Amendamentele respective la regulamentul privind realizarea programului de stat Prima Casă au fost examinate la ședința cancelariei de stat.

Potrivit proiectului, beneficiarul programului va trebui să plătească cel puțin 5% din costul locuinței și nu 10%, așa cum este prevăzut acum. Participanți la program vor putea, de asemenea, să devină persoane cu vârsta de până la 50 de ani (în prezent limita de vârstă este de 45 de ani). În plus, s-a propus ca garanțiile de stat din cadrul programului Prima Casă să fie acordate persoanelor care îndeplinesc criteriile programului care au luat un credit ipotecar înainte de lansarea programului de stat. Potrivit Ministerului Finanțelor, în cadrul programului Prima Casă, au fost acordate 3945 de împrumuturi pentru o sumă totală de peste 1 miliard 980,5 milioane lei.

Valoarea totală a garanțiilor de stat a depășit 990,25 milioane lei. Vârsta medie a beneficiarilor de împrumut este de 31,3 ani. Din numărul total de beneficiari ai programului, 2781 sunt familii tinere, iar 1182 sunt tineri necăsătoriți. Costul mediu al locuințelor achiziționate este de 591,2 mii lei. Suprafața medie a locuinței este de 60 de metri pătrați. Din 3945 de proprietăți achiziționate, 3.713 sunt situate în orașe, iar 250 în mediul rural. Au fost achiziționate în total 3651 de apartamente și 312 de case private. Cinci bănci participă la programul Prima Casă: Moldova Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă-OTP Group și Eximbank. Reamintim că programul Prima Casă a fost lansat pe 26 martie 2018.

În prezent, compensațiile de la bugetul de stat sunt oferite angajaților autorităților publice / instituțiilor publice, finanțate integral din bugetele care sunt componente ale bugetului public național; instituțiilor de sănătate publică; universităților de stat care operează pe baza autonomiei financiare. Începând cu 1 iunie 2019, lucrătorii din sectorul privat pot participa și la programul Prima Casă (4). 253 de persoane au profitat deja de aceasta. În 2020, marja maximă pentru împrumuturile garantate de stat în cadrul programului Prima Casa este de 2%, la fel ca în 2019, marja maximă, conform prevederilor privind implementarea programului, limitează băncile să crească procentul împrumutului pentru un an bugetar.

InfoMarket

Agenția Națională a Forței de Muncă a prezentat nota analitică „Cererea şi oferta forței de muncă în ultimii 5 ani (2014-2018) pe activităţi economice și ocupaţii”. Studiul a fost elaborat de Observatorul pieței muncii al Agenției Naționale a Forței de Muncă (ANOFM), transmite MOLDPRES.

Potrivit directorului ANOFM, Raisa Dogaru, studiul oferă detalii cu privire la discrepanţele dintre cerere şi oferta forţei de muncă pe diverse domenii. Studiul cuprinde patru compartimente majore: tendințele pieței muncii; cererea forței de muncă în ultimii 5 ani: caracteristici și tendințe; oferta forţei de muncă în ultimii 5 ani; corelarea cererii cu oferta.

Conform datelor prezentate în această notă analitică, în cei cinci ani s-a observat o tendință de creștere a numărului de locuri de muncă create, care depășește numărul locurilor de muncă lichidate. Cele mai multe locuri de muncă create în anul 2018 au fost în domeniul: comerțului cu ridicata și amănuntul (+8267); industriei prelucrătoare (+3707); administrației publice și apărare (+1299); sănătății și asistenței sociale (+1068); construcției (+1038).

Cele mai puține locuri de muncă au fost deschise în domeniile: transport şi depozitare; agricultură, silvicultură şi pescuit; învățământ; activităţile ştiinţifice şi tehnice profesionale.

moldpres.md

Un proiect de lege care are drept scop îmbunătățirea cadrului legal ce reglementează activitatea Organizațiilor de creditare nebancară (OCN) a fost votat, astăzi, în ședința plenară a Parlamentului.

Documentul prevede, printre altele, limitarea costurilor totale ale creditului nebancar sau leasingului financiar pentru consumatori, pe un termen de până la 2 ani, în mărimea care să nu depășească valoarea debursată conform contractului respectiv. Scopul acestei măsuri, bazată pe experiența altor state, este de a atenua riscul de supra-îndatorare a populației prin aplicarea unor costuri excesive ale creditelor de consum.

