În Republica Moldova se va desfășura, în premieră, ”Loteria Fiscală”, informează MOLDPRES.

Fondul total de câștiguri pentru desfășurarea Loteriei fiscale se ridică la 1 000 000 de lei, iar câștigători vor fi desemnate persoanele care vor achita cu cardul în unitățile comerciale sau unitățile de prestare a serviciilor. Concursul va fi organizat în patru etape de către Serviciul Fiscal de Stat, suplimentar fiind desfășurate două ediții speciale cu ocazia sărbătorilor de Paști sau a sărbătorilor de iarnă, potrivit Regulamentului privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală”, aprobat astăzi de Guvern.

Organizarea concursului urmărește „combaterea evaziunii fiscale prin limitarea achitărilor efectuate prin numerar. Desfășurarea Loteriei fiscale are scopul de a contribui la sensibilizarea cetățenilor privind efectuarea achitărilor fără numerar prin utilizarea card-urilor bancare. La concurs pot participa deținători de card bancar emis de o bancă comercială licențiată emitentă din Republica Moldova, care au efectuat tranzacții de achitare a bunurilor/serviciilor.

La fiecare etapă a Loteriei se va efectua o tragere la sorți pentru tranzacțiile, efectuate cu carduri la POS terminale deservite de băncile comerciale licențiate emitente din Republica Moldova, în valoare mai mare de 30 lei. Informațiile despre tranzacții vor fi prezentate Serviciului Fiscal de Stat de către băncile comerciale licențiate.

Pentru fiecare etapă vor fi acordate 175 de premii a câte 1000 de lei, prin tragere la sorți, iar pentru edițiile speciale 100 de premii a câte 1500 de lei cu ocazia sărbătorilor de Paști și 100 premii a câte 1500 de lei cu prilejul sărbătorilor de iarnă.

Premiile vor fi transferate câștigătorilor pe conturile de card, în lei, în maxim 10 zile după publicarea listei câștigătorilor pe pagina web oficială a Serviciului Fiscal de Stat.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), peste 55 la sută din numărul operațiunilor cu carduri emise în Republica Moldova efectuate în ţară în nouă luni ale acestui an au reprezentat-o plățile fără numerar. Numărul plăților fără numerar cu instrumente de plată electronică s-a cifrat la 26,4 milioane, dintr-un total de 47,3 milioane.

Datele BNM relevă însă că, în pofida numărului mare de tranzacții, valoarea plăților cu carduri este mult inferioară retragerilor de numerar, deși este în continuă creștere. Piaţa operațiunilor fără numerar efectuate în ţară cu carduri emise în Republica Moldova a atins în nouă luni nivelul de 7,4 miliarde de lei. Achitările cu instrumente de plată electronică la rețelele comerciale, benzinării și alte unități de prestare servicii au avut o pondere de 16,47 la sută din valoarea totală a operațiunilor.

Un număr de circa 19,9 mii POS terminale instalate în rețelele de magazine, benzinării şi alte unități de prestare a serviciilor sau comerț stau la dispoziția posesorilor celor peste 1,96 milioane de carduri aflate în circulație la sfârșitul trimestrului doi al anului 2019. Doar în acest an au fost instalate 1474 de noi terminale.

moldpres.md

Italia, una din cele mai pretenţioase pieţe a produselor de patiserie a fost cucerită cu simplitatea biscuiţilor din Republica Moldova. O fabrică de dulciuri din Chişinău a investit în liniile de producţie dar şi în perfecţionarea angajaţilor şi a reuşit să-şi convingă clienţii de peste tot din lume.

Succesul a fost posibil şi datorită unui credit avantajos oferit de Banca Mondială prin intermediul proiectului de Ameliorare a Competitivităţii, PAC II.

Cea mai mare provocare a fabricii a fost să intre pe piaţa din Italia. Era greu dar nu imposibil. Nu doar gustul biscuiţilor moldoveneşti a fost pe placul italienilor, ci şi preţul scăzut.

