Pe parcursul anului 2019, au fost stabilite încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă ce țin de diminuarea fondului de salarizare, impozitului pe venit, contribuțiilor și primelor de asigurare obligatorie. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat a adoptat 406 decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, în rezultatul cărora au fost calculate suplimentar la bugetul de stat obligații aferente plăților salariale în sumă totală de 23,2 mil. lei, dintre care au fost achitate 15,3 mil. lei. Datele sunt prezentate în Raportul general al activităților de minimizare a practicii de achitare a „salariilor în plic” și a muncii „la negru” realizate de grupurile multidisciplinare pentru anul 2019, scrie monitorul.fisc.md.

În scopul menținerii acțiunilor de conformare voluntară și informare a cetățenilor privind riscurile fenomenului „salariului în plic” și „muncii la negru” SFS a aprobat, prin Decizia Colegiului SFS nr.3 din 17 ianuarie 2019, Planul de acțiuni privind implementarea acțiunilor de prevenire și combatere a fenomenului muncii nedeclarate „Declară și Achită Legal Salariul”.

Astfel, în corespundere cu Planul, acțiunile de conformare voluntară și control fiscal au cuprins trei eșantioane semnificative de contribuabili care își desfășoară activitatea în domeniul HoReCa (111 entități), construcții (119 întreprinderi) și transport (102 contribuabili).

Potrivit Raportului, pentru monitorizarea acestora, SFS a întreprins acțiuni de conformare voluntară. Astfel, au fost:
• efectuate 1465 de vizite fiscale,
• convocate 341 ședințe cu participarea angajatorilor din sectoarele cu risc sporit
• transmise 469 de scrisori angajatorilor
• organizate 169 seminare pentru angajatori și angajați din sectoarele cu risc sporit.

Reamintim că, în componența echipelor multidisciplinare sunt incluși reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat, Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerului Afacerilor Interne și Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

monitorul.fisc.md

Luni dimineața, 16 martie, după intrarea în vigoare a noilor măsuri pentru responsabilizarea persoanelor în vederea răspândirii virusului COVID-19, a fost sancționat un agent economic din Chișinău, care nu s-a conformat noilor restricții impuse pentru protejarea populației și a comis abateri de la lege, comunică realitatea.md.

Agentul economic s-a ales cu o amendă de 75 de mii de lei, pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie și combatere a bolilor epidemice, punând în pericol sănătatea publică.

Amintim că poliția va aplica sancțiuni contravenționale și penale pentru persoanele care nu vor respecta măsurile stabilite de autorități în vederea prevenirii și combaterii virusului COVID-19.

realitatea.md

Comunicat de presă emis de către Asociația Patronală a Industriei Ușoare din Republica Moldova

În contextul numeroaselor petiții parvenite din partea agenților economici în adresa Asociației Patronale a Industriei Ușoară, s-a constatat faptul că fabricile de textile din Republica Moldova se confruntă cu deficiente bugetare serioase urmare a efectelor negative ale epidemiei cu virusul COVID-19 apărute în lanț la nivel mondial și național.
În acest sens, Asociația Patronală a Industriei Ușoare din Republica Moldova a remis un set de propuneri spre examinare în adresa Președinției, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.

Începând cu luna martie, comenzile din sectorul industriei textile s-au redus substanțial cu până la 35-60%, în special comerțul cu bunuri destinate piețelor de desfacere din România, Italia, Spania și Franța. Multe fabrici din sectorul industriei ușoare au întârzieri de livrări, ceea ce a redus substanțial volumul de producție, iar productivitatea deja a fost afectată cu cel puțin 15-30%. Chiriile pentru comerțul cu bunuri din sectorul industriei ușoare sunt destul de costisitoare, iar în contextul stopării definitive a producției, companiile nu vor avea capacitatea să onoreze aceste costuri.