Pentru împrumuturile în valoarea de până la 50 de mii de lei, acordate persoanelor fizice, se propune interzicerea renegocierii clauzelor contractuale care conduce la mărirea obligației pecuniare inițiale ale debitorului și la o supra-plată continuă.

În acest mod se urmărește încurajarea creditării responsabile, inclusiv prin prisma capacității financiare a clientului și a raportului datoriei la veniturile acestuia.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, excluderea derogărilor aferente acceptării fondurilor rambursabile de la public și admiterea împrumuturilor subordonate – împrumuturi acordate printr-o singură operațiune de către deținătorii OCN și/sau bănci, societăți financiare nonbancare, organizații necomerciale și/sau persoane considerate investitori calificați în conformitate cu legislația privind piața de capital, în mărime ce depășește 600 mii de lei și cu un termen de scadență de cel puțin 3 ani. Astfel, se propune ca OCN să activeze doar cu capital propriu sau cel atras, însă nu de la consumatori.

Se propune și introducerea asupra OCN a unor sancțiuni pecuniare ”eficiente, proporționale și cu caracter de descurajare”.

Totodată, acestea vor fi obligate să raporteze la cel puțin unul din birourile istoriilor de credit care, la rândul lor, vor fi obligate să facă schimb de informații între ele.

Pentru o transparență mai mare a costurilor de creditare, OSN vor fi obligate să publice pe paginile lor Web regulamentele interne și instrumentul destinat evaluării costului total al creditului.

O schimbare importantă ține de creșterea capitalului social minim al OCN de la 300 mii de lei la 1 mln. de lei, această prevedere urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2020. De asemenea, autorii propun ca OCN să fie obligate să-și desfășoare activitatea doar în clădire administrativă sau la parterul unei clădiri cu destinație locativă ori în altă construcție capitală, astfel încât consumatorii să poată identifica sediul acestora.

unimedia.info

Economia Republicii Moldova este pe trend pozitiv, dar principalul motor rămâne consumul populaţiei alături de dinamica exporturilor şi investiţiilor. Evoluţia pozitivă a investiţiilor a sprijinit majorarea valorii adăugate brute în sectorul construcţiilor, iar performanţa în sectorul agricol a favorizat creşterea exporturilor. În acelaşi timp, datele pentru octombrie-noiembrie 2019 indică evoluţii mixte, conturând premise asociate temperării creşterii economice în trimestrul IV 2019. Astfel, e de menţionat dinamica pozitivă a comerţului intern şi a producţiei industriale, însă mai atenuată a ultimei, dar şi contractarea volumului mărfurilor transportate.

Condiţiile economice rămân pozitive, în pofida încetinirii, conform aşteptărilor, a creşterii economice în trimestrul III 2019 comparativ cu prima jumătate a anului 2019. Rata creşterii PIB a înregistrat 4,3 la sută, fiind cu 1,5 p.p. inferioară celei din trimestrul II 2019.

Deşi economia e pe trend pozitiv, Banca Naţională a Moldovei (BNM) susţine că cererea agregată va genera presiuni inflaţioniste pe parcursul primelor trei trimestre consecutive din 2020 şi dezinflaţioniste începând cu trimestrul IV 2020 şi până la finele orizontului de prognoză. Suplimentar la cererea agregată, diminuarea preţurilor internaţionale la petrol şi la produsele alimentare şi baza înaltă din anul 2019 vor constitui principalii factori ce vor accelera temperarea inflaţiei în anul curent şi viitor. În acelaşi timp, riscurile aferente condiţiilor meteo nefavorabile recoltei anului 2020 persistă, având un impact considerabil asupra producţiei agricole şi, respectiv, asupra preţurilor la produsele alimentare. Există incertitudini la adresa perspectivei inflaţiei pe termen mediu aferente momentului şi magnitudinii ajustării tarifelor la serviciile reglementate”, potrivit informaţiei BNM după publicarea deciziei de politică monetară.

