Cand visurile tale sunt mari, nimic nu te poate opri. O demonstreaza un barbat in scaun cu rotile din Rascani, care creeaza adevarate opere de arta din lemn si sticla. El mestereste mese deosebite, care ajung in Franta, Italia si Germania.

Pe Sergiu l-am gasit muncind de zor in atelierul sau, la aceasta masa. Cu multa atentie si rabdare, lemnul se transforma in opera de arta in mainile barbatului.

Masa va ajunge tocmai in Franta, in familia unei moldovence stabilita acolo. Pasiunea lui Sergiu a inceput in momentul in care a inteles ca vrea sa faca ceva nou si neobisnuit in acelasi timp. S-a inspirat de la specialisti canadieni si si-a incercat puterile.

Sergiu creeaza asemenea mese de aproape 2 ani si spune ca inca invata, pentru ca meseria necesita multe cunostinte, dar si investitii.

Asa lemnarul din Rascani a ajuns sursa de inspiratie pentru prietenii lui, care i-au pasit pragul atelierului si au deprins cateva tehnici de la el.

Sergiu are deja clienti fideli si a trimis mese in Germania, Italia si Spania. Barbatul nu este lemnar de meserie, asa ca a invatat totul practic singur. Acesta nu este un impediment, cand visezi cu ochii deschisi.

Unde mai pui ca si nevoia de a face un ban l-a motivat pe barbat sa inceapa totul de la capat. El a ajuns in scaunul cu rotile acum 10 ani, in urma unui grav accident rutier. Sergiu ar putea sa stea, din nou, pe propriile picioare, dar pentru asta ii trebuiesc in jur de 100 de mii de euro, pentru o interventie la o clinica din strainatate.

Chiar si asa, barbatul este increzator ca le va reusi pe toate, pentru ca visurile lui sunt mai mari decat greutatile.

protv.md

Mai multe taxe aplicate în municipiul Chișinău se majorează începând cu anul viitor. Proiectul de decizie, aprobat de către Consiliul municipal Chișinău la ședința de joi, 26 decembrie, prevede că unitățile de comerț, cu suprafața de până la 20 de metri pătrați și care vor vinde țigări vor achita anul viitor o taxă de 10 mii de lei pentru fiecare aparat de casă, iar cele cu suprafața mai mare de 20 de metri – 20 de mii de lei. În 2019 acestea achită o taxă cinci mii de lei, transmite IPN.

Conform proiectului prezentat de către șefa interimară a Direcției generale finanțe, Olesea Pșenițchi, unitățile de alimentație publică ce vor avea mai mult de 50 de locuri de deservire vor achita o taxă de 10 mii de lei, față de cinci și șapte mii cât achită în 2019, în funcție de specificul activităților. Taxa destinată spălătoriilor auto a fost majorată cu o mie de lei, de la două la trei mii de lei.

Cazinourile vor achita în 2020 o taxă de 500 de mii de lei, față de 200 de mii de lei în 2019. Pentru sălile cu automate de jocuri de noroc, cu câștiguri în bani, a fost stabilită o taxă de 250 de mii de lei pentru 2020, față de taxa de 190 de mii de lei din 2019. Pentru punerea pariurilor și mizelor se va aplica o taxă de 10 mii de lei per unitate, față de trei mii de lei taxa din 2019.

Magazinele online vor achita o taxă anuală de 10 mii de lei, cu șase mii de lei mai mult decât în 2019. Taxa anuală pentru publicitatea amplasată pe un dispozitiv din centrul istoric al Chișinăului va fi de 1200 de lei pentru un metru pătrat, față de 700 de lei taxa achitată în 2019. O mie de lei va fi taxa pentru dispozitivele amplasate înafara centrului istoric.

Dacă în 2019 taxa anuală pentru amenajarea teritoriului a fost de 80 lei pentru un lucrător, în 2020 va fi de 120 de lei. De la 36 de mii de lei la 50 de mii de lei a fost majorată taxa anuală pentru o coloană de distribuție instalată în stațiile de alimentare cu combustibil.