„Sunt foarte buni italienii în patiserie, însă calitatea produselor au impresionat. Deci noi avem într-adevăr produse naturale cu seminţe de floarea soarelui, in, susan. Cea ce ne-a permis să fim apreciaţi pe piaţa italiană”, a spus Sergiu Guzun, directorul fabricii

Cel mai uşor a fost să ajungă pe piaţa din România. Produsele din Republica Moldova se bucură de o reputaţie bună, spune directorul fabricii.

„Produsele din R. Moldova pe piaţa din România sunt foarte solicitate, avem un nume foarte bun pe piaţa României fiind considerare ca produse naturale de o calitate medie şi înaltă. Doar că consider că aici ar trebui să lucrăm atât noi producătorii cât şi statul să promovăm imaginea R. Moldova", a menţionat Sergiu Guzun.

La fabrică se investeşte nu doar în utilaje, ci şi în angajaţi. Ei fac periodic cursuri de instruire iar pentru a ajunge la standardele europene, fabrica a luat un credit de la Banca Mondială.

„Linia de credit pe care am luat-o în cadrul proiectului ne-a ajutat foarte mult în promovarea exportului şi anume nu atât procurarea de utilaje cât investiţiile în designul ambalajului, în soluţiile IT pentru controlul mai riguros al calităţii atât pentru instruirea angajaţilor fiindcă noi în continu instruim angajaţii pentru certificarea europeană a producţiei noastre”, a precizat Sergiu Guzun.

„Proiectul Ameliorarea Competitivităţii, oferit de către Banca Mondială, are diferite soluţii pentru antreprenorii din Republica Moldova. Noi ajutăm întreprinderile să acceseze linii de finanţare, dar îi ajutăm financiar şi noi, prin granturi”, a spus ANNA AKHALKATSI,director al Băncii Mondiale.

Lunar, fabrica de dulciuri exportă 20, 25 de tone de produse de patiserie. Cele mai multe produse ajung în România, Ţările Baltice şi Uniunea Europeană.

tvrmoldova.md

Moldova și Rusia discută lansarea proiectului de creare pe teritoriul țării noastre a centrelor comercial-logistice (hub-urilor)

Subiectul a fost discutat la întrevederea de la Moscova dintre copreședinții comisiei interguvernamentale moldo-ruse de cooperare comercial-economică și tehnico-științifică – ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Moldova, Ion Perju și ministrul Agriculturii din Rusia, Dmitri Patrușev.

Potrivit unui comunicat al instituției de profil din Moldova, oficialii au discutat despre schimbul comercial cu produse agricole, rezultatele ultimii inspectări, efectuate de reprezentanții Rosselihoznadzor, la întreprinderilor producătoare de fructe, legume, vin și conserve din țara noastră, precum și despre problema taxelor impuse pentru importul produselor agroalimentare moldovenești. Subiect de discuție a constituit mărirea numărului de autorizații de transport și permise de tranzitare a produselor agroalimentare prin Ucraina în Federația Rusă, inclusiv, problema tranzitării către Kazahstan.

Părțile au abordat, de asemenea, subiectul inițierii proiectului de construcție a Centrelor de comerț și logistică (Hub) pe teritoriul Republicii Moldova, conform Protocolului celei de-a 15-a ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare comercial-economică. În protocolul final, Ministerului Economiei și Infrastructurii din Moldova și Ministerelor Industriei, Dezvoltării Economie, Agriculturii din Rusia, Serviciului Federal Vamal al FR, cu participarea Uniuniui comercial-financiare din Rusia le-a fost dată indicația să creeze un grup de lucru pentru formarea în Moldova a hub-urilor comercial-logistice. Prima ședință a acestui grup de lucru se recomandă să se desfășoare înainte de sfârșitul anului 2019.

După cum a informat agenția InfoMarket mai devreme, este planificat să fie creată o marcă umbrelă „Fabricat pentru Rusia” în Moldova, care va marca produsele care au fost deja testate și vor respecta toate standardele rusești, pentru care este planificat să se deschidă în Moldova un hub logistic unde inspecția va fi realizată nu numai de partea producătorului, ci și de partea consumatorului (specialiști din controlul sanitar și vamal rusesc).