Mărfurile alimentare, sursa inflaţiei din ultimul deceniu

Datele BNM relevă că rata anuală a inflaţiei se va plasa peste limita superioară a intervalului de variaţie a ţintei în trimestrul I 2020, înregistrând nivelul maxim de 6,8 la sută, după care se va diminua încontinuu până la nivelul minim de 3,0 la sută în trimestrul I 2021. Începând cu trimestrul II 2020, rata anuală a inflaţiei va reveni în interval şi se va menţine în cadrul acestuia pentru două trimestre consecutive. Începând cu trimestrul IV 2020, rata anuală a inflaţiei va părăsi coridorul pentru trei trimestre consecutive, ulterior, va spori uşor şi va reveni în palierul inferior al coridorului spre sfârşitul orizontului de prognoză. Inflaţia medie anuală va înregistra nivelul de 5,1 la sută şi 3,6 la sută în anul 2020 şi, respectiv, în 2021.

“Creşterea preţurilor de comercia­lizare a mărfurilor alimentare, cu valori peste media indicelor preţurilor de consum, este factorul care constant, pe durata ultimilor 9 ani a contribuit cel mai mult la creşterea ratei inflaţiei. Este neobişnuit faptul ca într-o ţară caracterizată printr-un sector agricol cu un potenţial înalt de dezvoltare precum este Republica Moldova, să se înregistreze o presiune inflaţionistă mare venită chiar din domeniul agricol al economiei. Preţurile la câteva categorii de mărfuri alimentare, precum lapte, unt, ouă, legume, cartofi şi fructe proaspete au înregistrat frecvent în perioada vizată creşteri peste rata inflaţiei anuale, pe când ritmul de creştere a preţurilor de comercializare la ouă, legume şi fructe proaspete a fost chiar mult superior nivelului mediu de creştere a preţurilor la mărfurile alimentare”, a explicat pentru infodebit.md, economistul Viorel Gîrbu.

Reducerea turaţiilor economiei externe o va trage în jos pe cea locală

Economia R. Moldova este vulnerabilă la şocurile externe or, în anul curent prognozele arată o temperare a economiei externe, iar acest lucru va trage în jos PIB-ul ţării. “Economia Republicii Moldova a început deja să resimtă temperarea cererii externe. Astfel, exporturile sunt pe linia de plutire doar graţie livrărilor spre Turcia, în timp ce exporturile spre UE au scăzut în contextul unei conjuncturi nefavorabile pe piaţa dată, iar cele spre CSI au înregistrat majorări doar datorită reexporturilor de medicamente. Pe lângă aceste evoluţii îngrijorătoare, mai constatăm şi un şir de carenţe ce ţin de concentrarea exporturilor atât în profil geografic, cât şi sub aspectul structurii produselor exportate. Acest lucru este agravat de faptul că exporturile date înglobează în sine o valoare adăugată destul de joasă (fie produse agricole primare, fie produse industriale prelucrate în regim de lohn), scoţând astfel în evidenţă nivelul scăzut al competitivităţii producătorilor autohtoni, fapt ce subminează sustenabilitatea exporturilor per ansamblu. Incertitudinile existente pe plan mondial subminează perspectivele comerciale investiţionale pentru perioadele următoare. De alt­fel, anticiparea stagnării preţurilor la produsele alimentare la nivel internaţio­nal, dictată de majorarea disponibilităţilor la export, precum şi temperarea industriei automotive din UE va amplifica efectele negative asupra creşterii exporturilor moldoveneşti spre această direcţie. În timp ce condiţiile comerciale de pe piaţa CSI (în speţă Federaţia Rusă) rămân încă incerte, iar perspectivele modificării acestora deocamdată sunt ancorate doar în promisiunile preelectorale. Toate acestea vor dezechilibra balanţa de plăţi, iar contractarea investiţiilor străine şi declinul asistenţei externe, nu vor mai fi capabile să echilibreze componentele deficitului de cont curent, fapt ce ar putea pune presiuni asupra monedei şi datoriei externe”, se arată în publicaţia MEGA a Expert Grup.

Totodată, şocurile climaterice devin tot mai frecvente, ceea ce expune sectorul agricol şi economia în ansamblu, la riscuri majore. Insuficienţa de precipitaţii, în paralel cu temperaturile anormal de înalte din această iarnă, alimentează riscuri privind producerea unor îngheţuri masive în 2020 sau/şi inundaţii şi alte anomalii climaterice. Acestea riscă să compromită producţia agricolă, ceea ce s-ar putea transpune în recesiunea sectorului agricol, reducerea ocupării în acest sector care este şi principalul angajator în R. Moldova, şi să submineze producţia şi exporturile sectorului agroindustrial din cauza materiei prime limitate.