Pe de altă parte, taxele locale lunare pentru prestarea serviciilor de transport auto pe teritoriul municipiului Chișinău au fost micșorate cu 100 de lei, de la 300 la 200 de lei, pentru fiecare unitate de pe rută. Pentru atelierele de confecționare s-a redus taxa anuală de la patru la două mii de lei. Pentru unitățile de confecționare de până la 30 de metri pătrați la fel a fost redusă taxa de la două mii la o mie de lei.

ipn.md

Datele Agenției Servicii Publice, prezentate InfoMarket de către proiectului PNUD „Orașe verzi durabile dpentru Moldova”, de la 1 octombrie, în Moldova erau înregistrate 12946 de mașini hibride și electrice.

Astfel, în ţară sunt înregistrate 222 de automobile electrice (57% dintre ele aparțin persoanelor fizice) și 12.724 de automobile hibride (92,2% aparțin persoanelor fizice). În același timp, aproximativ 65% din mașinile electrice (144 de unități) au vârsta de 0,5 ani, restul - de 5-10 ani. În același timp, 2/3 din mașinile hibride au vârsta de 5 ani și mai mult, iar aproximativ 25% sunt noi sau au până la 5 ani. De remarcat că, în fiecare an piața, autovehiculelor hibride și electrice din Moldova este în creștere. De exemplu, în 2012 au fost înmatriculate doar 7 autoturisme hibride, în 2013 - 146 de unități, în 2014 - 579 unități, în 2015 - 1371 unități, în 2016 - 2661 unități, în 2017- 5488 unități, în 2018 - 8970 unități. Piața automobilelor electrice crește într-un ritm mai lent: în 2012 în ţară erau 2 automobile electrice, în 2013 - 3 unități, în 2014 - 16 unități, în 2015 - 27 unități, în 2016 - 27 de unități, în 2017 - 62 de unități, în 2018 - 99 de unități. În total, la situaţia din 1 octombrie 2019, în Moldova sunt înmatriculate 639,3 mii de autovehicule, 33% - în municipiul Chișinău.

Mașinile hibride și electrice reprezintă 2% din numărul total de autoturisme din țară. Dezvoltarea pieței transportului ecologic a fost facilitată de facilităţile oferite. Astfel, autoritățile au decis ca, din 2016, să nu perceapă accize pentru automobilele electrice și să acorde o reducere de 50% la calcularea accizelor pentru autovehicule hibride. Începând cu 2020, un facilitatea de 50% din cota accizelor va fi păstrată doar pentru autoturismele plug-in Hybrid (PHEV) cu motor electric care poate fi încărcat prin conectare la o sursă externă de energie electrică, iar pentru mașinile hibride obișnuite va fi de 25% din tariful standard pentru hibrizi simpli, autovehicule cu motor electric, clasificate la pozițiile 870340, 870350000, 870360, 870370000. În același timp, scutirea de 25% din accize nu se va aplica pentru mașinile micro hibrid şi mild hibrid. În cazul autovehiculelor cu motor electric, va rămâne scutirea de accize în valoare de 100%. De menționat că în Moldova infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice nu este suficient dezvoltată.

Potrivit aplicației PlugShare, care prezintă geografia tuturor stațiilor pentru încărcarea vehiculelor electrice, în ţară sunt instalate 28 de stații, dintre care 17 sunt în Chișinău. Toate oferă încărcare Type 2 (o stație de încărcare standard, care este utilizată atât acasă, cât și la staţii PECO) și doar 2, la supermarketurile Kaufland, au cabluri fixe care corespund standardelor CHAdeMO, CCS / SAE și Type 2. În cadrul proiectului UNDP „Orașe verzi durabile pentru Moldova ”, se planifică instalarea a aproximativ 100 de stații în toată țara (în calcul nu se iau cele stabilite independent de agenții economici). Proiectul în valoare totală de 2,72 milioane dolari va fi implementat în perioada 2018-2020. 

InfoMarket

Românii care au vrut să cumpere pomul de Crăciun în Ajun, sperând că vor prinde un preţ mai bun, au avut o surpriză neplăcută. Comercianţii nu au negociat nici măcar un leu. Şi asta pentru că au clienţi şi pentru brazii nevânduţi. Pomii rămaşi acum în pieţe vor lua drumul Republicii Moldova, acolo unde îşi vor găsi cumpărători printre ortodocşii care vor sărbători Crăciunul pe rit vechi, relatează Antena 1.