InfoMarket

O fabrică din Republica Moldova ce produce încălţăminte a găsit cheia succesului spre piaţa Uniunii Europene. A deschis o filială şi în oraşul Iaşi din România, şi exportă cu uşurinţă în întreaga lume. După 25 de ani de activitate, muncitorii se laudă că fac încălţăminte la standarde europeane, totul datorită utilajelor de ultimă generaţie. Cum arată halele de producţie ale fabricii vedeţi în reportajul ce urmează.

Fabrica a început să producă încălţăminte în cantităţi mai mari, la Chişinău, odată cu automatizarea secţiilor. S-au cumpărat utilaje şi softuri noi pentru a fi competitive. Cu ajutorul unui credit oferit de Banca Mondială, fabrica importă şi materie primă, fără TVA.

MIHAI DÎRŢU directorul fabricii: „Avem un proiect în derulare PAC2 unde am importat tehnologii, am importat accesorii softuri programe, acum la moment datorită acestor investiţii suntem la nivelul întreprinderilor performante din lume."

ANNA AKHALKATSI, director, Banca Mondială în Moldova: „Sunt foarte fericită să vin astăzi în vizită la această întreprindere în care Banca Mondială a investit peste 8 milioane de lei pentru modernizarea echipamentului. Este forte interesant să văd această întreprindere in acţiune. Şi am găsit un cadou foarte bun pentru băiatul meu de şase ani. Am un cadou pentru el de Crăciun!"

Produsele fabricate în Republica Moldova ajung pe piaţe din Uniunea Europeană, Canada sau Statele Unite ale Americii. Multe produse se vând prin România, pentru că la Iaşi a fost deschisă o filială care exportă încălţăminte în întreaga lume.

Primele produse confecţionate la fabrică au fost galoşii. La scurt timp, au fost produse primele cizme din cauciuc şi espadrile.

La fabrică sunt peste 200 de angajaţi care produc peste 100 de modele de încălţăminte.

tvrmoldova.md

Serviciul Fiscal de Stat a lansat un nou serviciu electronic pentru contribuabili: achitarea on-line a impozitelor și taxelor de către persoanele fizice-cetățeni

   Începând cu această săptămână, Serviciul Fiscal de Stat a lansat, un nou serviciu electronic „Achitarea on-line a impozitelor și taxelor de către persoanele fizice-cetățeni„. Acesta permite achitarea tuturor impozitelor și taxelor prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice MPay.

   Totodată, serviciul lasnat reprezintă un instrument prin care contribuabilii au posibilitate să transfere printr-o singură notă de plată, suma integrală pentru achitarea tuturor impozitelor și taxelor. Suma va fi direcționată automat către destinațiile de buget prestabilite, fără indicarea rechizitelor, iar contribuabilul va selecta doar impozitele care urmează a fi achitate.

   Prin implementarea acestui serviciu va fi redus timpul și efortul contribuabulului la achitarea impozitelor și taxelor; va fi posibilă achitarea impozitelor și taxelor printr-o singură notă de plată și în lipsa rechizitelor; va fi redus riscul de achitare eronată.

    Menționăm că, noul serviciu poate fi utilizat de toți contribuabilii persoane fizice-cetățeni prin parcurgerea următoarelor instrucțiuni:

   1. accesarea paginii oficiale a Serviciului Fiscal de Stat www.sfs.md;

   2. accesarea rubricii Achitare on-line a impozitelor și taxelor de către persoanele fizice-cetățeni;

   3. introducerea IDNP-ului și accesarea butonului Autorizare;

   4. Selectarea categoriei impozitului/taxei și a clasificației economice;

   5. Indicarea sumei impozitului/taxei spre plată și salvarea datelor;

   6. Accesarea butonului Achită: x lei.

     NOTĂ: Contribuabilii persoane fizice-cetățeni care au acces la serviciile fiscale electronice, vor beneficia de un funcțional automatizat care va extrage și va crea notele de plată în baza datelor din Sistemul Infomațional al Serviciului Fiscal de Stat. Serviciul poate fi accesat atît de pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat www.sfs.md cît și pe portalul serviciilor fiscale electronice servicii.fisc.md.

fisc.md

Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada indicată, ponderea țărilor UE în volumul total al exporturilor moldovenești a scăzut de la 69,59% la 65,57% (nivelul record anterior - 69,59%).