Chiar dacă peste o lună-două, o parte din angajatori ar putea reveni la serviciu, afacerile autohtone mici, start-up-urile, designerii moldoveni, businessurile de producție „Made in Moldova” („Fabricat in Moldova”), vor fi primele printre cele mai lovite, poate până la lichidarea lor completă, deoarece vor ajunge la incapacitate de plată a salariilor, taxelor și chiriilor magazinelor, confruntându-se timp de o perioadă îndelungată cu o scădere severă a vânzărilor, deoarece colecțiile de primăvară au fost fabricate într-o cantitate mult mai mică, iar întârzierile în furnizarea de țesături și accesorii (în special din China și Italia) și, ulterior, închiderea hotarelor și sistarea activității de producere au împiedicat fabricile să îndeplinească contractele de fabricație la timp.
Urmare a acestor efecte în lanț, numeroase afaceri vor ajunge să se confrunte cu probleme de cashflow, iar riscul de concedieri, insolvente și falimente va crește semnificativ începând cu lunile mai-iunie ale anului curent. În lipsa unui sprijin real din partea statului, acest scenariu de apocalipsă economică și financiar-bancară va crea efecte în cascadă, care ne va afecta pe termen mediu și lung.
Fără îndoială, prioritatea numărul unu în această perioadă tensionată trebuie să rămână diminuarea propagării COVID-ului-19 și protejarea cetățenilor noștri, dar în același timp Guvernul Republicii Moldova ar trebui să acționeze rapid, examinând adoptarea unui plan de măsuri urgente în domeniul economic-fiscal, contribuind la prevenirea unei eventuale crize economice in Republica Moldova.
În acest context, Asociația Patronală a Industriei Ușoare din Republica Moldova propune spre examinare adoptarea unui set de măsuri compensatorii precum:
1. Acordarea unor ajutoare de stat pentru taxele salariale pentru firmele aflate în dificultate din sectorul industriei ușoare prin crearea unui fond de stat special, prin accesarea asistenței financiare oferite din partea BERD-ului și a partenerilor de dezvoltare sau, utilizarea unor mijloace financiare din Fondul de rezervă a statului.
2. Scutirea de plată a tuturor taxelor aferente achitării concediilor angajaților pentru un termen de 3 luni, sau reeșalonarea impozitelor aferente plăților salariale pentru perioada de carantină;
3. Îndemnizația pentru fiecare zi liberă este de maximum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie pentru unul din părinți care este nevoit să stea acasă cu copiii pe parcursul perioadei de carantină.
4. Amânarea termenului de plată a impozitelor, minim 60 de zile din data declarării sau reeșalonarea plăților și a impozitului pe venit;
5. Amânarea la plată a creditelor bancare pentru persoane juridice afectate de criza pe un termen de 60 de zile.
6. Băncile ar trebui să ofere instrumente prin care clienții afectați de scăderea dramatică a vânzărilor să beneficieze de o reeșalonare a împrumuturilor, iar achitarea creditelor să înceapă peste o perioadă de timp. Astfel s-ar evita apariția unui nou vârf al insolvențelor, deoarece companiile nu vor avea de ales pentru a recurge la o astfel de operațiune.
7. Furnizorii majori de utilități – apa, gaze și telefonie mobilă – trebuie să ofere anumite instrumente facilitare prin care plățile să se efectueze pe perioade mai lungi de timp, în cazul în care un client (persoana juridică) realizează scăderea vânzărilor.
8. Agenții economici care reușesc să achite taxele și impozitele lunare la timp sau acei furnizori economici care fac angajări suplimentare sau atrag investiții străine în perioada de criză economică trebuie stimulați, acordându-le reduceri fiscale importante;
9. Companiile care nu vor concedia personalul trebuie să beneficieze de credite fiscale până plătesc ratele și impozitele de stat, care ar trebui calculate în această perioadă fără dobânzi și penalități.
10. Acordarea de împrumuturi pentru companiile care au fost incluse într-o listă a celor furnizori economici afectați cu dobânda zero pentru întreprinderile aflate în dificultate și garantate prin evaluările ODIMM;
11. Solicităm respectuos prelungirea termenului de depunere a declarațiilor pe venit și bilanțurilor contabile până la sfârșitul lunii aprilie.
12. Propunem crearea unei comisii consultative pe lângă Ministerul Economiei și Infrastructurii, a Ministerului de Finanțe și a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din care să facă parte reprezentanții asociațiilor patronale, a celor de business și reprezentanții ministerelor de profil care să examineze și să demonstreze pierderile reale aduse economiei naționale, ceea ce ar servi drept bază pentru argumentarea propunerilor în termeni economici justificativi, sugerând conducerii Guvernului măsuri compensatorii adiționale privind redresarea economică a țării in situațiile de stare de urgență la nivel național.
13. Solicităm decretarea „stării de urgență naționale”, care ar putea fi utilizată de către producătorul autohton în favoarea sa, în relațiile contractuale cu companiile străine, față de care nu poate onora obligațiunile la timp, aplicând clauza de salvgardare din sistemul mondial de comerț.