În cea mai mare piaţă din Bucuresti, sute de oameni s-au adunat în zona brazilor de Crăciun. Mulţi au asteptat Ajunul pentru a cumpăra un pom, sperând să prindă un preţ mai mic. Supriză, însă. Comercianţii nu au negociat cu nimeni.

Peste 6 mii de brazi au fost vânduţi în această piaţă din Bucucuresti în ultimele Pretul a variat între 79 lei si l000 lei. Comercianţii nu au lăsat la preţ nici măcar azi în ultima zi. Explicaţia este simplă. Brazii care nu se vând, se urcă în tiruri si vor fi trimişi în Republica Moldova, acolo unde vor fi cumpăraţi de cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi.

În Prahova în schimb, distanţa prea mare faţă de Republica Moldova i-a făcut pe comercianţi să renunţe la varianta exportului si mai lase, în cele din urmă, din preţ.

Potrivit sursei citate, silvicultorii români spun că de anul viitor, brazii de Crăciun vor fi de două ori mai scumpi. Asta pentru că mulţi crescători nu vor mai avea parte de finanţări cu bani europeni, iar producţia va scădea masiv.

cotidianul.md

Ponderea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite de la sectorul deșeuri în structura emisiilor naționale a Republicii Moldova este de circa 3 ori mai mare, comparativ cu media înregistrată în țările industrial dezvoltate, informează ministerul Mediului.

La nivel global, emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la sectorul gestionării deșeurilor au o pondere doar de circa 3-4%, în Moldova sectorul deșeurilor este responsabil de circa 12,5% din emisiile totale naționale de GES.

„Ponderea relativ mare a acestora în structura emisiilor naționale este cauzată de managementul neadecvat al rampelor de depozitare autorizate, numărul mare al gunoiștilor neautorizate, ponderea redusă a colectării separate și sortării deșeurilor, reciclării insuficiente a deșeurilor generate, etc.”, se spune în comunicatul ministerului.

În același timp, experții susțin că măsurile de atenuare asociate cu gestionarea deșeurilor au un potențial de reducere a emisiilor globale de GES de circa 15-20%, dacă am considera efectele prevenirii generării deșeurilor și evitarea emisiile ca urmare a reciclării și eficientizării proceselor de producție industrială. Spre exemplu, risipa alimentară sau alimentele neconsumate, reprezintă o treime din producția totală de alimente la nivel global, generând circa 3,3 Gt CO2 eq anual.

Promovarea economiei circulare (economie care utilizează eficient resursele și este neutră din punct de vedere a emisiilor de GES), ecodesign-ului, circularității în loc de reciclare, inovațiilor și investițiilor în acest sector, alături de creșterea conștientizării consumatorilor, ar putea contribui la reducerea emisiilor globale de GES și mai mult, cu până la 40%.

ecopresa.md

Zona Economică Liberă „Bălți” (ZELB) va contracta cinci milioane de EUR pentru crearea Parcului de Inovare, Cercetare și Dezvoltare în Inginerie (PICDI). Resursele financiare vor fi oferite de BIT Media, entitate parte a concernului austriac EEE Group. Împrumutul va fi acordat pe un termen de 25 ani, fără dobândă bancară. Despre aceasta a transmis Administratorul principal al ZELB, dl Marin Ciobanu, care efectuat recent o vizită Austria unde a avut o întrevedere cu reprezentanții BIT Media, comunică mybusiness.md.

Banii vor fi direcționați pentru reconstrucția și pregătirea infrastructurii de producere și a spațiilor de birou. Astfel, hala deja existentă, cu o suprafață de cca 3000 m2 și spațiile de birou, cca 3000 m2, urmează să fie renovate și dotate în conformitate cu cerințele și exigențele moderne ale pieței și partenerilor de dezvoltare și a companiilor beneficiare. De asemenea, o parte din resurse sunt destinate pentru implementarea programelor software & hardware în cadrul planului de digitalizare în educație, dar și pentru dezvoltarea unui Program de Master comun în inginerie mecanică și tehnologii digitale în Moldova.