O altă sursă de provocări în adresa creşterii economice ţine de înrăutăţirea situaţiei demografice în paralel cu înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii. Analiza pieţei muncii denotă perpetuarea situaţiei aparent paradoxale când sunt înregistrate în acelaşi timp rate scăzute de ocupare şi şomaj. Aceasta se explică prin creşterea ponderii populaţiei inactive, din cauza migraţiei externe (factorul principal), îmbătrânirii populaţiei (creşterea ponderii persoanelor de peste 60 de ani) şi creşterii inactivităţii la unele categorii din populaţie (femei). Totodată, aceste tendinţe au pus presiuni crescânde pe piaţa muncii. Înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii se datorează diminuării continue a ofertei din partea forţei de muncă, care nu poate compensa creşterea cererii din partea agenţilor economici. Un indicator elocvent ce scoate în evidenţă amplificarea decalajelor dintre cererea şi oferta forţei de muncă este numărul locurilor vacante. În perioada 2016-2019 numărul acestora practic s-a dublat. Migraţia externă a populaţiei face să fie simţit deficitul nu doar a forţei de muncă calificate, dar şi a celei necalificate, ceea ce prezintă o constrângere pentru extinderea afacerilor şi atragerea investiţiilor.

Victor Ursu

capital.market.md

O nouă companie aeriană a fost lansată în Republica Moldova, iar aceasta propune pentru început șase destinații europene interesante.

HiSky este numele acestui operator care se va baza pentru zboruri pe un parteneriat cu operatorul român Cobrex Trans.

Pentru zboruri, HiSky va utiliza două aeronave Airbus A320, cursele urmând a debuta în data de 10 aprilie. Destinațiile către care va zbura din Chișinău sunt Londra (Marea Britanie), Dublin (Irlanda), Lisabona (Portugalia), Paris (Franța), Bologna (Italia) și Dusseldorf (Germania).

Cele doua avioane A320 sunt configurate într-o singura clasă și oferă 180 de locuri.

HiSky propune patru clase de rezervare a biletelor, de la cea mai ieftină, denumită basic, până la cea mai scumpă, premium plus.

”HiSky își propune să importe și să cultive – aici – la noi acasă, cultura occidentală în ceea ce privesc zborurile cu avionul. Pe de altă parte, vrem să dezvoltăm această companie în spiritul unui sentiment general de siguranță și prietenie – toate orientate spre confortul pasagerilor”, a spus directorul general HiSky, Iulian Scorpan.

La capitolul servicii, noua companie vine cu unele destul de interesante.

”Toți pasagerii ajunși la bordul aeronavelor HiSky, vor avea parte de siguranță, calitate și o abordare cu stil. Pe parcursul călătoriei, vă vom oferi sandwich-uri și băuturi gratuite, încercând să cultivăm dorința de a reveni oricând la serviciile noastre.”

Autoritatea Aeronautică Civilă din Republica Moldova a transmis, miercuri, că noul operator aerian nu este în realitate operator aerian pentru că i-a fost refuzată eliberarea certificatului de operator aerian. De ce? Pentru că HiSky nu are pentru moment avioane!

aviatiamagazin.com

Transportatorii care gestionează rutele de maxi-taxi de pe teritoriul municipiului Chişinău au solicitat autorităţilor capitalei ajustarea tarifelor la acest mijloc de transport de pasageri. În caz contrar, aceştia au anunţat că începând cu săptămâna următoare vor protesta şi nu vor ieşi la muncă, transmite MOLDPRES.

Președintele Consiliului Asociației patronale a operatorilor de transport auto, Oleg Alexa, a declarat joi, 20 februarie, într-o conferinţă de presă, că în adresa Primăriei Chişinău a fost trimis un demers, în care sunt explicate toate solicitările şi motivele care le-au generat, argumentate prin cifre şi studii comparative.

“Noi nu am cerut majorări imediate, noi am cerut ajustarea tarifelor. Or, în primul rând este vorba de iniţierea unor negocieri, unde să vedem cum procedăm: fie că majorăm preţurile de călătorie, fie că subvenţionăm acest mijloc de transport din contul municipalităţii, fie că scutim rutele de taxe locale sau altceva. Oricum, trebuie să întreprindem ceva, altminteri, în circa 30 de luni, în capitală acest tip de transportare a pasagerilor riscă să dispară”, a explicat Oleg Alexa.

