpa „teafăr” în urma pandemiei.

„Haideți să nu ne amăgim unii pe alții. Să nu ne relaxăm, să nu considerăm că aceasta este doar o gripă ușoară. Este un șoc pentru 40-50% dintre companiile din Republica Moldova și România, este un full stop, un perete din beton. Pentru 80-85% este un șoc. Nu va scăpa nimeni teafăr din această situație, nici cei care, aparent, ca noi, încă mai activăm și nici cei care s-au oprit deja”, a adăugat fostul premier.

Omul de afaceri prognozează că în jur de 300-400 de mii de persoane din Republica Moldova vor intra în șomaj tehnic, urmat de șomaj definitiv.

„Putem să facem declarații frumoase, de PR, atâta timp cât nu ne-a venit nota de plată. Nota de plată ne va veni la sfârșitul lunii sau înainte de Paște când va trebui să dăm salariile. Cred că vor fi ultimele salarii pentru 300-400 de mii de moldoveni care vor intra în șomaj tehnic, aparent susținuți de companie, iar ulterior vor intra în șomaj definitiv. Să nu pregătim scenarii provizorii, plasturi. Vine al 9-lea val și atunci trebuie să avem un dialog foarte clar cu cetățenii și angajații noștri în care le spunem că da, prima etapă este șomajul tehnic, care în foarte multe țări este susținut 100%, după aceea va urma șomajul de facto”, a punctat Ion Sturza.

Potrivit omului de afaceri, în România, într-o săptămână, au fost anunțați 1 milion de șomeri tehnici care însumează 20% din toată forța activă de muncă. În SUA, în două săptămâni, în șomaj tehnic au fost trimiși 7 milioane de cetățeni, iar Republica Moldova nu reprezintă o excepție.

ipn.md

Situaţia din sectorul turismului al Moldovei poate fi caracterizată drept dramatică atât pentru operatorii turistici, cât şi pentru turişti. Acest subiect a fost discutat în ajun la întrevederea online a ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, cu reprezentanții Asociației Naționale a Agenților de Turism din Moldova, Agenției de Investiții, Ministerului Justiției și Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor.

Potrivit agenției INFOTAG cu referire la surse din cadrul ministerului, participanţii au discutat soluțiile pentru sprijinirea operatorilor economici din turism, afectaţi de pandemia de pandemia de COVID-19.

Una din problemele stringente enunțate de agențiile turistice este rambursarea banilor pentru contractele semnate până la 17 martie 2020, prin care clientul urma să folosească produsul turistic în sezonul estival. Banii încasați de către organizator au fost deja transferați la prestatorii de servicii din străinătate, iar consumatorii riscă să rămână şi fără odihnă, şi fără bani.

„Criza pandemică a lovit puternic nu doar în agențiile turistice din țara noastră, dar și în toată industria la nivel mondial. Am analizat propunerile venite din partea agențiilor de turism, măsurile pe care le-au adoptat alte țări în situație similară, dar și interesele turiștilor de a-și recupera banii sau de a-și reprograma vacanțele. În această situație este important să ajutăm afacerile din turism să supraviețuiască, dar și cetățenii noștri să fie asigurați”, a spus ministrul.

Printre măsurile evocate au fost instituirea unui moratoriu pentru restituirea plăților către clienții care anulează călătoriile în baza contractelor încheiate până la 17 martie 2020 și permiterea operatorului turistic de a rambursa banii într-un termen de până la 31 martie 2021, rambursarea eșalonată a pachetului turistic și emiterea voucherelor de vacanță flotante, cu o valabilitate până la 31 decembrie 2021.

Sergiu Railean a menționat că propunerile vor fi incluse într-un document și vor fi propuse spre examinare Comisiei pentru Situații Excepționale.

infotag.md

Sectorul construcţiilor a devenit cea mai importantă ramură din economie. În nouă luni ale anului 2019, construcţiile au contribuit cu 35% la creşterea PIB-ului. Acest lucru se datorează exploziei pieţei imobiliare, iar băncile au impulsionat ramura prin dobânzile mici la creditele imobiliare oferite persoanelor fizice, scrie capital.market.md.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, sectorul industrial a avut un rezultat pozitiv (+2%), însă mai modest decât cel atins în anul precedent. Creşterea înregistrată a fost determinată de majorarea industriei prelucrătoare (+3,1%). Producţia şi furnizarea de energie a fost în diminuare (-4%), fiind influenţată de regimul termic ridicat. De asemenea, un rezultat negativ a fost înregistrat de industria extractivă (-1,9%). Principalii factori care au determinat creşterea sectorului industrial au fost: dezvoltarea ramurii automotive, evoluţiile pozitive din sectorul construcţiilor şi ale industriei alimentare. Totodată, temperarea cererii externe a fost factorul de bază care a încetinit ritmurile de creştere ale sectorului industrial.