Crearea PICDI, vine ca răspuns la mai multe necesități de dezvoltare economică. Astfel, la etapa actuală carența de profesioniști calificați în cadrul entităților publice de cercetare reprezintă provocarea esențială pe dimensiunea transferului de tehnologie, inovare și cunoaștere dintre spațiul public și cel privat. Mai mult, structurile de cercetare, dezvoltare și inovare din domeniul public nu prea dispun de echipamente adecvate de transfer a elementelor specificate anterior, așa încât cercetarea cu potențial comercial sau social nu este valorificată într-un mod optim și rațional. Respectiv, aspectele de antreprenoriat modern, și în special a celui bazat pe inovare, este relativ redus în Republica Moldova.

Totodată, IMM-urile devin factori determinanți ai creșterii economice, fiind predominante în domeniul industriilor noi și în plină dezvoltare. Întreprinderile mici și mijlocii se identifică, practic, cu sectorul privat, acestea fiind principala sursă de locuri de muncă, de inovație și de productivitate în cadrul economiilor europene.

De aceea, este necesară o abordare științifică, profesionistă a acestora, din perspectivă inovațională, abordare care să determine îmbunătățirea calității, productivității cât și a competențelor antreprenoriale. În vederea realizării obiectivelor din domeniul producerii de noi idei și transformării acestora în practică, activitățile cercetare și dezvoltare în cadrul întreprinderilor ar trebui să ocupe un loc esențial, iar importanța acestei conexiuni rezidă în necesitatea adaptării permanente a întreprinderilor la aspectele inovative din domeniul științei și tehnicii. Astfel, necesitatea creării unui Parc Inovațional de Cercetare și Dezvoltare în Inginerie, este mai mult decât imperativă pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare dinamică și tehnologică avansată a ramurilor economiei naționale, fapt ce rezidă în raționamentul notei date.

Foto: ZEL „Bălți”

O nouă zonă pietonală va apărea în Capitală. Aceasta va cuprinde un întreg cartier din sectorul Râșcani, în perimetrul străzilor Kiev, Alecu Russo și Nicolae Dimo. Circulația automobilelor va fi limitată, iar în curți vor fi amenajate parcări, terenuri de joacă și de sport, precum și un scuar. Inițiativa le aparține consilierilor municipali socialiști, care au elaborat proiectul împreună cu specialiștii de la ”Chișinăuproiect”.

Necesitatea amenajării zonei pietonale a apărut după ce, în ultimii ani, circulația automobilelor a devenit mai intensă. Pentru a evita ambuteiajele pe strada Kiev și la sensul giratoriu din intersecția cu bulevardul Moscovei, șoferii aleg drumurile din curți. Autoritățile locale au anunțat că vor scoate sensul giratoriu și vor începe amenajarea zonei pietonale.

Potrivit proiectului, toată zona va fi pavată, iar în fiecare curte vor fi amenajate terenuri de joacă și de sport.

Consilierul municipal propune și construcția unor parcări subterane sau multietajate. Inițiativa urmează a fi discutată însă și cu locatarii cartierului, înainte de a fi inclusă în proiect. Oamenii salută restricționarea circulației automobilelor pe lângă casele lor și spun că își doresc spații pietonale.

După definitivare, proiectul va fi spus consultărilor cu locuitorii cartierului. Ulterior, va fi dezbătut la consiliul arhitectural al Primăriei Chișinău, avizat de comisia de specialitate a CMC și aprobat de aleșii locali.

NTV Moldova

Acestea sunt rezultatele cercetării Biroului Național de Statistică Rezultatele anchetei structurale în întreprinderi pentru 2018, în care sunt prezentate informații privind gradul de concentrare a întreprinderilor (după cifra de afaceri) în principalele domenii ale economiei.

Astfel, cea mai mare concentrare în 2018 a fost în domeniul de producere și asigurare cu energie electrică, termică, gaz, apă caldă și aer condiționat, unde companiilor Moldovagaz, Gas Natural Fenosa Furnizare Energie, Energocom, Termoelectrica și Furnizarea Energiei Electrice Nord le-a revenit 80,6% din cifra de afaceri a sectorului. La aceste întreprinderi sunt angajate peste 21,3% din angajații din sector. În total, cifra de afaceri a 62 de întreprinderi din acest sector a fost în 2018 de aproximativ 22,4 mlrd lei, aici fiind angajați peste 11,1 mii de oameni.