Potrivit sursei citate, “este necesar ca primăria să spună clar de câte microbuze are nevoie municipalitatea, care sunt condiţiile de activitate a acestora şi cum maxi-taxi-urile se integrează în sistemul unic de transport municipal”. “Transportatorii nu pot investi în maşini, deoarece nu au nici o garanţie că acest mijloc de transportare a pasagerilor se regăseşte în planurile autorităţilor”, a spus Alexa.

În acelaşi timp, întrebat de MOLDPRES, preşedintele Asociației patronale a operatorilor de transport auto a specificat că, în prezent, conform calculelor transportatorilor, preţul unei călătorii cu microbuzul în raza municipiului Chişinău, care să corespundă tuturor cerinţelor de securitate, confort şi comoditate, ar trebui să fie de 9,81 de lei. De asemenea, Oleg Alexa a precizat că în actualele condiţii şi stare a maşinilor, dar cu şansa ca serviciul să-şi poată continua activitatea, tariful ar trebui să fie de şase lei. “Însă chiar şi aşa, cu astfel de sume deja am putea treptat să purcedem la înnoirea parcului de microbuze”, a menţionat Oleg Alexa.

La sfârşitul lunii ianuarie, referindu-se la un demers al transportatorilor care cer ajustarea taxei de călătorie cu microbuzul în Chişinău, primarul general al capitalei Ion Ceban a declarat că „ceea ce au solicitat aceştia este ireal şi nici ei nu cred că am putea să le acceptăm condiţiile”.

„Am vorbit în repetate rânduri despre acest subiect, care este neplăcut pentru toţi. O bună parte, mulţi, din acei care prestează aceste servicii nu-şi onorează angajamentele. Transportul este de o calitate foarte proastă - este cu găuri, scaune reutilate, cu un nivel de securitate foarte jos. Nu s-a investit în aceste maşini, care arată deplorabil. Mi se pare incorect să vii să ceri, fără a propune ceva în loc”, a spus edilul capitalei.

Actualul tarif de trei lei pentru călătoria cu microbuzul a fost introdus în anul 2006, în baza unei decizii a Consiliului Municipal Chişinău.

moldpres.md

Producătorii locali sunt de părere că reducerile comerciale trebuie plafonate prin lege. Și aceasta pentru că, în procesul de negociere a contractelor de livrare a produselor, comercianții solicită de la furnizori diverse reduceri de preț, mărimea cărora depășește în unele cazuri și 30%. Or, situația dată impune deseori producătorii, în special cei mici, să vândă produsele sub prețul de cost și aceasta poate provoca falimentul întreprinderii. Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea proiectului de lege care propune introducerea unui plafon de 10% pentru reducerile comerciale, transmite IPN.

Reprezentații rețelelor comerciale insistă că reducerilor comerciale sunt în interesul consumatorului, nu a comercianților. Pentru a le oferi posibilitatea să procure produse la un preț atractiv, dar și pentru a le menține loialitatea.

Victor Durleșteanu, președintele Asociației patronale „ProBiz”, care are în calitate de membri un șir de rețele de magazine, a declarat că, plafonarea reducerilor comerciale reiese din dorința unor grupuri de interese, fapt care este inacceptabil. Un alt moment ține de plafonarea activităților promoționale, care prin constrângeri, în opinia sa, va duce la limitarea drepturilor producătorilor mici și mijlocii care vor să pătrundă prin activități de promovare pe piața comerțului organizat.

Victor Durleșteanu a mai spus că propunerea legată de asigurarea pe rafturi a 50% de produse este susținută, însă a fost înaintată o listă clară de produse pe care Moldova nu le poate livra la raft, pentru că nu cresc sau nu se produc aici în țară.

Mariana Rufa, director executiv al Asociației Businessului European, a menționat că membrii asociației nu susțin impunerea plafonărilor la reducerile comerciale. Or, aceste prevederi reprezintă o intervenție în relațiile contractuale.

Vitalie Gorincioi, președintele Asociației „Moldova Fruct”, susține că este imposibil de imaginat cum un producător mic ar putea să supraviețuiască când este nevoie să facă reduceri comerciale în mărime de 25%. Potrivit lui, toată lumea a văzut cum o femeie din Florești, care a investit banii câștigați în străinătate într-o afacere la Florești, plângea pentru că nu putea să ajungă cu marfa ei pe rafturile magazinelor. „Mergi în magazin și nu găsești un borcan de suc autohton, doar de import. Pe cine susținem?”, spune Vitalie Gorincioi.