Agricultura, în picaj

După trei ani de creştere consecutivă, în anul 2019 sectorul agricol a înregistrat un rezultat negativ (-1,9%). Această evoluţie a fost determinată, în special, de scăderea producţiei animaliere (-6%), fiind în diminuare atât producţia (creşterea) vitelor şi păsărilor, producţia de lapte, cât şi producţia de ouă. Volumul producţiei vegetale a fost aproape la nivelul anului 2018 (-0,3%). A fost în creştere producţia de floarea soarelui, legume de câmp, cartofi, iar în descreştere – grâul, sfecla de zahăr, strugurii, fructele, pomuşoarele.

Activitatea investiţională a fost în creştere. În 2019, volumul investiţiilor a crescut în termeni reali cu 9,4% faţă de anul precedent, însumând circa 27,8 miliarde de lei. Intensificarea activităţii investiţionale s-a datorat majorării investiţiilor private, investiţiilor din contul creditelor externe, precum şi celor provenite din surse străine. Au fost efectuate investiţii majore în sectorul construcţiilor, fapt ce a asigurat mai mult de jumătate (63%) din creşterea investiţiilor totale.

Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu 13,2% faţă de anul precedent, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei – cu 14,6%. Aceste evoluţii demonstrează o intensificare a consumului din partea populaţiei şi agenţilor economici.

Economiştii sunt de părere că în anul 2020 Republica Moldova, de rând cu celelalte economii, se va confrunta cu o recesiune. Vor fi evoluţii negative la nivelul activităţii economice. Prognoza noastră arată o deteriorare semnificativă a evoluţiei PIB pe fundalul înrăutăţirii activităţii businessului, dar şi o deteriorare a cererii externe.

Băncile au bani să crediteze economia

Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că în luna februarie a anului 2020, volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1,6 miliarde de lei, iar cele în valută – echivalentul a 697,2 milioane de lei. Creditele acordate pe o perioadă de la doi la cinci ani rămân cele mai solicitate cu o pondere de 50% din totalul împrumuturilor acordate.

Creditele acordate în monedă naţio­nală au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice (52,6%), inclusiv creditele acordate societăţilor comerciale nefinanciare care deţin o pondere de 51,2% (dintre care 44,9% revenind comerţului).

Creditele în valută au fost solicitate, în principal, de către societăţile comerciale nefinanciare (96,1%), ponderea majoră (52,7%) revenind comerţului. Cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională persoanelor fizice a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 până la 3 luni, constituind 11,83%, persoanelor juridice – la creditele cu termenul de rambursare de până la o lună, rata constituind 10,27%, iar în cazul persoanelor fizice care practică activitate – la creditele cu termenul de la 2 până la 5 ani, rata constituind 11,23%.

Volumul creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, în luna februarie 2020, s-a majorat, comparativ cu luna precedentă, cu 13,5% şi a constituit 699,4 milioane lei. Rata medie a creditelor acordate în monedă naţională persoanelor fizice, pentru aceeaşi perioadă, a crescut cu 0,75 p.p. şi a constituit 8,45%. Din perspectiva scopului creditelor acordate, cea mai mare pondere le-a revenit creditelor de consum (65,3%). Comparativ cu luna precedentă de raportare, rata creditelor de consum s-a majorat cu 1,15 p.p., în timp ce rata creditelor imobiliare s-a majorat cu 0,08 p.p. Faţă de anul trecut, rata creditelor de consum s-a majorat cu 1,10 p.p., iar a creditelor imobiliare – cu 1,14 p.p. De menţionat că ponderea creditelor imobiliare acordate în monedă naţională a constituit 97,0% (3,0% au reprezentat creditele acordate ataşate la cursul valutei), iar cea a creditelor de consum – 98,6% (1,2% au reprezentat creditele acordate ataşate la cursul valutei).

Rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,39 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,45%, persoanelor juridice – cu o rată de 8,84%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 10,46%.

Dobânda la împrumuturile acordate în valută s-a micşorat cu 0,02 p.p. comparativ cu luna ianuarie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 6,25%, persoanelor juridice – cu o rată de 4,16%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 5,17%.

Rata medie la creditele acordate ataşate la cursul valutei s-a micşorat cu 0,08 p.p. comparativ cu luna ianuarie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 9,22%, persoanelor juridice – cu o rată de 4,49%, în timp ce persoanele fizice care practică activitate nu au apelat la credite ataşate la cursul valutei în luna februarie. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,44 p.p., la cele în valută s-a micşorat cu 0,27 p.p., iar la cele ataşate la cursul valutei s-a majorat cu 0,63 p.p.