În numele celor peste 120 de companii membre ale Asociației Patronale din Industria Ușoară a Republicii Moldova, ne exprimăm convingerea în identificarea unor soluții reciproc avantajoase și surmontarea rapidă, cu repercusiuni minore, a situației de criză economică la nivel național și mondial.

După ședința pe care a avut-o cu președintele Igor Dodon, premierul Ion Chicu a ieșit în fața presei și a vorbit, în special, despre situația economică cu care se va confrunta R. Moldova, urmare a pandemiei COVID-19, scrie noi.md.

„Sîntem îngrijorați de domeniul economic în urma acestei pandemii. Am pregătit un set de măsuri prin care vom sprijini mediul de afaceri. Ca orice stat noi nu putem acoperi toate pierderile oamenilor de afaceri. Situația este excepțională. Vom vorbi cu reprezentanții băncilor comerciale și le vom propune să amîne ratele bancare/plățile pentru creditele ipotecare pentru cîteva luni ca în această perioadă oamenii să nu simtă această presiune”, a declarat Ion Chicu.

La moment, 23 de moldoveni sînt infectați cu virusul COVID-19, unul dintre ei fiind în stare extrem de gravă, potrivit ministerului Sînîtății, Muncii și Protecției Sociale.

noi.md

UPDATE: Primăria a anunțat că Piața Centrală se va închide începând de luni, 16 martie.

Piața Centrală și cantinele sociale își vor sista activitatea pe o perioadă nedeterminată. O dispoziție în acest sens va fi semnată astăzi de primarul general, Ion Ceban, care a declarat în cadrul unei conferințe de presă că este o măsură pentru a preveni răspândirea coronaviruslui.

„Activitatea Pieței Centrale va fi sistată și cei care sunt în preajma Pieței Centrale rog să se conformeze legii. Astăzi va fi emisă dispoziția în acest sens. La fel, cantinele sociale vor fi închise. Am discutat cu direcția de profil ca oamenii care beneficiau de acest serviciu să fie asigurați cu hrană prin intermediul asistenților sociali”, a declarat Ion Ceban.

Pe de altă parte, președintele R. Moldova, Igor Dodon, a declarat în cadrul platformei „Președintele Răspunde” că piețele din țară nu se vor închide.

„Vom lua decizie în timpul apropiat, ce ține de reglementare, ce facem cu piețele. Să le închidem complet nu este real. Să fim sinceri – acolo oamenii își procură o parte din produsele agroalimentare. De aceea, o să ne gândim cum să avem măsuri suplimentare de protecție și în acest sens”, a declarat Igor Dodon.

agora.md

Creşterea economică de 4% pentru anul 2020 se bazează tot pe consumul populaţiei, cel care a contribuit şi până acum la avansul economiei moldoveneşti. Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată majorarea cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul cu 13,2% în 2019 faţă de anul precedent, scrie capital.market.md.

În ultimii doi ani, apetitul pentru consum al moldovenilor a crescut continuu ca urmare a majorării veniturilor populaţiei. Economiştii sunt de părere că acest lucru nu va dura la nesfârşit, căci inflaţia, care dă semne de creştere, se traduce automat într-o putere de cumpărare mai slabă.

“Prognoza tendinţelor de evoluţie a indicatorilor principalelor sectoare ale economiei naţionale prevăd o creştere reală a Produsului intern brut de circa 4,2% în anul 2019 şi cu câte 3,8% – în anii 2020-2022. Această creştere este condiţionată de o evoluţie relativ bună a sectoarelor economiei naţionale şi se află în proximitatea PIB-ului potenţial estimat pentru Republica Moldova. Structura PIB pe categorii de resurse va suporta unele modificări: se va majora ponderea comerţului interior (de la 15,5% până la 15,9% din PIB) şi construcţiilor (de la 7,8% până la 9,4% din PIB). Aceste evoluţii reflectă majorarea cererii interne. Cotele industriei şi agriculturii rămân relativ stabile: la nivel de circa 14,5% şi, respectiv, 10% din PIB”, potrivit Ministerului Economiei.

Majorarea veniturilor populaţiei şi-a redus din turaţii

Ponderea consumului final al gospodăriilor casnice în PIB va fi stabilă şi va oscila în jur de 83%-84%. Se vor observa unele îmbunătăţiri calitative ale comerţului exterior în structura PIB: soldul negativ al exportului net în PIB va descreşte de la circa 25,8% la 25,1% din PIB.