De la începutul anului, cele mai mari volume de produse moldoveneşti au achiziționate de următoarele ţări UE: România, Italia, Germania, Polonia și Republica Cehă. Astfel, în ianuarie-septembrie 2019, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, oferta de produse moldovenești în România a crescut cu 1,8%, până la 572 milioane dolari, în Italia a scăzut cu 9,9%, până la 206,9 mln dolari, în Germania a crescut cu 11,1%, până la 182 mln dolari, în Polonia a crescut cu 15,6%, până la 80,3 mln dolari, în Cehia a crescut cu 37,8%, până la 41,9 mln dolari. Exportul de mărfuri autohtone în Marea Britanie a scăzut cu 38,2% , până la 38,9 mln dolari, în Bulgaria a scăzut cu 5,8%, până la 35,5 mln dolari, în Olanda a scăzut cu 5,8%, până la 25,4 mln dolari, în Franța a scăzut cu 34,9%, până la 24,9 mln dolari, iar în Spania a crescut cu 18,5%, până la 23,6 mln dolari.

Livrările de bunuri moldoveneşti către Grecia în 9 luni ale acestui an au insumat 22,9 mln dolari (-13,9%, comparativ cu aceeași perioadă din 2018), Austria - 20,8 mln dolari (-33,1%), Belgia - 10,5 mln dolari (-5,8%), Slovacia - 9,8 mln dolari (-33,8%), Cipru - 8,3 mln dolari (+ 36,9%), Ungaria - 6,8 mln dolari (+ 15,1%), Lituania - 6,4 mln dolari (-8,2%), Letonia - 5,7 mln dolari (+ 30%), Estonia - 2,62 mln dolari (+ 6,3%), Finlanda - 740,5 mii dolari (de 3,5 ori mai mare) , Croația - 644,8 mii dolari (-9,3%), Danemarca - 592,7 mii dolari (-53%), Suedia - 529,8 mii dolari (-18,5%), Malta - 461,1 mii dolari (-19,6%), Portugalia - 146,4 mii dolari (-98,4%), Irlanda - 64,65 mii dolari (-79,9%), Slovenia - 63,82 mii dolari (o creștere de 8,6 ori), Luxemburg - 61,7 mii dolari. (o creștere de 2,2 ori).

InfoMarket

Într-un demers de cercetare și îndurare de rătăcirile sau reticențele tale profesionale, Axa Management Consulting a premiat ieri, 11 decembrie – făcându-le, deci, publice numele – cei mai buni angajatori din Republica Moldova, pentru anul 2019, în baza evaluării a cincisprezece elemente de funcționare care, la rândul lor, compun cei cinci parametri centrali:

Condiții de muncă,
Salarii și beneficii,
Oportunități de dezvoltare,
Sinergia grupului și grupurilor,
Gradul de satisfacție și mândrie a angajatului.

Topul este alcătuit din două categorii:

Companii mici (până la 50 de angajați),

Companii medii și mari (peste 50 de angajați).