Cele mai atractive credite în valută, cu termene de la 2 la 5 ani, au fost acordate cu o rată medie de 4,08%, persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată medie de 6,21%, persoanelor juridice – cu o rată de 4,08%, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 4,83%. Iar creditele ataşate la cursul valutei, cu termene de peste 5 ani, au fost acordate cu o rată medie de 4,45%, persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată medie de 4,76%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,39%.

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 153,2%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei.

Pentru a evita o criză de lichidităţi în sistemul bancar, dar şi a susţine economia, BNM a redus la sfârşitul săptămânii trecute diminuarea ratei rezervelor obligatorii la 34%. “Decizia vizează majorarea lichidităţilor disponibile pentru băncile licenţiate, în vederea prevenirii riscului de lichiditate şi consolidării abilităţii sectorului bancar din Moldova. Urmare acestei decizii, lichidităţile disponibile în sectorul bancar vor creşte cu circa 3,0 miliarde lei. Totodată, diminuarea normei rezervelor obligatorii reprezintă o continuitate a măsurilor de politică monetară de echilibrare a normelor rezervelor obligatorii în contextul sporirii eficienţei transmiterii impulsurilor monetare în sectorul real”, se arată în mesajul băncii centrale.

Victor Ursu

capital.market.md

Șeful statului, Igor Dodon, îndeamnă oamenii de afaceri din Republica Moldova să vină cu un suport pentru medicii, care luptă cu virusul COVID-19 și să le pună la dispoziție hotelurile pe care le dețin. „Protecția medicilor este prioritară. În zonele unde avem focare, se asigură pentru medici cazarea din contul autorităților, hrana și transportul, scrie noi.md.

Chiar la Chișinău au fost puse la dispoziție cîteva cămine. Vin cu un apel către oamenii de afaceri, care dețin hotele, să vină cu suport pentru medici. Ei nu vor să meargă acasă, să expună riscului pe cei apropiați. Haideți să fim deschiși și receptivi, să venim cu un suport pentru ei. Să punem la dispoziție hotelele celor din sistemul medical, ele și asa sînt pustii”, a declarat Igor Dodon.

noi.md

În zilele de sâmbătă şi duminică, 11-12 aprilie, circulația transportului public din municipiile Chișinău și Bălți va fi sistată. O decizie în acest a fost luată de Comisia Naţională pentru Situaţii Excepţionale în şedinţa de miercuri, 8 aprilie, transmite MOLDPRES.

De asemenea, Comisia a decis să prelungească termenul de sistare a activității taxatorilor în transportul public de pasageri din cele două municipii până la 24 aprilie 2020.

Anterior, premierul Ion Chicu a declarat că cheltuielile pentru transportarea gratuită a pasagerilor din Chişinău şi Bălţi, cu troleibuzele şi autobuzele, vor fi suportate de întreprinderile municipale de profil.

Deciziile se înscriu în contextul măsurilor aplicate de autorităţile Republicii Moldova pentru prevenirea şi răspândirea coronavirusului de tip nou COVID-19.

În perioada stării de urgenţă (17 martie-15 mai 2020), dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

De la instituirea stării de urgenţă, Comisia se întruneşte cu regularitate, luând decizii necesare pentru asigurarea ordinii în stat, respectarea hotărârilor autorităţilor şi diminuarea stării de criză provocată de răspândirea coronavirusului.

moldpres.md

Comisia pentru Situații Excepționale a decis permiterea pe perioada de urgența în baza autorizației emisă de pretori a comerțului ambulant a produselor agricole proprii.

În cadrul unei conferințe de presă premierul Ion Chicu a specificat că există o mulțime de producători care din cauza piețelor închise nu-și pot comercializa produsele.

Astfel, a fost luată decizia să se permită comerțul ambulant, prin intermediul mijloacelor de transport, pentru vânzătorii care pot demonstra că sunt producători agricoli, pentru a-și desfășura activitatea în municipiul Chișinău, Bălți, în locurile stabilite de autoriățile publice locale cu respectarea normelor epidemiologice și sanitare.

deschide.md

În pandemia de COVID-19, producătorii locali, fermierii, afacerile de familie, micile gospodării țărănești și agricole sunt printre cei mai vulnerabili din lanțul alimentar, dar tot ei sunt și soluția!

Noile realități ale pieței la care sunt nevoiți să se adapteze presupune o prezență online, o mai bună planificare pentru aprovizionare, o disciplină și igienă a livrărilor, mai puține mâini prin care trec produsele, mai multe comenzi online și mai puțină vânzare în piață, scrie thewoman.md.