În sectorul alimentării cu apă, epurării și prelucrării deșeurilor, cinci companii lideri au asigurat peste 75,3% din cifra de afaceri - Metalferos, Apa-Canal Chisinau, Autosalubritate, Apa-Canal Balti și Acva-Nord. În aceste companii de asemenea muncesc în jur de 31,7% dintre toți angajații din domeniu. Potrivit datelor statistice, cifra de afaceri a celor 411 de companii din domeniu a fost în 2018 de 3,1 mlrd lei, aici fiind angajați peste 8,3 mii de oameni. Pe locul trei după gradul de concentrare a companiilor – în sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, 56,9% din cifra de afaceri au fost asigurate de companiile Orange Moldova, Moldtelecom, Moldcell, Bass Systems și Endava.

În TOP-5 al companiilor din acest sector muncesc 28,1% din angajații din domeniu. Cifra totală de afaceri a sectorului IT (1590 de întreprinderi cu 16,9 mii de angajați) a fost în 2018 de 11,8 mlrd lei. Concentrare mare a întreprinderilor a fost atestată în domeniul transporturilor și depozitelor (34,5% din cifra de afaceri și 22% din angajații sectorului), în TOP-5 al companiilor au intrat Air Moldova, Fly One, Calea Ferata din Moldova, Avia Invest și Moldovatransgaz. Cifra de afaceri al sectorului (2268 de întreprinderi cu 41 mii de angajați) este de 18,6 mlrd lei.

În cazul sectorului Activitatea hotelurilor și întreprinderilor de alimentație publică, gradul de concentrare este de 25% (Trabo-Plus, Leogrand Hotel, Food Planet Restaurants, Aerofood și Aeroport Catering). Dintre 16,5 mii de angajați ai sectorului, în TOP-5 al companiilor sunt angajați 14,3%. Cifra de afaceri a celor 1613 de companii din acest sector a depășit în 2018 3,78 mlrd lei. În industria de prelucrare, gradul de concentrare al primelor cinci cele mai mari companii a fost de 13% (Lear Corporation, GG Cables&Wireles EE, DRA Draexlmaier Automotive, Floarea soarelui, Supraten). În acest companii muncesc 8,6% din toți angajații din sectorul industriei de prelucrare. În total, în acest domeniu activează 3,7 mii de companii (peste 102,7 mii de oameni), iar cifra de afaceri a sectorului este de 52,38 mlrd lei.

În domeniul comerțului, cota companiilor Rompetrol Moldova, Lukoil-Moldova, Agrofloris-Nord, Moldretail Group și Petrom-Moldova a fost de aproximativ 11,4% din toată cifra de afaceri a sectorului și 3,1% dintre toți angajații. În total, în comerț activează 15420 de întreprinderi (113,3 mii de oameni), iar cifra de afaceri este de aproape 163,9 mlrd lei. Cel mai mic grad de concentrare al companiilor este în industria de construcții: 5 companii lideri au asigurat 9,5% din cifra de afaceri și 4,9% din locuri de muncă: Nouconst, Basconslux, Kirsan Com, Stayer, Irinda Prim. În total, în sectorul de construcții sunt înregistrate 2401 de înreprinderi (29,5 mii de angajați) cu o ficră de afaceri totală de 18,8 mlrd lei. Pentru unele sectoare, gradul de concentrare este prezentat fără indicarea companiilor lider.

Astfel, în domeniul operațiunilor imobiliare, gradul de concentrare al TOP-5 companii a fost de 16,4%, în sectorul activităților profesionale, științifice, tehnice – 11,2%; în sectorul activității administrative și serviciilor auxiliare în acest domeniu – 26,9%; în sectorul acordării altor tipuri de servicii – 25,1%. Potrivit Biroului Național de Statistică, studiul actual nu include întreprinderi cu următoarele activități principale: agricultură, intermediere financiară, guvern, educație, sănătate și servicii sociale, organizații non-profit și bugetare.