Topul companiilor mici (denumirea fiecărei companii este însoțită de beneficiile pe care le oferă angajatului):

Philip Morris Sales & Marketing SRL (țigări și produse alternative, mai puțin dăunătoare)

Program de mobilitate internațională
Programe de dezvoltare profesională
Asigurare de sănătate
Program flexibil de lucru
Plătirea abonamentelor în centre sport
Gustări gratuite
Programe de mentorat și leadership

Webmaster Studio (site-uri web și aplicații mobile, servicii marketing și design, promovare pagini web și soluții IT)

Livrarea prânzului la birou
Distracții playstation, fotbal de masă, darts etc
Achitarea a jumătate din abonamentul la sala de sprt
Reducere de 50% pentru anumite servicii
Achitarea în rată a tehnicii (necesități personale) după șase luni de lucru în companie

Prograin Organic (cultivare, prelucrare, depozitare și comercializare culturi cerealiere și leguminoase ecologice)

Participarea la instruiri și confesrințe naționale și internaționale
Sesiuni de informare și networking
Instruiri online excursii regionale și/sau în străinătate
Tichete demasă pe suport electronic
Team building-uri
Programe de leadership, mentoring și management al carierei

Jivy Group (produse IT)

Asigurarea sănătății angajaților și a familiilor lor
Deplasări
Traininguri
Program flexibil de muncă
Cersuri de limbă engleză
Proiecte și activități într-un mediu profesionist

Elit Agrotehnologie (consultații agricole, servicii testare a solului și a produselor de prelucrare)

Participare la cursuri, traininguri în țară și în afara ei
Oficii spațioase și moderne
Automobil și număr corporativ
Tichete de masă
Activități în aer liber
Odihnă comună peste hotare

Topul companiilor medii și mari (plus beneficii):

Moldcell (operator telecomunicații)

Oportunități de dezvoltare, creștere și acumulare a experienței profesionale
Cultură de afaceri baată pe performanță, transparență, valori corporative și integritate, echilibru viață personală/personală, celebrarea succeselor comune
Proiecte educaționale interne și externe și proiecte de protejare a mediului.

Iute Credit (creditare)

Dezvoltare continuă a personalului
Decontarea a 50% din costul cursurilor de limbă engleză
Asigurare medicală privată și prânz asigurat
Legitimație de membru (iute member = iute brand ambassador) întru menținerea și promovării identității brandului
Angajații cei mai prolifici sunt selectați în programul Visit the World, pentru a studia experiențele de succes ale organizațiilor din alte state
Bonusuri financiare de două ori pe an

Sebo (creditare)

Asigurare medicală și pentru accidente
Bugete alocate activităților sportive ale angajaților
Împrumuturi în condiții speciale pentru angajați
Acces la traininguri corporative
Excursii în țară și în afara ei, team building-uri, zile de înverzire a mediului și petreceri corporative
Concursuri interne pentru angajați, cu vouchere turistice și alte cadouri

JTI – Japan Tobacco International (produse din tutun)

Asigurare de sănătate facultativă
Asigurare pentru accidente cu acoperire globală
Tichete electronice de prânz
Abonament anual la un club de sport de top
Abonament la clubul de fotbal
Progrm de mentorat și cursuri de dezvoltare racordate la nevoile individuale de dezvoltare

Petrom (distribuire produse petroliere, combustibili)

Program flexibil de muncă
Tichete de masă
Asigurare medicală privată pentru angajat și pentru familia sa
Decontare activități sportive
Suport financiar oferit la nașterea/adopția unui copil sau la căsătoria angajatului
Prețuri speciale pentru produsele Petrom
Evenimente dedicate familiei
Bilete la teatru, concerte, evenimente sportive

Microinvest (creditare)

Comunicare deschisă
Dezvoltare profesională continuă
Transparență și asumare de responsabilități

Best4U International (servicii IT)

Program flexibil
Diversitate de proiecte și instrumente tehnologice utilizate
Buget personal de dezvoltare
Mese și gustări gratuite, cameră de relaxare
Participare la traininguri specializate, team building-uri și cursuri de limbă engleză
Schimb de experiență în Olanda și la alte sedii ale partenerilor
Bonusuri pentru recomandări de angajare

Easy Credit (creditare)

Tichete de masă
Credite în condiții speciale pentru lucrători
Bilete de odihnă la sanatoriu
Program flexibil de lucru
Intruire internă și online
Consiliere, programe de leadership și mentoring
Șanse egale la carieră

Coca-Cola HBC Moldova (distribuire, vânzări și marketing pentru produse Coca-Cola)

Echipamente moderne de lucru
Mese și gustări gratuite
Consum de produse din stocul companiei în timpul orelor de lucru
Transport asigurat
Asigurare de sănătte facultativă
Uniforme și cadouri personalizate, cu logo-ul companiei
Platforme de traininguri online, team building-uri.

