Primăria Capitalei a prelungit până în 24 februarie termenul pentru desfășurarea licitațiilor privind lucrările de construcție a stației de tratare a lichidului toxic de la groapa de gunoi de la Țânțăreni. O solicitare în acest sens a venit din partea companiilor care vor să participe la acest proiect. la baza demersului a stat volumul mare de lucrări, au declarat reprezentanții Regiei ”Autosalubritate”.

Inițial, licitația urma să se desfășoare până în 14 februarie, însă cele cinci companii, care s-au arătat interesate să participe, au cerut prelungirea termenului.

Primarul general al Capitalei, Ion Ceban, care a vizitat astăzi poligonul de la Țânțăreni, a promis că proiectul de construcție a noii stații de tratare a apelor toxice va fi realizat în mod transparent.

"Vom face tot posibilul ca să ținem la curent comunitatea din municipiul Chișinău, dar și localnicii să știe că noi facem tot posibilul să ne asumăm aceste angajamente și tot ce este stipulat în contract. Am insistat să veniți aici, ca să vadă și chișinăuienii de fapt, că avem responsabilități comune și trebuie să înțelegem că aceste responsabilități trebuie să fie realizate pe ambele părți corect", a spus el.

Groapa de gunoi din localitatea Țânțăreni a fost autorizată în 1990. Aceasta are o capacitate de 40 de milioane de tone, iar până acum au fost depozitate peste 22 de milioane metri cubi de deșeuri. Poligonul are suprafața de 26 de hectare.

NTV Moldova

Agenţii economici din ţara noastră sunt îndemnaţi de către inspectorii de muncă ai sindicatelor, în cadrul vizi­telor efectuate de aceştia pe la întreprinderi, să respecte normele de depozitare şi eva­cuare a deşeurilor sub formă de lămpi luminiscente tubu­lare de zi ce conţin pulberi de mercur.

În prezent, în ţara noastră exis­tă o singură companie autorizată cu acest gen de activitate – „Mol­drec Group” SRL, care dispune de oficii în municipiile Chişinău şi Bălţi. Aceasta, în baza autorizaţiei eliberate de autorităţile statale, asigură întreaga logistică de pre­luare de la sediile întreprinderilor de pe întreg teritoriul ţării noastre şi transportare spre depozitare şi reciclare ulterioară a deşeurilor sus-menţionate.

Modul de evacuare a deşeuri­lor respective este următorul. Re­prezentanţii „Moldrec Group” SRL sunt apelaţi telefonic la numerele 022/ 999062 sau la 060121112, după care aceştia se prezintă la sediile unităţilor economice pen­tru a prelua aceste lămpi în bază de contract, pentru o taxă de 7,25 lei pe unitate.

Reprezentanţii companiei au­torizate pentru a colecta, depozi­ta şi distruge lămpile cu pulberi de mercur susţin că, în prezent, aceste deşeuri sunt transportate periodic în România, unde sunt predate pentru reciclare compa­niei „Green Group”.

Aceiaşi reprezentanţi mai pre­cizează că, pentru luna aprilie a acestui an, preconizează crearea pe teritoriul ţării noastre a unor puncte de colectare a lămpilor cu mercur de la persoanele fizi­ce, după exemplul celor pentru deşeurile de echipament elec­tronic de volum mic şi mediu. Pentru a afla mai multe infor­maţii despre amplasarea noilor puncte de colectare, doritorii vor trebui să acceseze portalul reciclare.md.

Încălcarea regulilor de gestio­nare a deşeurilor, inclusiv a celor sub formă de lămpi cu pulberi de mercur, este sancţionată în cores­pundere cu art. 154, alin. (1) din Codul contravenţional al Republi­cii Moldova. În cazul persoanelor fizice, este prevăzută o amendă de la 12 la 24 de unităţi conven­ţionale sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 60 de ore, iar în cel al persoanelor juridice – amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la trei luni la un an.

În legătură cu ratificarea, în 2017, de către ţara noastră a Convenţiei de la Minamata, im­portul, plasarea pe piaţă şi ex­portul de produse cu adaos de mercur ar putea fi interzis, de la 1 ianuarie 2021. Până atunci, ar urma ca autorităţile de stat să evalueze sursele de poluare cu mercur, cadrul legislativ şi insti­tuţional pentru prevenirea şi con­trolul poluării cu acesta, precum şi infrastructura de gestionare a mercurului.

