Românii care au vrut să cumpere pomul de Crăciun în Ajun, sperând că vor prinde un preţ mai bun, au avut o surpriză neplăcută. Comercianţii nu au negociat nici măcar un leu. Şi asta pentru că au clienţi şi pentru brazii nevânduţi. Pomii rămaşi acum în pieţe vor lua drumul Republicii Moldova, acolo unde îşi vor găsi cumpărători printre ortodocşii care vor sărbători Crăciunul pe rit vechi, relatează Antena 1.

În cea mai mare piaţă din Bucuresti, sute de oameni s-au adunat în zona brazilor de Crăciun. Mulţi au asteptat Ajunul pentru a cumpăra un pom, sperând să prindă un preţ mai mic. Supriză, însă. Comercianţii nu au negociat cu nimeni.

Peste 6 mii de brazi au fost vânduţi în această piaţă din Bucucuresti în ultimele Pretul a variat între 79 lei si l000 lei. Comercianţii nu au lăsat la preţ nici măcar azi în ultima zi. Explicaţia este simplă. Brazii care nu se vând, se urcă în tiruri si vor fi trimişi în Republica Moldova, acolo unde vor fi cumpăraţi de cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi.

În Prahova în schimb, distanţa prea mare faţă de Republica Moldova i-a făcut pe comercianţi să renunţe la varianta exportului si mai lase, în cele din urmă, din preţ.

Potrivit sursei citate, silvicultorii români spun că de anul viitor, brazii de Crăciun vor fi de două ori mai scumpi. Asta pentru că mulţi crescători nu vor mai avea parte de finanţări cu bani europeni, iar producţia va scădea masiv.

cotidianul.md

Ponderea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite de la sectorul deșeuri în structura emisiilor naționale a Republicii Moldova este de circa 3 ori mai mare, comparativ cu media înregistrată în țările industrial dezvoltate, informează ministerul Mediului.

La nivel global, emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la sectorul gestionării deșeurilor au o pondere doar de circa 3-4%, în Moldova sectorul deșeurilor este responsabil de circa 12,5% din emisiile totale naționale de GES.

„Ponderea relativ mare a acestora în structura emisiilor naționale este cauzată de managementul neadecvat al rampelor de depozitare autorizate, numărul mare al gunoiștilor neautorizate, ponderea redusă a colectării separate și sortării deșeurilor, reciclării insuficiente a deșeurilor generate, etc.”, se spune în comunicatul ministerului.

În același timp, experții susțin că măsurile de atenuare asociate cu gestionarea deșeurilor au un potențial de reducere a emisiilor globale de GES de circa 15-20%, dacă am considera efectele prevenirii generării deșeurilor și evitarea emisiile ca urmare a reciclării și eficientizării proceselor de producție industrială. Spre exemplu, risipa alimentară sau alimentele neconsumate, reprezintă o treime din producția totală de alimente la nivel global, generând circa 3,3 Gt CO2 eq anual.

Promovarea economiei circulare (economie care utilizează eficient resursele și este neutră din punct de vedere a emisiilor de GES), ecodesign-ului, circularității în loc de reciclare, inovațiilor și investițiilor în acest sector, alături de creșterea conștientizării consumatorilor, ar putea contribui la reducerea emisiilor globale de GES și mai mult, cu până la 40%.

ecopresa.md

Zona Economică Liberă „Bălți” (ZELB) va contracta cinci milioane de EUR pentru crearea Parcului de Inovare, Cercetare și Dezvoltare în Inginerie (PICDI). Resursele financiare vor fi oferite de BIT Media, entitate parte a concernului austriac EEE Group. Împrumutul va fi acordat pe un termen de 25 ani, fără dobândă bancară. Despre aceasta a transmis Administratorul principal al ZELB, dl Marin Ciobanu, care efectuat recent o vizită Austria unde a avut o întrevedere cu reprezentanții BIT Media, comunică mybusiness.md.