Gheorghe Angheluță, reprezentant al unei companii de lactate, a menționat că reducerile comerciale sunt aplicate selectiv și generează concurență neloială între furnizori. Oferind rețelelor comerciale o reducere mai mare, furnizorul este nevoit să ridice prețul produsului. În aceste circumstanțe, prețurile la produsele autohtone se vor nivela cu prețurile la produsele de import sau chiar vor fi mai mari. Ca rezultat, producția autohtonă va deveni necompetitivă. Gheorghe Angheluță este de părere că reducerile comerciale nu sunt decât un profit curat pentru rețelele comerciale. În opinia sa, plafonarea de 10% va fi benefică atât pentru întreprinderilor comerciale, cât și pentru furnizori.

Ecaterina Cechina, director financiar SA „Bucuria”, susține că astăzi pe piață sunt foarte multe bomboane de import, cu prețuri mai mici. În opinia sa, piața trebuie apărată de importurile masive cu produse la costuri foarte micii. „Noi, care suntem o companie foarte mare, nu putem concura cu importurile masive. Dar ce să mai spunem de producătorii foarte mici? Ei niciodată nu vor fi concurenți pe piața locală”, a mai spus Ecaterina Cechina.

ipn.md

Vârsta eligibilă pentru doritorii de a beneficia de programul „Prima Casă” va crește de la 45 la 50 de ani, iar contribuţia iniţială va fi de numai 5% din costul creditului. Anunţul a fost făcut de premierul Ion Chicu într-o postare pe pagina sa oficială, comunică MOLDPRES.

Potrivit oficialului, în scurt timp va fi modificată legea 293, fapt ce va permite majorarea vârstei de eligibilitate a participanților la program până la 50 de ani. De asemenea, va fi diminuată contribuția inițială până la 5%. Din clauzele contractuale pentru contractarea unui credit prin intermediul programului „Prima Casă” va fi scoasă prevederea ce interzice participarea la program a persoanelor care au deja în proprietate imobile. “Pe parte de suport bugetar: compensație 100% pentru medici, pedagogi sau polițiști pentru procurare imobil și activitate în sectorul rural și centre raionale; 100% compensare pentru familiile cu trei copii și mai mult, suport sporit pentru angajații în sectorul privat”, a specificat şeful cabinetului de miniştri.

În prezent, pot deveni beneficiari ai programului ”Prima Casă” cetăţenii cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani. Solicitanţii trebuie să fie angajaţi oficial la instituții de stat sau companii private și să dispună de venituri din surse oficiale. De la lansarea, în martie 2018, a Programului de stat „Prima Casă” până în prezent au fost procurate 4 019 locuințe.

moldpres.md

Inspectoratul Național de Patrulare a depistat peste 1600 de încălcări rutiere comise de șoferi în acest weekend. Pe lângă șoferi au fost sancționați și 125 de pietoni pentru că au traversat strada în locuri interzise.

În urma unor serii de verificări, peste 900 de conducători auto au fost trași pe dreapta pentru că au depășit limita de viteză. 44 de șoferi au fost depistați în stare de ebrietate, 38 de șoferi nu aveau asupra sa permisul de conducere, iar 36 nu și-au cuplat centura de siguranță.

Alți 155 nu au respectat indicatoarele de semnalizare rutieră, 20 nu au acordat prioritate legală pietonilor.

unimedia.info

Întreprinderile aflate în subordinea municipalității Chișinău generează profit, transmite MOLDPRES.

În ședința operativă de luni a serviciilor municipalității, Eugenia Ciumac, șefa Direcției Management Financiar a Primăriei Chișinău, a prezentat raportul de activitate a întreprinderilor municipale pentru anul 2019. “Tendința generală de activitate a celor 54 de întreprinderi municipale este una pozitivă, 25 de unități economice au înregistrat un profit total de 23 mln de lei, 7 întreprinderi s-au ales cu pierderi în valoare de 6,5 mln lei”, a declarat Ciumac.

Cel mai mare profit este înregistrat de Întreprinderea Municipală Piața Centrală, 9 mln de lei. Sursa citată a specificat că analiza contabilă făcută public este una estimativă, rapoartele de activitate contabilă urmând a fi prezentate la Ministerul Finanțelor pe 15 martie.

moldpres.md