Pe piaţa internă a ţării noastre ajung anual o serie de produse ce conţin mercur, cum ar fi tuburi fluorescente, baterii şi acumu­latori, dispozitive de măsurare, care, dacă nu sunt tratate cores­punzător, prezintă un risc sporit.

Pentru a reduce cantitatea de mercur, în special cel din deşeuri, în ţara noastră ar trebui să fie im­portate numai produse alternati­ve fără mercur, iar până în 2021, vor fi eliminate anumite tipuri de produse cu mercur din spaţiile publice. În primul rând, ar urma să fie eliminate în mod progresiv ter­mometrele cu mercur în centrele de sănătate publică cu alternative disponibile, lămpile fluorescente compacte din instituţiile publice, dar şi de pe străzi, şi acestea vor fi schimbate cu leduri.

Mercurul este unul din sub­stanţele chimice din top zece al celor mai mari probleme de să­nătate publică şi este o substanţă care se dispersează şi rămâne în ecosistem vreme de mai multe generaţii, provocând probleme serioase de sănătate şi chiar in­telectuale în rândul populaţiilor expuse.

vocea.md

Republica Moldova ocupă locul 86 într-un clasament al pregătirii şi atragerii de profesionişti pe piaţa muncii, din cele 132 de ţări incluse în raportul „The Global Talent Competitiveness Index”, realizat de şcolile de business Insead şi Adecco.

Competitivitatea pentru forţa de muncă de valoare a fost evaluată în funcţie de mai multe criterii privind mediul de afaceri şi reglementarea, deschiderea economiei faţă de străinătate, imigranţi şi minorităţi, educaţie, protecţie socială, calitatea vieţii, sănătate, productivitate, prezenţa profesioniştilor cu înaltă pregătire şi inovare.

Republica Moldova este inclusă în grupul ţărilor cu venituri sub medie, grup din care fac parte Ghana, Kenya, Guatemala, Egipt, dar şi Kârgâzstan, Maroc şi alte ţări.

Potrivit raportului, Moldova rămâne o ţară cu o populaţie rurală predominantă, ce depăşeşte 57 la sută din total, situându-se la indicatorul populaţie urbană cu 42,63 la sută, pe locul 105. În schimb ne putem lăuda cu o rată foarte mică a şomajului, respectiv 3,11 la sută, în rândul persoanelor cu studii superioare. La acest capitol suntem pe locul 26, peste ţări ca Austria, Belgia, Elveţia, Estonia, Suedia. O explicaţie ar fi că anume persoanele cu studii superioare pleacă peste hotare la muncă sau în căutare. Faptul însă rămâne fapt, rata şomajului printre persoanele cu studii superioare este mai mică decât în peste 90 de ţări incluse în top.

La întrebarea în ce măsură politicile de pe piaţa muncii ajută persoanele să găsească un nou loc de muncă sau să urmeze cursuri de recalificare, respondenţii au dat o notă de 2,91 (1 înseamnă deloc; 7 – într-o mare măsură). Pe un loc mai bun, 67 şi o notă mai înaltă 4,35 a obţinut Republica Moldova la capitolul relaţiile între angajat şi angajator, în schimb atunci când e vorba de funcţiile de conducere în companii, ne-am plasat pe locul 1000 cu un punctaj de 3,66 la sută, peste media de 7, ce înseamnă manageri profesionişti aleşi pentru merit şi calificări. Raportul mai arată că nu întotdeauna salariul este legat de productivitatea angajaţilor.

Deşi au plasat Moldova aproape de subsolul clasamentului, la categoria investiţii în tehnologii emergente, inclusiv Internet, rămâi cu impresia că s-a luat în calcul o situaţie deja depăşită de realităţi. Numărul rezidenţilor activi al Moldova IT Park a ajuns la 525 cu un număr de angajaţi de peste 9 mii şi un venit prognozat pentru anul 2019 de 2,9 miliarde de lei. „Avem o creştere dinamică în domeniul Tehnologiilor Informaţionale şi dezvoltarea softurilor. O creştere de două ori în ultimii trei ani. Exportul de produse şi servicii IT a depăşit domeniile tradiţionale de export, care la fel a crescut. Avem reţele informaţionale bine dezvoltate şi specialişti bine pregătiţi care vorbesc mai multe limbi. Avem parcuri IT care se bucură de un regim foarte facil şi invităm investitorii din domeniu în Moldova”, a menţionat premierul Ion Chicu la Forumul „Digital Future of Global Economy”.