“După o creştere mai accelerată a pensiilor şi salariilor în 2019 va urma o temperare a dinamicii în 2020. Anul 2019 a fost caracterizat de promovarea unor politici bugetare de stimularea a veniturilor. Astfel, creşterea reală a pensiilor, conform estimărilor, a depăşit 9%, iar majorarea salariilor bugetare s-a apropiat de 12%. De asemenea, şi remunerarea în sectorul privat a crescut cu circa 8%. În 2020, deşi Guvernul va menţine o politică bugetară expansionistă, creşterile de venituri vor fi mai modeste. Acest fapt poate fi explicat, inclusiv prin baza de comparaţie destul de înal­tă din 2019, când veniturile au cunoscut o ascensiune mai intensă şi au atins niveluri înalte”, constată Expert Grup.

În 2019, veniturile populaţiei s-au majorat, deşi în a doua parte a anului ritmurile de creştere s-au redus. Statul a jucat un rol important în sporirea veniturilor populaţiei prin majorările semnificative ale salariilor bugetare şi pensiilor. Totodată, pe parcursul anului s-a atestat o reducere a ritmului de creştere a salariului: în sectorul privat – de la 11,2% până la 6,8%, iar în sectorul public – de la 23,6 la 8,6%. Din acest considerent, şi salariul mediu şi-a temperat creşterea: de la 14,5% în trimestrul unu până la 7,4% faţă de anul precedent. În cazul pensiilor, s-au înregistrat evoluţii similare, iar majorarea s-a atenuat de la 12,6% până la 6,6%. Drept urmare, în 2019, creşterea pensiei medii a constituit 9,1%. Totodată, remiterile exprimate în termeni reali au cunoscut, practic, o scădere continuă din 2014 până în 2019. La sfârşitul anului 2018, această tendinţă s-a schimbat şi în 4 trimestre consecutive au fost înregistrate creşteri, iar în trimestrul unu-trei din 2019, remiterile s-au majorat cu 4,7%. Creşterea reală a remiterilor a fost determinată de sporirea, în termeni nominali, a acestui tip de transferuri cu 3,2%. În acelaşi timp, majorarea nominală a remiterilor s-a datorat creşterii transferurilor din UE cu 16,7%. Remiterile din CSI au fost în scădere (-11,9% în ianuarie-septembrie 2019), iar transferurile din alte state au stagnat.

Pe termen mediu, sortiţi creşterii economice de 4%

Fondul Monetar Internaţional estimează că creşterea reală a PIB-ului a atins 4,2 la sută în anul 2019 şi se aşteaptă că indicatorul dat va rămâne la nivelul de circa 4 la sută pe termen mediu. Inflaţia s-a accelerat, atingând nivelul de 7,5 la sută în decembrie 2019, datorită creşterii preţurilor la produsele alimentare şi cererii agregate solide, dar se prognozează că va reveni la nivelul ţintit de circa 5 la sută până la sfârşitul anului curent.

Totodată, Ministerul Economiei se arată optimist că pe fonul unei stabilizări politice şi economice, în anii de prognoză se anticipează o evoluţie pozitivă a volumului investiţiilor în economie: 18% în 2019, 4-5% în medie pentru următorii trei ani. Creşterea investiţiilor se va datora atât creşterii investiţiilor private, cât şi a investiţiilor publice. Aportul major la creşterea investiţiilor este aşteptat din partea investitorilor privaţi. Creşterea încrederii sectorului privat în mediul economic al ţării, menţinerea trendului de retehnologizare a proceselor de producţie motivat de dorinţa agenţilor economici de a asigura competitivitatea producţiei pe pieţele externe, în special pentru a putea valorifica oportunităţile oferite de Acordul de Asociere şi a altor acorduri de colaborare internaţională, precum şi impactul reformei fiscale de micşorare a impozitelor salariale pentru agenţii economici vor stimula investiţiile private.

Sectorul construcţiilor va continua să se dezvolte şi va avea un impact esenţial asupra creşterii investiţiilor, în special în primii ani de prognoză. Creşterea volumului de lucrări în construcţii va fi stimulat de creşterea cererii interne pentru locuinţe, inclusiv datorită implementării programului de stat “Prima Casă”, precum şi situaţiei creditare favorabile care pe termen scurt se va menţine.

Sectorul industrial înregistrează descreşteri. Potrivit BNS, în ianuarie-decembrie 2019, volumul producţiei industriale s-a micşorat faţă de luna corespunzătoare a anului precedent cu 1,0%, ca urmare a descreşterii producţiei industriale în industria extractivă (-2,8%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-17,2%).