În total, sondajul structural al BNS include rezultatele unui sondaj întreprinderilor de 12,5 mii. Datele au fost colectate direct de la întreprinderi, pe hârtie sau în formă electronică (41% din chestionare au fost completate online).

InfoMarket

Biserica Anglicana, cuprinsa de o indoiala existentiala, va reanaliza investitiile sale in gigantii din industria tehnologiilor de varf, pentru a afla daca aceste companii (GAFA - Google, Amazon, Facebook, Apple) sunt compatibile cu credinta crestina, informeaza AFP.

Organismul de evaluare etica a investitiilor facute de Biserica Anglicana (Ethical Investment Advisory Group - EIAG) "tocmai a inceput o examinare in profunzime a politicilor sale de investitii in gigantii tehnologici, care va dura un an", a anuntat un purtator de cuvant al institutiei religioase intr-o declaratie remisa AFP.

"Sectorul tehnologiei evolueaza rapid si devine din ce in ce mai controversat. Unii estimeaza ca acest sector a adus beneficii uriase societatii, dar altii constata inconvenientele si limitele tot mai mari ale tehnologiei", a precizat acelasi purtator de cuvant.

Biserica Anglicana doreste sa afle in special daca inteligenta artificiala ar putea "dauna insasi ideii de Dumnezeu", conform unui articol publicat weekendul trecut in cotidianul The Telegraph.

EIAG va purta discutii cu "teologi, specialisti in acest sector de activitate, politicieni, asociatii civile, administratori ai unor fonduri de active" pentru a furniza apoi recomandari, care vor fi in acelasi timp "ancorate in teologia anglicana, dar si practice".

Biserica Anglicana a facut investitii de peste 8 miliarde de lire sterline in actiuni, dar si in sectorul imobiliar, printre altele, "intr-o maniera etica" si considera ca o gestionare activa "poate sa influenteze favorabil comportamentele companiilor".

Institutia engleza s-a exprimat public si pe tema investitiilor sale facute in compania Amazon. Alphabet, grupul care detine Google, se regaseste pe lista celor mai importante plasamente in actiuni facute de Biserica Anglicana, alaturi de cele operate in companii farmaceutice precum AstraZeneca si GlaxoSmithKline si in valori bancare, conform raportului sau anual de activitate intocmite pe 2018.

Acelasi raport vorbeste si despre actiuni detinute in grupul petrolier BP. Insa institutia religioasa s-a aflat in acelasi timp in avangarda miscarii civice de activism impotriva grupurilor considerate poluante, operand la cesiuni de active, pentru a lupta prin mijloace financiare impotriva incalzirii climei.

ziare.com

Serviciul Vamal anunță că, începând cu 01 ianuarie 2020, se micșorează limita neimpozabilă pentru bunurile introduse prin intermediul trimiterilor poștale internaționale. Suma maximă pentru care nu se vor percepe plăți vamale va fi de 200 de euro.

Subiecții acestor modificări sunt persoanele fizice care introduc mărfuri pentru uz personal, în cadrul tranzacțiilor comerciale (B2C – de la business la consumator) prin intermediul coletelor poștale internaționale.

Astfel, coletele destinate persoanelor fizice, a căror valoare intrinsecă la importul în Republica Moldova nu depășește suma de 200 de euro și nu sunt destinate comercializării vor fi scutite de plățile vamale (TVA, accize, taxe vamale, taxa pentru proceduri vamale).

Valoarea intrinsecă reprezintă valoarea efectivă a mărfii, ce nu include costurile de transport, de asigurare și nici costul încărcării, descărcării și transbordării mărfii.

În cazurile în care mărfurile au caracter comercial, depășesc limitele cantitative stabilite de legislație sau valoarea intrinsecă a acestora depășește limita neimpozabilă de 200 de euro, plățile vamale se vor calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă. Este de menționat că limita neimpozabilă nu micșorează valoarea impozabilă a mărfurilor.

Modificările au fost aprobate prin Legea Nr. 122 din 16.08.2019 pentru modificarea unor acte legislative.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați Centrul Unic de Apel al Serviciului Vamal la numărul de telefon: +373 22 574 111 sau serviciul Call-Center al Î.S. ”Poșta Moldovei” la numărul: +373 22 270 044.

customs.gov.md