Iar comunicaţiile şi informatica este tocmai domeniul atractiv pentru cei cu studii superioare, ca nivel de salarizare, dar şi perspective de creştere.

Chiar dacă avem o industrie dezvoltată în domeniul tehnologiilor informaţionale, numărul de roboţi în industrie raportat la 10 000 de angajaţi este infimă, potrivit raportului, 0,1 la sută.

Experţii plasează Republica Moldova pe unul din ultimele locuri (125 din 132) la capitolul atragerea oamenilor talentaţi din străinătate. Pentru imigranţii din alte ţări, Republica Moldova nu este considerată de respondenţi drept un loc bun pentru a trăi, la fel e mică posibilitatea să-şi îmbunătăţească situaţia economică prin eforturile lor personale. Respondenţii apreciază cu note mici calitatea şcolilor de afaceri, iar companiile investesc puţin, comparativ cu alte ţări, în traininguri.

Dintre republicile foste sovietice, astăzi ţări membre ale UE, pe cea mai bună poziţie (24) este plasată Estonia, Letonia (33) şi Lituania (33), iar dintre ţările CSI în prima jumătate a clasamentului se află Azerbaidjan (45), Armenia (60) şi Ucraina (66). România este plasată pe locul 60.

Elveţia, Statele Unite ale Americii şi Singapore sunt primele ţări ale lumii în clasamentul competitivităţii privind pregătirea şi atragerea de profesionişti de top şi dezvoltarea talentului pe piaţa forţei de muncă.

„Expert-Grup”: Există un deficit nu doar a forţei de muncă calificate, dar şi celei necalificate

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” aprecia săptămâna trecută în publicaţia bianuală MEGA, ajunsă la cea de-a douăzeci şi una ediţie, că o altă sursă „de provocări în adresa creşterii economice ţine de înrăutăţirea situaţiei demografice în paralel cu înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii. Analiza pieţei muncii denotă perpetuarea situaţiei aparent paradoxale când sunt înregistrate în acelaşi timp rate scăzute de ocupare şi şomaj. Aceasta se explică prin creşterea ponderii populaţiei inactive, din cauza migraţiei externe (factorul principal), îmbătrânirii populaţiei (creşterea ponderii persoanelor de peste 60 de ani) şi creşterii inactivităţii la unele categorii din populaţie (femei)”.

Totodată, constată experţii, aceste tendinţe au pus presiuni crescânde pe piaţa muncii. Înăsprirea condiţiilor pe piaţa muncii se datorează diminuării continue a ofertei din partea forţei de muncă, care nu poate compensa creşterea cererii din partea agenţilor economici. Un indicator elocvent ce scoate în evidenţă amplificarea decalajelor dintre cererea şi oferta forţei de muncă este numărul locurilor vacante. În perioada 2016-2019 numărul acestora practic s-a dublat.

Migraţia externă a populaţiei face să fie simţit deficitul nu doar a forţei de muncă calificate, dar şi a celei necalificate, ceea ce prezintă o constrângere pentru extinderea afacerilor şi atragerea investiţiilor. În acest sens este necesar de eficientizat sistemele de prognoză a necesităţilor privind forţa de muncă din partea firmelor şi flexibilizarea sistemului educaţional în corespundere cu actualizarea permanentă a prognozelor respective. În general, este necesară o colaborare mai strânsă între sistemul educaţional şi angajatori, atât la nivel de şcoli/universităţi şi firme, cât şi la nivelul instituţiilor publice (Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării), menţionează „Expert-Grup”.

Peste opt mii de joburi vacante, disponibile pe piaţa muncii

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la data de 27 ianuarie 2020 erau în evidenţă 8280 locuri de muncă vacante, care pot fi accesate atât de femei, cât şi de bărbaţi. Cele mai multe locuri vacante erau în Chişinău (3021) şi Bălţi (1441). Potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, circa 80 la sută dintre acestea sunt pentru muncitorii necalificaţi, în domenii precum: industria textilă, confecţii, transport şi telecomunicaţii, dar şi în întreprinderile industriale. Cei mai solicitaţi sunt muncitorii necalificaţi. În industria textilă şi confecţii se caută peste 2200 de meseriaşi. Angajatorii duc lipsă de personal şi în domeniul transportului şi telecomunicaţiilor. Aici este nevoie de peste 600 de muncitori, iar în întreprinderile industriale din ţară se caută 500 de angajaţi. De asemenea, sunt şi peste 500 de locuri de muncă vacante pentru operatori şi maşinişti.

Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate erau disponibile 1651 locuri de muncă vacante. Lipsă acută de cadre se atestă în domeniul sănătăţii, unde deficitul este de 300 specialişti. De asemenea, câte aproape 200 de angajaţi sunt necesari în domeniul învăţământului, iar în inginerie 160.

Potrivit datelor statistice, în anul 2018 una din patru întreprinderi din Republica Moldova se confruntă cu un deficit de cadre. Şi în sectorul privat se simte o lipsă a forţei de muncă.

Vlad Bercu

capital.market.md

Potrivit serviciului de presă al parlamentului, Comisia politică externă și integrare europeanăa aprobat, în ședința de astăzi, avizul consultativ privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă pentru realizarea proiectului ”Îmbunătățirea capacităților pentru transformarea zonei rurale” (IFAD VIII).

Proiectul de finanțare este în sumă de circa 26,4 mln dolari SUA, un grant și un împrumut. Respectivul acord de finanțare va oferi antreprenorilor din agricultură o sursă de finanțare accesibilă și pe termen lung pentru dezvoltarea afacerilor, inclusiv granturi pentru stimularea investițiilor micilor producători, tinerilor antreprenori și femeilor, precum și implementarea măsurilor de adaptare a condițiilor de producere la schimbările climatice. Scopul final al acordului este dezvoltarea economiei pe scară largă prin acordarea investițiilor complementare, îmbunătățirea nivelului de viață a populației rurale din Moldova și reducerea nivelului sărăciei. Acordul urmează a fi pus în aplicare anul curent și finalizat în 2026.

Până în prezent, Moldova a încheiat nouă acorduri de finanțare similare cu IFAD pentru implementarea a 7 proiecte investiționale. Anterior a fost anunțat că Moldova și IFAD vor discuta un nou program de finanțare pentru susținerea sectorului agrar din țara noastră în valoare de $50,5 mln. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și IFAD vor începe negocierile pentru semnarea noului program, VIII, destinat dezvoltării rurale. Programul prevede crearea a mii de noi locuri de muncă, construcția și / sau restaurarea a 30 de km de drumuri la instalațiile de producție ale producătorilor agricoli, acordarea de finanțare pentru 820 de antreprenori din mediul rural, precum și finanțarea a 20 de proiecte de irigare a infrastructurii.

„Semnarea unui nou acord este foarte importantă, deoarece va crește investițiile în sectorul agricol, va extinde oportunitățile de dezvoltare a producătorilor și va oferi acces la piețe”, a declarat atunci ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju.

InfoMarket

Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru extinderea cercului de persoane care au dreptul la obținerea accelerată a cetățeniei Federației Ruse. Legea intră în vigoare după 90 de zile de la publicare, transmite Noi.md.

În special, guvernul rus a propus acordarea cetățeniei ruse într-un mod simplificat tuturor străinilor ai căror copii au deja pașapoarte rusești și au ajuns la vîrsta de 18 ani. După cum a explicat în cadrul ședinței viceministrului Afacerilor Interne al Federației Ruse, Igor Zubov, acum regula se referă doar la părinții incapabili de muncă cu copii adulți.

"Intrarea în vigoare a legii (acest lucru se va întîmpla după 90 de zile de la publicare) va crea condiții confortabile pentru reîntregire a familiilor, precum și va avea un impact pozitiv asupra pieței muncii din Rusia", a subliniat Igor Zubov.

Inovația, conform estimărilor Ministerului, va permite Rusiei să primească circa 50 de mii de cetățeni noi anual. "Și, în principiu, aceștia vor fi cadre cu experiență, calificate, după cum arată practica", a spus șeful adjunct al MAI al Federației Ruse.

Zubov a fost întrebat dacă nu cumva emigranții străini vor naște copii în Rusia cu scopul de a obține cetățenia.