În acelaşi timp, în 2019, volumul producţiei agricole a înregistrat o diminuare de 2%. Micşorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei animaliere cu 6,0% şi producţiei vegetale cu 0,3%. În anul 2019, faţă de anul precedent, în gospodăriile de toate categorii­le producţia de creştere a vitelor şi păsărilor (în masă vie) a scăzut cu 5,0%, producţia de lapte de toate tipurile – cu 10,9%, ouă – cu 2,2%. Starea sectorului zootehnic continuă să fie determinată preponderent de situaţia în gospodăriile populaţiei, în care la 1 ianuarie curent sunt concentrate 85,6% din efectivului total de bovine (dintre care vaci – 94,4%), 44,8% – de porcine, 97,2% – de ovine şi caprine şi se produce cea mai mare parte a producţiei animale (creşterea vitelor şi păsărilor – 54,1%, producţia laptelui – 93,6%, producţia ouălor – 57,7%).

Anul trecut doar sectorul fitotehnic a fost pe plus. Roada anului 2019 se caracterizează prin majorarea, faţă de anul 2018, (în expresie naturală) a volumului cerealelor şi legumelor boabe – cu 65,1 mii tone sau cu 1,9% mai mult (dintre ele a porumbului pentru boabe – cu 41,5 mii tone sau cu 2,0% şi a leguminoaselor boabe – cu 5,3 mii tone sau cu 11,5%), a legumelor – cu 22,7 mii tone (sau cu 8,0%), a florii soarelui – cu 17,3 mii tone (cu 2,2%), a soii – cu 4,7 mii tone (cu 8,2%), a cartofilor – cu 2,0 mii tone (cu 1,2%).

Totodată, s-a micşorat recolta sfeclei de zahăr cu 118,7 mii tone (cu 16,8%), strugurilor – cu 73,3 mii tone (cu 10,0%), fructelor şi pomuşoarelor – cu 54,6 mii tone (cu 6,1%), grâului – cu 17,9 mii tone (cu 1,5%), rapiţei– cu 8,3 mii tone (cu 9,7%), orzului – cu 7,4 mii tone (cu 4,2%).

Victor Ursu

capital.market.md

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a anunţat luni că ediția de primăvară a expoziției internaționale MOLDAGROTECH, planificată pentru perioada 11-14 martie, a fost anulată în legătură cu situaţia cauzată de răspândirea coronavirusului de tip nou, COVID-19, transmite MOLDPRES.

Decizia a fost luată astăzi în cadrul unei ședințe a comitetului responsabil de organizarea evenimentului, în contextul în care expoziția presupune prezența la eveniment a mai mult de o mie de persoane. „În aceste condiţii sunt necesare măsuri de prevenire a răspândirii virusurilor care afectează sănătatea oamenilor, inclusiv pentru prevenirea și controlul infecției cu COVID-19, pe teritoriul țării”, au explicat surse de la MADRM.

”Ne cerem scuze față de companiile și agenții economici care și-au confirmat participarea la expoziție. Ne pare rău că trebuie să luăm o asemenea decizie, dar sănătatea și viața oamenilor este mult mai scumpă decât orice eveniment public. În scopul prevenirii, răspândirii infecțiilor respiratorii, inclusiv reducerea riscurilor de răspândire a cazurilor de infecție prin coronavirus pe teritoriul țării, ediția de primăvară a expoziției MOLDAGROTECH este anulată”, a precizat ministrul de resort Ion Perju, în cadrul ședinței grupului de lucru.

Potrivit organizatorilor, la ultima ediție a expoziției au participat circa 17 000 de vizitatori.

La evenimentul din această săptămână era preconizată participarea a peste o sută de companii de echipamente și tehnologii moderne pentru agricultură, din nouă țări: Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Italia, România, Ucraina, Ungaria şi Republica Moldova.

moldpres.md

Fostul ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, se arată mulțumit că și-a luat bunurile sechestrate anterior de procuror. Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook a lui Chirinciuc, scrie cotidianul.md.

În mesajul său de pe Facebook, Chirinciuc i-a urat sănătate procurorei care a luat decizia de a-i fi sechestrate bunurile, în contextul în care, spune el, aceasta ar suferi de o maladie.