Banii vor fi direcționați pentru reconstrucția și pregătirea infrastructurii de producere și a spațiilor de birou. Astfel, hala deja existentă, cu o suprafață de cca 3000 m2 și spațiile de birou, cca 3000 m2, urmează să fie renovate și dotate în conformitate cu cerințele și exigențele moderne ale pieței și partenerilor de dezvoltare și a companiilor beneficiare. De asemenea, o parte din resurse sunt destinate pentru implementarea programelor software & hardware în cadrul planului de digitalizare în educație, dar și pentru dezvoltarea unui Program de Master comun în inginerie mecanică și tehnologii digitale în Moldova.

Crearea PICDI, vine ca răspuns la mai multe necesități de dezvoltare economică. Astfel, la etapa actuală carența de profesioniști calificați în cadrul entităților publice de cercetare reprezintă provocarea esențială pe dimensiunea transferului de tehnologie, inovare și cunoaștere dintre spațiul public și cel privat. Mai mult, structurile de cercetare, dezvoltare și inovare din domeniul public nu prea dispun de echipamente adecvate de transfer a elementelor specificate anterior, așa încât cercetarea cu potențial comercial sau social nu este valorificată într-un mod optim și rațional. Respectiv, aspectele de antreprenoriat modern, și în special a celui bazat pe inovare, este relativ redus în Republica Moldova.

Totodată, IMM-urile devin factori determinanți ai creșterii economice, fiind predominante în domeniul industriilor noi și în plină dezvoltare. Întreprinderile mici și mijlocii se identifică, practic, cu sectorul privat, acestea fiind principala sursă de locuri de muncă, de inovație și de productivitate în cadrul economiilor europene.

De aceea, este necesară o abordare științifică, profesionistă a acestora, din perspectivă inovațională, abordare care să determine îmbunătățirea calității, productivității cât și a competențelor antreprenoriale. În vederea realizării obiectivelor din domeniul producerii de noi idei și transformării acestora în practică, activitățile cercetare și dezvoltare în cadrul întreprinderilor ar trebui să ocupe un loc esențial, iar importanța acestei conexiuni rezidă în necesitatea adaptării permanente a întreprinderilor la aspectele inovative din domeniul științei și tehnicii. Astfel, necesitatea creării unui Parc Inovațional de Cercetare și Dezvoltare în Inginerie, este mai mult decât imperativă pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare dinamică și tehnologică avansată a ramurilor economiei naționale, fapt ce rezidă în raționamentul notei date.

Foto: ZEL „Bălți”

O nouă zonă pietonală va apărea în Capitală. Aceasta va cuprinde un întreg cartier din sectorul Râșcani, în perimetrul străzilor Kiev, Alecu Russo și Nicolae Dimo. Circulația automobilelor va fi limitată, iar în curți vor fi amenajate parcări, terenuri de joacă și de sport, precum și un scuar. Inițiativa le aparține consilierilor municipali socialiști, care au elaborat proiectul împreună cu specialiștii de la ”Chișinăuproiect”.

Necesitatea amenajării zonei pietonale a apărut după ce, în ultimii ani, circulația automobilelor a devenit mai intensă. Pentru a evita ambuteiajele pe strada Kiev și la sensul giratoriu din intersecția cu bulevardul Moscovei, șoferii aleg drumurile din curți. Autoritățile locale au anunțat că vor scoate sensul giratoriu și vor începe amenajarea zonei pietonale.

Potrivit proiectului, toată zona va fi pavată, iar în fiecare curte vor fi amenajate terenuri de joacă și de sport.

Consilierul municipal propune și construcția unor parcări subterane sau multietajate. Inițiativa urmează a fi discutată însă și cu locatarii cartierului, înainte de a fi inclusă în proiect. Oamenii salută restricționarea circulației automobilelor pe lângă casele lor și spun că își doresc spații pietonale.