Ellation (dezvoltare media)

Acces la sală de sport în incintă
Cursuri de limbă engleză cu vorbitori nativi
Instruire internă și online
Călătorii către celelalte oficii ale companiei
Participări la conferințe locale și internaționale
Organizarea evenimentelor cu diverse tematici

Notă: ordinea prezentării companiilor nu reflectă în mod obligatoriu ordinea clasificării lor în baza punctajului.

diez.md

Salariul mediu va crește către 2023 cu peste 50% și va fi de 11 200 de lei.

Declarația a fost făcută de premier la ședința guvernului, unde el a comentat planul de acțiuni al guvernului pentru 2020-2023. Potrivit lui, în urma implementării planului propus, PIB-ul țării va crește în expresie nominală cu 53,7%, până la 320 mlrd lei în 2023 (2019 - 209 mlrd lei). În termeni reali, creșterea va fi de 25%.

Cheltuielile bugetului public național vor crește cu 56,7%, inclusiv cheltuielile de educație vor crește cu 63,3%, pentru sănătate - cu 61,5%. Salariul mediu pe economie va crește cu 52,7%, până la 11 200 lei în 2023. În sectorul real se așteaptă o creștere a salariilor cu 58,6%, până la 12 700 în 2023.

InfoMarket

Sistemul public de pensionare, din varii motive, nu corespunde necesităţilor şi doleanţelor majorităţii covârşitoare a populaţiei. Măsurile întreprinse de autorităţi pentru a creşte numărul de contribuabili prin majorarea vârstei de pensionare şi stimularea rămânerii cât mai îndelungate a persoanelor în câmpul muncii, nu au modificat esenţial principiile sistemului public de pensii (Pilonul I). R. Moldova, în virtutea crizei demografice latente, continuă să se confrunte cu scăderea numărului de contribuabili şi îmbătrânirea populaţiei, pe fundalul unei rate mici a natalităţii şi migraţiei populaţiei apte de muncă.

Pensie de stat + pensie privată

În ultimii 10 ani, în calitate de instrument de obţinere a unor venituri suplimentare la pensia de stat, a fost examinată posibilitatea de a crea fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi au avut loc mai multe tentative de a lansa fondurile facultative de pensii (Pilonul III), însă încercările date au eşuat.

Aşa se întâmplă, că în R. Moldova este în vigoare o lege cu privire la fondurile nestatale de pensii facultative, adoptată încă la 25.03.1999, care legifera introducerea în R. Moldova a conceptului sistemului de pensii bazat pe acumulare cu aderare voluntară, dar care nu a fost aplicată până în prezent. În baza acesteia au fost constituite oficial trei fonduri private de pensii, însă niciunul din acestea nu a activat.

Problema de a oferi cetăţenilor posibilitatea de a obţine un venit suplimentar după atingerea vârstei de pensionare părea să fie soluţionată, odată cu adoptarea, la 22.11.2013, a unui alt document – a Legii privind fondurile de pensii facultative, în prima lectură.

Documentul a fost elaborat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) la recomandările Băncii Mondiale, cu scopul de a racorda legislaţia naţională la directivele europene în acest domeniu, dar şi de a impulsiona dezvoltarea sectorului fondurilor de pensii facultative.

Dezvoltarea sectorului de pensii facultative este incertă

Spre regret, Legea privind fondurile de pensii facultative aşa şi nu a fost adoptată în lectură finală, ba, dimpotrivă, în august 2016, guvernul a solicitat retragerea actului respectiv din Parlament, în vederea revizuirii integrale a conceptului şi perfecţionării acestuia, prin prisma bunelor practici europene în domeniu.