Drept răspuns, viceministrul a subliniat faptul că Rusia are o atitudine destul de selectivă în ceea ce privește cetățenia. "Noi nu deschidem, așa cum spuneți, porțile oricui. Noi oferim o astfel de posibilitate, și dacă există circumstanțe care împiedică obținerea cetățeniei, persoana nu o va primi", a spus el.

Proiectul de lege menționează în mod special că copiii solicitantului de cetățenie trebuie să fie apți de muncă și să fi atins vîrsta majoratului. Aceasta este o măsură preventivă - pentru ca pașapoartele Federației Ruse să le primească acei străini care mențin relații de rudenie cu familia și copiii lor maturi.

noi.md

În 2019 a fost depus un număr record de cereri pentru subvenții - 7505 de solicitări în sumă totală de 1 mlrd 183 mln lei sau cu 10,6% mai mult decât în 2018.

Aceste date au fost prezentate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, dar și de Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA). Volumul total al investițiilor fermierilor în anul trecut a fost de aproximativ 4 mlrd lei. Au fost create peste 2500 de locuri de muncă. Cel mai mare număr de cereri pentru acordarea subvențiilor a parvenit de la fermierii mici – 65,4% din cereri (2929 fermieri) sau cu 2,2% mai mult decât în 2018.

Alte 26,9% din cereri au fost depuse de fermierii medii (1205) și 7,6% - de cei mari (342). Din numărul total de cereri pentru subvenții, 83% (3647) de proiecte sunt gestionate de bărbați și numai 17% (829) – de femei. Cea mai mare parte a cererilor a fost depusă pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și de prelucrare. În 2019 au fost recepționate 626 de cereri în sumă de 399,3 mln lei sau 33,8% din suma totală a subvențiilor solicitate. Pentru stimularea investițiilor în înființarea, modernizarea plantațiilor multianuale și defrișarea celor neproductive AIPA a recepționat 1408 cereri de solicitare a sprijinului financiar cu suma subvenției solicitate de 225 mln lei sau 19,1% din valoarea totală a subvențiilor solicitate. Pentru subvenționarea tehnicii și utilajului agricol inclusiv mini-till și no-till au fost depuse 2246 cereri de solicitare a sprijinului financiar în suma subvenției solicitate de 245,8 mln lei ceea ce constituie 20,8% din valoarea subvențiilor solicitate. Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic au fost recepționate 314 cereri de solicitare a sprijinului financiar dintre care 251 cereri pentru stimularea investițiilor în renovarea fermelor zootehnice (suma subvenției solicitate – 84 mln lei) și 63 cereri pentru procurarea animalelor de prăsilă în sumă de 20,7 mln lei. La categoria stimularea creditării producătorilor agricoli au fost recepționate 2263 cereri de solicitare a sprijinului financiar în suma subvenției solicitate de 112,4 mln lei, ceea ce constituie, 10% din valoarea subvențiilor solicitate. Din totalul dosarelor recepționate în anul 2019, până la epizarea fondului, au fost autorizate spre plată 3231 cereri de solicitare a sprijinului financiar în sumă de 585 mln lei, ceea ce constituie cca 45% din totalul dosarelor depuse de producătorii agricoli.

Totodată, din totalul dosarelor depuse de fermieri, cca 2,3% constituie dosarele respinse de AIPA sau retrase de producătorii agricoli din motivul necorespunderii criteriilor de eligibilitate. Cele mai multe cereri au fost depuse de fermieri din raioanele Cahul, Comrat, Edineț.

InfoMarket

Măsurile de profilaxie și tratament în Moldova în cazul tuberculozei, una dintre maladiile infecto-contagioase larg răspîndite în întreaga lume, sînt ineficiente, iar miliarde de lei alocați în acest scop sînt cheltuite irațional.