După definitivare, proiectul va fi spus consultărilor cu locuitorii cartierului. Ulterior, va fi dezbătut la consiliul arhitectural al Primăriei Chișinău, avizat de comisia de specialitate a CMC și aprobat de aleșii locali.

NTV Moldova

Acestea sunt rezultatele cercetării Biroului Național de Statistică Rezultatele anchetei structurale în întreprinderi pentru 2018, în care sunt prezentate informații privind gradul de concentrare a întreprinderilor (după cifra de afaceri) în principalele domenii ale economiei.

Astfel, cea mai mare concentrare în 2018 a fost în domeniul de producere și asigurare cu energie electrică, termică, gaz, apă caldă și aer condiționat, unde companiilor Moldovagaz, Gas Natural Fenosa Furnizare Energie, Energocom, Termoelectrica și Furnizarea Energiei Electrice Nord le-a revenit 80,6% din cifra de afaceri a sectorului. La aceste întreprinderi sunt angajate peste 21,3% din angajații din sector. În total, cifra de afaceri a 62 de întreprinderi din acest sector a fost în 2018 de aproximativ 22,4 mlrd lei, aici fiind angajați peste 11,1 mii de oameni.

În sectorul alimentării cu apă, epurării și prelucrării deșeurilor, cinci companii lideri au asigurat peste 75,3% din cifra de afaceri - Metalferos, Apa-Canal Chisinau, Autosalubritate, Apa-Canal Balti și Acva-Nord. În aceste companii de asemenea muncesc în jur de 31,7% dintre toți angajații din domeniu. Potrivit datelor statistice, cifra de afaceri a celor 411 de companii din domeniu a fost în 2018 de 3,1 mlrd lei, aici fiind angajați peste 8,3 mii de oameni. Pe locul trei după gradul de concentrare a companiilor – în sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, 56,9% din cifra de afaceri au fost asigurate de companiile Orange Moldova, Moldtelecom, Moldcell, Bass Systems și Endava.

În TOP-5 al companiilor din acest sector muncesc 28,1% din angajații din domeniu. Cifra totală de afaceri a sectorului IT (1590 de întreprinderi cu 16,9 mii de angajați) a fost în 2018 de 11,8 mlrd lei. Concentrare mare a întreprinderilor a fost atestată în domeniul transporturilor și depozitelor (34,5% din cifra de afaceri și 22% din angajații sectorului), în TOP-5 al companiilor au intrat Air Moldova, Fly One, Calea Ferata din Moldova, Avia Invest și Moldovatransgaz. Cifra de afaceri al sectorului (2268 de întreprinderi cu 41 mii de angajați) este de 18,6 mlrd lei.

În cazul sectorului Activitatea hotelurilor și întreprinderilor de alimentație publică, gradul de concentrare este de 25% (Trabo-Plus, Leogrand Hotel, Food Planet Restaurants, Aerofood și Aeroport Catering). Dintre 16,5 mii de angajați ai sectorului, în TOP-5 al companiilor sunt angajați 14,3%. Cifra de afaceri a celor 1613 de companii din acest sector a depășit în 2018 3,78 mlrd lei. În industria de prelucrare, gradul de concentrare al primelor cinci cele mai mari companii a fost de 13% (Lear Corporation, GG Cables&Wireles EE, DRA Draexlmaier Automotive, Floarea soarelui, Supraten). În acest companii muncesc 8,6% din toți angajații din sectorul industriei de prelucrare. În total, în acest domeniu activează 3,7 mii de companii (peste 102,7 mii de oameni), iar cifra de afaceri a sectorului este de 52,38 mlrd lei.