Situaţia nu s-a schimbat nici după şase ani, deşi pe parcurs CNPF a stăruit şi a reiterat, în repetate rânduri, necesitatea accelerării dezvoltării sectorului de pensii facultative prin adoptarea în lectură finală a proiectului dat de lege, în contextul angajamentelor asumate în Acordul de Asociere RM-UE.

O nouă lege privind fondurile de pensii facultative

La începutul acestui an, CNPF a elaborat un nou proiect de lege privind fondurile de pensii facultative, elaborarea căruia este prevăzută în Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru anii 2018-2022. În prezent, documentul este expus consultărilor publice.

Proiectul dat de lege transpune prevederile Directivei (UE) 2016/2341 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, care este inclusă în Acordul de Asociere RM–UE. Scopul fiind instituirea unei pieţe interne pentru acumularea şi oferirea de pensii facultative, administrate în mod privat, capitalizate, care să servească drept surse pentru completarea veniturilor provenite din sistemele publice de pensii, în condiţii de siguranţă şi de tratament echitabil pentru participanţii corespunzători.

Raisa Andronic, şef-adjunct al Direcţiei generale creditare nebancară în cadrul CNPF, menţionează că aderarea la un fond de pensii facultative este o opţiune individuală. Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuţiilor voluntare ale salariaţilor şi/sau angajatorilor. Fiecare participant va decide fondul de pensii la care va contribui, precum şi mărimea contribuţiei, încheind în acest sens un act individual de aderare la fond. În cazul creării unui fond ocupaţional, angajatorul urmează să le propună propriilor salariaţi un plan de pensii facultative, achitând contribuţiile. Contribuţia poate fi divizată între salariat şi angajator, potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, pe baza unui proces-verbal încheiat cu reprezentanţii salariaţilor, ori negociată în mod individual.

Administrarea activelor fondurilor de pensii facultative va putea fi efectuată de o societate de pensii (societate pe acţiuni constituită exclusiv în scopuri de creare şi administrare a fondurilor de pensii facultative) sau de către o entitate reglementată din sectorul financiar (bancă, societate de administrare fiduciară a investiţiilor, asigurător/reasigurator) ori de către sucursalele persoanelor juridice, care îşi desfăşoară activitatea în acest scop şi deţin autorizaţia CNPF.

Proiectul de lege include reglementări în materie de supraveghere şi intervenţie din partea CNPF în scopul protejării intereselor participanţilor fondului de pensii. Astfel, în scopul limitării riscurilor şi asigurării redresării situaţiei financiare a fondului de pensii facultative, au fost stabilite măsuri de intervenţie şi administrare specială. Ca o ultimă măsură este prevăzută administrarea specială, având drept scop, conservarea valorii activelor fondurilor de pensii şi redresarea financiară a administratorului.

De asemenea, proiectul de lege prevede constituirea Fondului de garantare a contribuţiilor în sistemul de pensii facultative reglementat şi gestionat de CNPF, care va avea menirea să compenseze pierderile participanţilor şi beneficiarilor fondurilor de pensii facultative.

Ce avantaje oferă pensia facultativă?

Pensia facultativă reprezintă un beneficiu care urmează să fie achitat suplimentar şi distinct de pensia de stat. Proiectul de lege prevede că pentru a beneficia de o pensie facultativă, participanţii trebuie să aibă o vârstă de 60 de ani şi să achite la Fond minimum 60 de contribuţii lunare. Mărimea contribuţiilor la un fond de pensii se stabileşte în contractul individual de aderare potrivit regulilor planului de pensii. Contribuţiile se virează de către angajator sau de către participant în contul bancar al fondului de pensii indicat în contractul individual de aderare. Cu cât contribuţia la pensia facultativă e mai mare, cu atât pensia poate fi mai mare.