Auditorii Curții de Conturi declară că acțiunile instituțiilor implicate în realizarea Programului Național de reducere a poverii tuberculozei au fost, în unele cazuri, ineficiente și nu au asigurat pe deplin accesul pacienților la servicii medicale de prevenire, depistare, diagnostic și tratament, potrivit mold-street.com. Unde au dispărut 3 miliarde lei pentru Program Astfel, bugetul Programului pentru toată durata de implementare (2016-2020) este estimat la 3,13 miliarde lei. Având în vedere că acțiunile prioritare ale Programului cuprind accesul persoanelor la servicii de prevenire, diagnostic și tratament, cele mai semnificative cheltuieli în sumă de 2,13 miliarde lei au fost puse pe seama Fondurilor de Asigurări Obligatorii de Asistență Medicală. Alte 265,1 milioane lei revin Ministerului Sănătății, 243,1 milioane lei – Fondului Global, 219,1 milioane lei – Ministerului Justiției, iar peste 205 milioane lei sînt prezentate ca deficit pentru localitățile din regiunea transnistreană. Auditorii au constatat deficiențe majore, practic, la toate capitolele.

Astfel, la capitolul profilaxie se atestă un nivel scăzut de vaccinare a copiilor din cadrul a 3 maternități, situație care nu asigură minimizarea riscurilor de sănătate și prevenirea infectării cu tuberculoză a 2.260 copii.

Totodată, spitalele au pierdut 30.000 de doze de vaccinuri în valoare de 65.000 de lei, doze suficiente pentru vaccinarea a 15.000 nou-născuți. În plus, se constată că, deși scopul Programului a fost de a facilita și îmbunătăți accesul la medicamentele mai ieftine prevăzute în programele naționale de sănătate, auditorii au stabilit că procesul de livrare, evidență și achitare a stocurilor de medicamente a fost unul ineficient, fragmentat, iar în unele cazuri nu a atins indicii de eficiență a mijloacelor financiare.

Astfel, preparate necesare în tratamentul persoanelor cu tuberculoză, în valoare de 19,2 milioane lei, au fost livrate cu întârzieri, iar unele preparate identice au fost livrate la prețuri diferite, în special majorate.

„Tratamentul persoanelor cu tuberculoză este de lungă durată, iar întreruperea acestuia determină riscuri sporite de morbiditate pentru pacient și prezintă surse de infectare pentru mediul înconjurător”, precizează Curtea de Conturi.

Auditorii menționează că pentru pacienții din cadrul a 2 instituții medicale nu a fost posibil de evaluat realizarea investigațiilor, pe motivul lipsei informațiilor în documentația medicală a medicului infecționist.

noi.md

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, micşorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei animaliere cu 6% și producţiei vegetale cu 0,3%. În anul 2019 ponderea producţiei vegetale în total producţia agricolă a constituit 71% (în anul 2018 – 73%), producţiei animaliere i-a revenit 29% (în anul 2018 – 27%). Potrivit estimărilor preliminare a BNS, roada cerealelor şi leguminoaselor boabe în anului 2019 a constituit 3 mln 532 mii de tone, majorânu-se în expresie naturală cu 1,9% (în bani - cu 1,1%).

În același timp, producția grâului s-a ridicat la 1 milion 145 mii tone, scăzând cu 1,5% (în bani, la fel, cu 1,5%). Recolta de porumb a fost de 2 milioane 115 mii tone, în creștere cu aproximativ 2% (în bani - cu 0,8%). Recolta de floarea-soarelui în 2019 a însumat 806 mii tone, în creștere cu 2,2% (în bani - cu 2,1%), sfecla de zahăr - 588 mii tone (în termeni fizici - în scădere cu 16,8%, în bani - în scădere cu 16,8%). Recolta de tutun s-a ridicat la 0,5 mii tone (în termeni fizici, este mai mică cu 28,6%, în bani - cu 33,8%), soia - 62 mii tone (+ 6,9% și + 8,2 %, respectiv), rapiță - 77 mii tone (-10,5%, - 9,7%, respectiv). În același timp, producţia de cartofi a constituit 177 mii tone (+ 1,1% şi, respectiv 1,2%). Recolta legumelor s-a ridicat la 306 mii tone (+ 8,1% şi, respectiv, + 8,5%). Recolta de fructe, nuci și pomuşoare a constituit 840 mii tone (-6%, -1,1%) și struguri - 657 mii tone (-10%, -10,1%).