În domeniul comerțului, cota companiilor Rompetrol Moldova, Lukoil-Moldova, Agrofloris-Nord, Moldretail Group și Petrom-Moldova a fost de aproximativ 11,4% din toată cifra de afaceri a sectorului și 3,1% dintre toți angajații. În total, în comerț activează 15420 de întreprinderi (113,3 mii de oameni), iar cifra de afaceri este de aproape 163,9 mlrd lei. Cel mai mic grad de concentrare al companiilor este în industria de construcții: 5 companii lideri au asigurat 9,5% din cifra de afaceri și 4,9% din locuri de muncă: Nouconst, Basconslux, Kirsan Com, Stayer, Irinda Prim. În total, în sectorul de construcții sunt înregistrate 2401 de înreprinderi (29,5 mii de angajați) cu o ficră de afaceri totală de 18,8 mlrd lei. Pentru unele sectoare, gradul de concentrare este prezentat fără indicarea companiilor lider.

Astfel, în domeniul operațiunilor imobiliare, gradul de concentrare al TOP-5 companii a fost de 16,4%, în sectorul activităților profesionale, științifice, tehnice – 11,2%; în sectorul activității administrative și serviciilor auxiliare în acest domeniu – 26,9%; în sectorul acordării altor tipuri de servicii – 25,1%. Potrivit Biroului Național de Statistică, studiul actual nu include întreprinderi cu următoarele activități principale: agricultură, intermediere financiară, guvern, educație, sănătate și servicii sociale, organizații non-profit și bugetare.

În total, sondajul structural al BNS include rezultatele unui sondaj întreprinderilor de 12,5 mii. Datele au fost colectate direct de la întreprinderi, pe hârtie sau în formă electronică (41% din chestionare au fost completate online).

InfoMarket

Biserica Anglicana, cuprinsa de o indoiala existentiala, va reanaliza investitiile sale in gigantii din industria tehnologiilor de varf, pentru a afla daca aceste companii (GAFA - Google, Amazon, Facebook, Apple) sunt compatibile cu credinta crestina, informeaza AFP.

Organismul de evaluare etica a investitiilor facute de Biserica Anglicana (Ethical Investment Advisory Group - EIAG) "tocmai a inceput o examinare in profunzime a politicilor sale de investitii in gigantii tehnologici, care va dura un an", a anuntat un purtator de cuvant al institutiei religioase intr-o declaratie remisa AFP.

"Sectorul tehnologiei evolueaza rapid si devine din ce in ce mai controversat. Unii estimeaza ca acest sector a adus beneficii uriase societatii, dar altii constata inconvenientele si limitele tot mai mari ale tehnologiei", a precizat acelasi purtator de cuvant.

Biserica Anglicana doreste sa afle in special daca inteligenta artificiala ar putea "dauna insasi ideii de Dumnezeu", conform unui articol publicat weekendul trecut in cotidianul The Telegraph.

EIAG va purta discutii cu "teologi, specialisti in acest sector de activitate, politicieni, asociatii civile, administratori ai unor fonduri de active" pentru a furniza apoi recomandari, care vor fi in acelasi timp "ancorate in teologia anglicana, dar si practice".

Biserica Anglicana a facut investitii de peste 8 miliarde de lire sterline in actiuni, dar si in sectorul imobiliar, printre altele, "intr-o maniera etica" si considera ca o gestionare activa "poate sa influenteze favorabil comportamentele companiilor".

Institutia engleza s-a exprimat public si pe tema investitiilor sale facute in compania Amazon. Alphabet, grupul care detine Google, se regaseste pe lista celor mai importante plasamente in actiuni facute de Biserica Anglicana, alaturi de cele operate in companii farmaceutice precum AstraZeneca si GlaxoSmithKline si in valori bancare, conform raportului sau anual de activitate intocmite pe 2018.

Acelasi raport vorbeste si despre actiuni detinute in grupul petrolier BP. Insa institutia religioasa s-a aflat in acelasi timp in avangarda miscarii civice de activism impotriva grupurilor considerate poluante, operand la cesiuni de active, pentru a lupta prin mijloace financiare impotriva incalzirii climei.

ziare.com

Serviciul Vamal anunță că, începând cu 01 ianuarie 2020, se micșorează limita neimpozabilă pentru bunurile introduse prin intermediul trimiterilor poștale internaționale. Suma maximă pentru care nu se vor percepe plăți vamale va fi de 200 de euro.