Este foarte important, în această perioadă, să susținem producătorii locali de alimente, așa cum este important ca tot timpul să avem pe masă hrană proaspătă, de bună calitate. Dacă facem lucrurile chibzuit, avem șanse să ieșim cu toții mai bine din stuația asta, atât producătorii, cât și consumatorii.

Iată o LISTĂ cu producători sau furnizori de produse autohtone de la care ne putem aproviziona în autoizolare. Criteriul principal a fost capacitatea lor de a asigura livrarea la domiciliu. Folositi-vă de ea și haideți să o extindem împreună, pentru a susține produsele autohtone, de calitate!

Fermier Râșcani - Produse lactate, brânză, caș, urdă, lapte de capră, direct din fermă! Se spune că atunci când viața e bună, adaugi brânză iar ea devine minunată! :) 

Domami, Ferma de familie - Producător de căpșuni.

DulceFrag  (Sergiu Ioviță) - Cultivarea și comercializarea căpșunelor. Prezența certificatului de calitate. Disponibilă livrarea la domiciliu.

Agrovercom - Producător castraveți.

Galina Grozu - Ceapă, mărar și ridiche.

Tatiana Tiron - Brânză de oi de la propia stână. 

Speranța - Sparangel crescut în Moldova. Producător autohton.

MECO Moldova - nuts & dried fruits - Migdale, diverse tipuri de nuci și prune uscate.

ШокоМёд - Miere și produse apicole.

Fulgi din cereale Ronți - Cereale sănătoase, fără conservanți, făr gluten, produși în Floresti.

TIA bionatur - Produse pe bază de miere cu adaos de fructe, nuci, pomușoare și condimente. 

Cartoful Rîșcovean - Un grup de fermieri care cresc cartof natural, fără insecticid sau îngrășăminte chimice, precum și soiuri mai speciale de cartof.

DOMnMoraru - Oțet natural nepasteurizat din mere, pere, gutui, struguri, zmeuri, căpșună, mure ect, ceaiuri și tincturi din plante, condimente, sosuri cu plante. 

Brutăria de autor Dorin Mereuță - Pâine coaptă din făină integrală, cu hamei malţ şi miere de albini. 

Bread Corner - Pâine artizanală, din făină integrală, cu maia. Autentică!

Ecaterina Munteanu, Stupina Mărioarei - Miere și produse apiclole.

Miere naturală de albini - Miere și produse apicole. 

Stupina din Codrii Moldovei (Eugen Sobol) - Miere și produse apicole.

Ivan Chiriac - Miere și produse apicole.

Fruvit - Dulciuri sănătoase din fructe uscate în ciocolată. 

Flavorya - Cipsuri și pistil din fructe; crakeri din semințe germinate.

Ciumasu&Co SRL - Prune uscate.

Ambera - Uleiuri naturale, de diverse tipuri, presate la rece.

RoseLine - Ceaiuri și produse din măceș.

Diana Ion - Produse lactate.

Casa Măcelarului - Carne.

Elena Gorgan - Miere și produse apicole (propolis, polen, tinctură de propolis, oțet de miere cu mere, cătină și sirop cu miere), ceaiuri, pelin, armurariu.

Galina Lefter - Castraveți producție proprie.

Nadia Borș - Legume proaspete.

Cristian Tatarov - Legume marinate, uleiuri din semințe etc.

Alina Heghea - Mere proaspete. 

ECO Farm Moldova - lapte, brânză, caș de capră, ouă de prepeliță și ouă de struț.

thewoman.md

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a elaborat o serie de recomandări pentru agenţii economici care comercializează produse agroalimentare în regim online. În primul rând, în condiţiile epidemiei de coronavirus, companiile trebuie să dispună de mijloace de transport amenajate corespunzător livrării alimentelor. De asemenea, trebuie să întreprindă toate măsurile de igienizare.

În condițiile stării de urgență, decretate de autorităţi, în ţară creşte volumul comerţului online. Tot mai multe companii lansează oferte de livrare la domiciliu. Directorul ANSA, Vladislav Cotici, menționează că toate companiile care practică astfel de activități trebuie să deţină autorizaţie.

Mai mult, ANSA le cere proprietarilor unităților de transport să respecte cu strictețe normele sanitare și să dezinfecteze mașinile.

De asemenea, agenții economici trebuie să supravegheze starea angajaților implicați în prepararea bucatelor și transportarea acestora. Șoferii care livrează produsele trebuie să evite contactul cu oamenii care au făcut comanda, iar celor din urmă le este recomandat să plătească pentru serviciile de livrare cu ajutorul cardului bancar sau aplicațiilor online. Mai multe detalii privind cerințele stabilite de autorități pot fi găsite pe pagina agenției.

NTV Moldova