BNS menţionează că, în 2019, productivitatea medie a cerealelor și boboaselor a fost de 37,4 chintale/hectar (+4,5% față de 2018), grâului - 32,5 chintale/hectar (+3,8%), porumbului – 43,1 chintale/hectar (+1,7%), florii soarelui - 22,6 chintale/hectar (+4,1%), sfeclei de zahăr – 40002 chintale/hectar (+7,3%), tutunului – 15,3 chintale/hectar (-19%), soia – 17,2 chintale/hectar (-18,9%), rapiței – 20,3 chintale/hectar (+1,5%), cartofilor – 97,7 chintale/hectar (+6%), culturilor de câmp – 80,2 chintale/hectar (-15,4%), fructelor, nucilor, pomuşoarelor – 86,3 chintale/hectar (+11,1%), strugurilor – 71,3 chintale/hectar (-7,8%). În anul 2019, întreprinderile agricole au produs partea principală a volumului de sfeclă de zahăr – 90,9%, rapiţă – 89,6%, tutun – 80,7%, cereale şi leguminoase pentru boabe (excluzînd porumb) – 77%, floarea soarelui – 70,1%, soia – 61,5%.

Totodată, 91% din volumul total de cartofi, 86,7% de legume, 74,4% de struguri, 63,8% de porumb pentru boabe şi 62,3% de fructe, nuci și pomușoare au fost produse de gospodăriile populaţiei și cele ţărăneşti (de fermier). Potrivit BNS, anul trecut s-a înregistrat o scădere cu 6% a producţiei din sectorul zootehnic pentru toate categoriile: carne, lapte și ouă. Astfel, în anul 2019 producţia de creştere a vitelor şi păsărilor a scăzut cu 5%, până la 185,9 mii tone. Producţia de creştere a vitelor şi păsărilor în întreprinderile agricole s-a micşorat cu 1%, până la 85,4 mii tone, iar în gospodăriile populaţiei – cu 8,2%, până la 100,5 mii tone. Producţia de lapte a scăzut – cu 10,9%, până la 366,9 mii tone. În întreprinderile agricole aceasta a crescut cu 5,3%, până la 23,4 mii tone, pe când în gospodăriile populaţiei s-a redus cu 11,8%, până la 343,5 mii tone.

Totodată, producţia de ouă s-a micşorat cu 2,2%, până la 673,6 milioane bucăţi. Acest indice în întreprinderile agricole s-a redus cu 10,5%, până la 284,7 milioane bucăţi, iar în gospodăriile populaţiei s-a majorat cu 4,9%, până la 388,9 milioane bucăţi. Conform statisticilor oficiale, gospodăriilor populaţiei le-au revenit 93,6% din producția totală de lapte, 57,7% din producția totală de ouă și 54,1% din producția totală de vite și păsări (în masă vie).

InfoMarket

Veste bună pentru producătorii autohtoni! Federația Rusă își deschide piața pentru încă 205 companii moldovenești.

Anunțul a fost făcut de Igor Dodon, pe pagina sa de Facebook. Șeful statului a mulțumit „partenerilor strategici pentru această decizie pozitivă mult așteptată”. Președintele a anexat și documentul remis de Rosseloznadzor - Serviciul Federal pentru Medicină Veterinară și Fitosanitară - directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Vladislav Cotici, și care confirmă faptul că 205 companii exportatoare din țară au dreptul să introducă pe teritoriul Federației Ruse fructe și legume.

noi.md/md

Ghinion pentru un cetățean din raionul Cahul. A procurat un Mercedes de la o persoana din or. Taraclia, dar nu s-a bucurat mult de mașină ca la scurt timp a fost furată.

Totul s-a întîmplat în noaptea dintre 26 și 27 ianuarie. Fostul proprietar, cu un complice au ajuns cu un taxi la Cișlița-Prut, s-au folosit de cheile de rezervă pe care și le-a păstrat și au sustras mașina parcată în fața casei victimei Aceasta se relatează într-un comunicat emis de poliție.

Făptașii nu au ajuns departe, polițiștii găsind mașina abandonată pe traseul de ocolire Vulcănești - Slobozia Mare. Potrivit primelor date, aceasta avea defecțiuni tehnice serioase care nu le-a permis să continue drumul către or. Taraclia. Acasă infractorii au ajuns cu același taxi.

Urmare a măsurilor întreprinse, în conlucrare cu colegii din cadrul IP Vulcănești și Taraclia, bănuiții au fost reținuți pe urme fierbinți, actele și cheile ridicate, în continuare cazul fiind documentat în cadrul unei cauze penale conform art.192' al.2 lit.”a”, ”c” CP RM.

ziuadeazi.md