Subiecții acestor modificări sunt persoanele fizice care introduc mărfuri pentru uz personal, în cadrul tranzacțiilor comerciale (B2C – de la business la consumator) prin intermediul coletelor poștale internaționale.

Astfel, coletele destinate persoanelor fizice, a căror valoare intrinsecă la importul în Republica Moldova nu depășește suma de 200 de euro și nu sunt destinate comercializării vor fi scutite de plățile vamale (TVA, accize, taxe vamale, taxa pentru proceduri vamale).

Valoarea intrinsecă reprezintă valoarea efectivă a mărfii, ce nu include costurile de transport, de asigurare și nici costul încărcării, descărcării și transbordării mărfii.

În cazurile în care mărfurile au caracter comercial, depășesc limitele cantitative stabilite de legislație sau valoarea intrinsecă a acestora depășește limita neimpozabilă de 200 de euro, plățile vamale se vor calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă. Este de menționat că limita neimpozabilă nu micșorează valoarea impozabilă a mărfurilor.

Modificările au fost aprobate prin Legea Nr. 122 din 16.08.2019 pentru modificarea unor acte legislative.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați Centrul Unic de Apel al Serviciului Vamal la numărul de telefon: +373 22 574 111 sau serviciul Call-Center al Î.S. ”Poșta Moldovei” la numărul: +373 22 270 044.

customs.gov.md

La începutul acestui an, la Tiraspol a fost deschisă o fabrică de producere a bomboanelor caramel, făcute manual. Este prima din țară de acest fel și se numește „Мастерская карамели". Afacerea a fost lansată de antreprenorul Dmitrii Gordinskii, care a învățat despre fabricarea lor în orașul Lviv din Ucraina, un oraș renumit pentru bomboanele caramel realizate manual, unde există o rețea întreagă de ateliere dedicate dulciurilor din caramel și unde sunt organizate diverse masterclass-uri de producere a lor.

„De circa 18 ani, am o afacere în sectorul IT, care nu are nici o legătură cu producerea bomboanelor. Mi-am dorit însă să creez o afacere pentru suflet. Am aflat că există astfel de bomboane, care încă nu se produc în Transnistria și am decis să fac un experiment", a povestit Dmitrii Gordinskii pentru mybusiness.md.

Procesul de producere a bomboanelor are loc chiar în fața clienților, în spatele unei vitrine de sticlă. Aici poate fi admirat un adevărat orășel al dulciurilor, unde rolul principal revine deserturilor din caramel. Copiii își petrec mult timp în fața vitrinei, pentru a urmări procesul de pregătire a bomboanelor. În paralel ei pot servi cremă caramel fierbinte. Această vitrină este făcută dintr-o sticlă durabilă, ea nu va crăpa și nu va răni pe nimeni. Sticla poate rezista ușor greutatea unui adult care se sprijină pe ea.

Întreprinderea s-a deschis de Ziua Îndrăgostiților, pe data de 14 februarie 2019. În mod firesc, a fost preparat un număr mare de bomboane în formă de inimă, care au fost distribuite trecătorilor. O astfel de campanie a dus la faptul că într-o singură zi, majoritatea populației Tiraspolului a aflat despre existența noii fabrici.

Se colaborează și pe segmentul B2B, iar fabrica poate produce bomboane de diferite mărimi și forme, cu diverse logouri și inscripții pe ele.

Din preferențele cumpărătorilor: copiii iubesc acadelele, iar adulții sunt mai practici - cumpără bomboane de mărimi mai mici și cu gusturi diverse, pentru întreaga familie. Există aproximativ nouă varietăți, cum ar fi caramelele cu gust de cais sau de cola.