„Mi-am luat în sfârșit lucrurile și obiectele sechestrate de procurora Furtună Victoria care mi-a pecetluit, prin minciună și neadevăr, viitorul la comanda lui Plahotniuc. Am pierdut câțiva ani din viață. Zice lumea că are cancer. Îți doresc, doamnă, însănătoșire grabnică. Nu mă bucur, că Dumnezeu nu bate cu bățul. Mă gândesc la acest popor care este batjocorit de o șleahtă de slujitori de-ai lui Themis care au transformat aceste trei palme de pământ într-un stat pe care-l guvernează cu bandiții de toată mâna”, este mesajul publicat de Iurie Chirinciuc.

Amintim că, în decembrie 2019, Curtea Supremă de Justiție a pus punctul final în dosarul fostului ministru şi l-a condamnat la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare.

cotidianul.md

Fluxul ilicit de capital în comerțul extern al Republicii Moldova este în creștere și se ridică la 1,4 miliarde de dolari SUA anual. Potrivit unui nou raport al Organizației Global Financial Integrity privind Fluxul Ilicit de Capital, analizat de economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, creșterea fluxului ilicit de capital, raportat la volumul comerțului extern, obligă reevaluarea estimărilor anterioare, transmite MOLDPRES.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme clasice: subevaluarea importurilor, în scopul evaziunii fiscale; supraevaluarea importurilor, în scopul delapidării banilor publici și scoaterea lor ilicită din țară; subevaluarea exporturilor, în scopul evaziunii fiscale și scoaterii ilicite de capital din țară şi supraevaluarea exporturilor, în scopul introducerii în țară a banilor iliciți aflați peste hotarele țării.

„Jumătate din suma de 1,4 miliarde de dolari provine din importurile subevaluate, ceea ce permite intrarea în țară de la 600 la 700 milioane de dolari anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani, suma se ridică, conform estimărilor noastre, la 7-8 miliarde de dolari SUA. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic și mita pentru funcționarii publici”, susține economistul.

A doua schemă, afirmă Ioniță, constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual, prin această schemă sunt scoși din țară între 350 și 400 milioane de dolari. De regulă, în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară.

Totodată, prin achiziții la prețuri exagerate, companiile de stat și cele reglementate, în 10 ani de zile, au scos din țară cel puțin 3,2 miliarde de dolari, spune Veaceslav Ioniţă.

Cea de-a treia schemă, prin care ies din țară 170 – 200 milioane de dolari, este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism, banii ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu, o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane de dolari și-l vinde unei companii offshore cu cinci milioane de dolari, care îl vinde altei companii cu 10 milioane, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.

O schemă similară, spune economistul, se face prin exporturile la suprapreț, prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane de dolari. De regulă, în această schemă sunt utilizate companiile agricole, valoarea producției cărora este greu de estimat. Marfa la un preț supra exagerat se vinde unei companii offshore. Ulterior, aceasta vinde marfa unui cumpărător real și la preț normal, iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce „legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărare banii din offshore. Tot prin această schemă pot fi introduși, aparent legal, banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.

În concluzie, Ioniță susține că autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul fluxului ilicit de capital, care vulnerabilizează economia noastră și compromite încasările în Bugetul Public Național. „Totodată, este necesară elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a opinat Veaceslav Ioniță.

În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46, pe același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18, Ucraina pe locul 53, iar România pe locul 72.

moldpres.md

Prim-ministrul Ion Chicu a discutat vineri cu Ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan, și cu Marc Morelli, vicepreședintele companiei „International Business Development”, despre intenția de a implementa un proiect care prevede scanarea integrată a frontierei Republicii Moldova. La ședință au participat și responsabili de la Serviciul Vamal și Ministerul Finanțelor, transmite MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare și protocol a Guvernului.

Proiectul presupune investiții de câteva milioane de dolari pentru instalarea de software, dotarea posturilor vamale cu echipament modern, sisteme de scanare cargo și a automobilelor. Toată informația scanată va fi stocată într-o bază de date, în cadrul unui centru de comandă.

Menirea proiectului este de a optimiza și eficientiza maximal procedurile vamale. Prin reducerea implicării factorului uman și digitalizarea proceselor, proiectul va combate corupția, va contribui la creșterea veniturilor Serviciului Vamal și va face Moldova o țară atractivă pentru partenerii externi.

În prima fază, se va implementa un proiect pilot la una din cele mai solicitate puncte de trecere a frontierei. Ulterior, acesta va fi extins la nivel național.

Ion Chicu a salutat ideea și a asigurat investitorul de tot sprijinul necesar: „Suntem deschiși pentru colaborare. Vă doresc succes în implementarea proiectului pilot”.

moldpres.md