Potrivit Raisei Andronic, pentru angajatori pensia facultativă poate reprezenta un instrument eficient de fidelizare şi recompensare a angajaţilor, dar şi o soluţie avantajoasă din punct de vedere fiscal – deductibilitatea contribuţiilor defalcate în fondurile de pensii. În aşa mod, statul va încuraja angajatorii să contribuie pentru salariaţii proprii la fondurile de pensii facultative. Astfel, pensia facultativă devine un beneficiu important atât pentru angajat, cât şi pentru angajator.

Un element de siguranţă stabilit în proiectul de lege, care trebuie reţinut, este că un fond de pensii nu poate intra în insolvabilitate. Prin această condiţie, participanţii la fond vor fi protejaţi financiar, deoarece fondul va fi supravegheat de CNPF, care este în drept să impună măsuri de administrare specială în cazul în care rata de rentabilitate a acestuia este sub media pieţei.

Concluzie

Tendinţele de îmbătrânire a populaţiei, de rând cu factorii sociali şi demografici, fac presiuni enorme asupra sistemului public de pensii, iar, ca urmare, acesta devine unul deficitar. Introducerea unor instrumente bazate pe acumulare de capital, cum ar fi pensiile facultative, ar fi o soluţie eficientă atât pentru creşterea economiei naţionale, cât şi pentru asigurarea populaţiei cu un venit suplimentar după atingerea vârstei de pensionare. Măsurile în acest sens nu mai pot fi amânate şi necesită a fi implementate în regim de urgenţă.

Lilia Alcază

capital.market.md

Datele Serviciului Fiscal de Stat relevă că în țara noastră sînt sectoare şi companii ce continuă să achite salarii de 3-5 ori mai mici decît salariul mediu pe economie.

Și aceasta în pofida măsurilor de relaxare fiscală luate un an în urmă de către Guvernul Filip, dar și acțiunilor de conformare a contribuabililor întreprinse de Fisc în segmente ale economiei naționale prioritare pentru monitorizare, transmite Noi.md referire la Mold-street.com.

Salarii de 1.176 lei achitate în agricultură

Astfel în primele 9 luni ale acestui an, salariul mediu lunar la contribuabilii, monitorizați de Fisc prin prisma Programului de conformare, a constituit doar 2.358 de lei (circa 120 de euro pe lună). Chiar dacă este în creștere cu 18%, față de anul 2018 (1.995 lei), acesta este de trei ori şi ceva mai mic decît salariul mediu pe economie. Datele Fiscului arată că în primele 9 luni ale acestui an cele mai mici salarii au fost achitate de agenţii economici din agricultură - doar 1.176 de lei pe lună, adică de aproape 6 ori mai puţin decît salariul mediu pe economie în trimestrul III al anului 2019. Un astfel de salariu este sub limita sărăciei. Anul trecut însă salariul mediu în agricultură, la agenţii economici monitorizaţi de Fisc nu ajungea nici la o mie de lei, adică era de aproape 50 de euro.

În restaurante se plătesc doar 2.269 lei pe lună

Urmează restaurantele și alte activități de servicii de alimentație cu un salariu mediu de doar 2.269 lei, ceea ce este de trei ori şi ceva mai puţin decît media pe economie. Anul trecut salariul mediu plătit de restaurante nu depăşea nici 1.850 de lei pe lună. Pe trei se află întreținerea și repararea autovehicolelor - cu 2.390 de lei, apoi serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate - cu 2.555 lei şi transportul - cu doar 2.674 de lei pe lună. În construcţii salariul mediu a fost de 2.895 lei pe lună, cu 11% mai mare decît în 2018.

Serviciul Fiscal de Stat a stabilit pentru anul 2019 următoarele segmente ale economiei naționale cu risc sporit de neconformare fiscală, care sînt prioritare pentru monitorizare și anume: ❖ Construcția; ❖ Agricultura; ❖ Restaurante și alte activități de servicii de alimentație; ❖ Transport; ❖ Servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; ❖ Întreținerea și repararea autovehicolelor; ❖ Comerțul cu ridicata a produselor alimentare; ❖ Persoanele fizice posibili subiecți ai aplicării metodelor și surselor indirecte de estimare a veniturilor.

noi.md