De la bun început, Dmitrii și-a dorit să creeze un produs natural, dar accesibil și deși bomboanele sunt făcute după aceiași tehnologie ca în Ucraina, ele costă de trei ori mai puțin. Acest lucru se datorează faptului că procesul de producere a fost optimizat. De exemplu, colegii din Lviv, au un personal mai numeros, o echipă de cinci angajați, pe când la Tiraspol, întregul proces de producere este asigurat de doi oameni.

Pe viitor, întreprinderea planifică să-ți extindă asortimentul, producând marshmallow și bomboane iris. Tot aici vor fi organizate diverse masterclass-uri pentru copii.

Pe data de 19 decembrie 2019, "Мастерская карамели" a fost desemnată laureat al celei de-a 17-a ediții a concursului „Приднестровское качество”.

madein.md

Consiliul UE a încheiat formalitățile de aprobare a acordului prin care se extinde gradul de liberalizare a comerțului cu produse agricole reglementate de DCFTA, încheiat pe data de 11 iulie a acestui an între Guvernul Maia Sandu și UE, transmite IPN cu referință la un comunicat UE.

Republicii Moldova i se acordă cote tarifare suplimentare fără taxe vamale pentru exportul strugurilor de masă (dublu față de cantitatea curentă) și prune (cu o creștere de 50%), precum și o nouă cotă fără taxe vamale pentru cireșe (1500 de tone).

Ca urmare a acordului, vor crește și oportunitățile de export ale producătorilor din UE, prin acces suplimentar fără taxe vamale pe piața din Moldova. De asemenea, ținând cont de modelele comerciale din ultimii ani, se prevede ridicarea pragurilor care declanșează mecanismul anti-eludare pentru grâu, orz, porumb, zahăr și cereale prelucrate. (Mecanismul anti-eludare prevede posibilitatea de a reintroduce taxa vamală atunci când importurile de anumite produse agricole și produse agricole prelucrate depășesc un prag dat).

La Bruxelles se subliniază că acordul se înscrie în angajamentul UE față de cetățenii și întreprinderile moldovenești și este în contextul oportunităților și beneficiilor oferite de Zona de comerț liber profund profund și cuprinzător (DCFTA). Modificările în cauză rezultă și din evaluarea celui de-al treilea an al Acordului de asociere UE-Republica Moldova și sunt un răspuns la eforturile Guvernului Sandu de a dezvolta ZLSAC. UE încurajează Republica Moldova să continue implementarea reforme necesare în spiritul Acordului de asociere.

Pentru a intra în vigoare, acordul urmează a fi aprobat de Comitetul de asociere Republica Moldova- UE în domeniul comerțului.

Valoarea nominală maximală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare se va majora, din 1 ianuarie 2020, cu 10 lei și va fi cuprinsă între 35 și 55 de lei. Normă se conține în Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020), votată în parlament în lectura finală 19 decembrie.

Totodată, modificările aprobate la Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/2017) prevăd expunerea în redacție nouă a alin. (4) al art. 5 („Numărul și valoarea tichetelor de masă”), care va stabili că valoarea totală a tichetelor de masă transferată pe cardul de plată al salariatului ce desfășoară munca în schimburi trebuie să fie egală cu numărul total de ore lucrate pe parcursul lunii precedente împărțit la opt, înmulțit cu valoarea nominală a tichetului acordat salariatului. Rezultatul se va aproxima, conform regulilor matematice, până la un număr întreg.

Legea aprobată mai prevede excluderea din Legea nr. 166/2017 a noțiunii „tichet de masă pe suport de hârtie” și, concomitent, abrogarea articolelor și normelor ce reglementează activitatea de operare cu tichetele de masă pe suport de hârtie.

Amintim că, la 6 septembrie 2019, în MO a fost publicată și Legea nr.122 care vine cu modificările ce țin de calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru valoarea tichetelor de masă oferite de angajator angajaților. Această prevedere vă fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020.

În acest sens, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale) vor fi excluse cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova