Salariul mediu va crește către 2023 cu peste 50% și va fi de 11 200 de lei.

Declarația a fost făcută de premier la ședința guvernului, unde el a comentat planul de acțiuni al guvernului pentru 2020-2023. Potrivit lui, în urma implementării planului propus, PIB-ul țării va crește în expresie nominală cu 53,7%, până la 320 mlrd lei în 2023 (2019 - 209 mlrd lei). În termeni reali, creșterea va fi de 25%.

Cheltuielile bugetului public național vor crește cu 56,7%, inclusiv cheltuielile de educație vor crește cu 63,3%, pentru sănătate - cu 61,5%. Salariul mediu pe economie va crește cu 52,7%, până la 11 200 lei în 2023. În sectorul real se așteaptă o creștere a salariilor cu 58,6%, până la 12 700 în 2023.

InfoMarket

Sistemul public de pensionare, din varii motive, nu corespunde necesităţilor şi doleanţelor majorităţii covârşitoare a populaţiei. Măsurile întreprinse de autorităţi pentru a creşte numărul de contribuabili prin majorarea vârstei de pensionare şi stimularea rămânerii cât mai îndelungate a persoanelor în câmpul muncii, nu au modificat esenţial principiile sistemului public de pensii (Pilonul I). R. Moldova, în virtutea crizei demografice latente, continuă să se confrunte cu scăderea numărului de contribuabili şi îmbătrânirea populaţiei, pe fundalul unei rate mici a natalităţii şi migraţiei populaţiei apte de muncă.

Pensie de stat + pensie privată

În ultimii 10 ani, în calitate de instrument de obţinere a unor venituri suplimentare la pensia de stat, a fost examinată posibilitatea de a crea fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi au avut loc mai multe tentative de a lansa fondurile facultative de pensii (Pilonul III), însă încercările date au eşuat.

Aşa se întâmplă, că în R. Moldova este în vigoare o lege cu privire la fondurile nestatale de pensii facultative, adoptată încă la 25.03.1999, care legifera introducerea în R. Moldova a conceptului sistemului de pensii bazat pe acumulare cu aderare voluntară, dar care nu a fost aplicată până în prezent. În baza acesteia au fost constituite oficial trei fonduri private de pensii, însă niciunul din acestea nu a activat.

Problema de a oferi cetăţenilor posibilitatea de a obţine un venit suplimentar după atingerea vârstei de pensionare părea să fie soluţionată, odată cu adoptarea, la 22.11.2013, a unui alt document – a Legii privind fondurile de pensii facultative, în prima lectură.

Documentul a fost elaborat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) la recomandările Băncii Mondiale, cu scopul de a racorda legislaţia naţională la directivele europene în acest domeniu, dar şi de a impulsiona dezvoltarea sectorului fondurilor de pensii facultative.

Dezvoltarea sectorului de pensii facultative este incertă

Spre regret, Legea privind fondurile de pensii facultative aşa şi nu a fost adoptată în lectură finală, ba, dimpotrivă, în august 2016, guvernul a solicitat retragerea actului respectiv din Parlament, în vederea revizuirii integrale a conceptului şi perfecţionării acestuia, prin prisma bunelor practici europene în domeniu.

Situaţia nu s-a schimbat nici după şase ani, deşi pe parcurs CNPF a stăruit şi a reiterat, în repetate rânduri, necesitatea accelerării dezvoltării sectorului de pensii facultative prin adoptarea în lectură finală a proiectului dat de lege, în contextul angajamentelor asumate în Acordul de Asociere RM-UE.

O nouă lege privind fondurile de pensii facultative

La începutul acestui an, CNPF a elaborat un nou proiect de lege privind fondurile de pensii facultative, elaborarea căruia este prevăzută în Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru anii 2018-2022. În prezent, documentul este expus consultărilor publice.

Proiectul dat de lege transpune prevederile Directivei (UE) 2016/2341 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, care este inclusă în Acordul de Asociere RM–UE. Scopul fiind instituirea unei pieţe interne pentru acumularea şi oferirea de pensii facultative, administrate în mod privat, capitalizate, care să servească drept surse pentru completarea veniturilor provenite din sistemele publice de pensii, în condiţii de siguranţă şi de tratament echitabil pentru participanţii corespunzători.

Raisa Andronic, şef-adjunct al Direcţiei generale creditare nebancară în cadrul CNPF, menţionează că aderarea la un fond de pensii facultative este o opţiune individuală. Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuţiilor voluntare ale salariaţilor şi/sau angajatorilor. Fiecare participant va decide fondul de pensii la care va contribui, precum şi mărimea contribuţiei, încheind în acest sens un act individual de aderare la fond. În cazul creării unui fond ocupaţional, angajatorul urmează să le propună propriilor salariaţi un plan de pensii facultative, achitând contribuţiile. Contribuţia poate fi divizată între salariat şi angajator, potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa acestuia, pe baza unui proces-verbal încheiat cu reprezentanţii salariaţilor, ori negociată în mod individual.

Administrarea activelor fondurilor de pensii facultative va putea fi efectuată de o societate de pensii (societate pe acţiuni constituită exclusiv în scopuri de creare şi administrare a fondurilor de pensii facultative) sau de către o entitate reglementată din sectorul financiar (bancă, societate de administrare fiduciară a investiţiilor, asigurător/reasigurator) ori de către sucursalele persoanelor juridice, care îşi desfăşoară activitatea în acest scop şi deţin autorizaţia CNPF.

Proiectul de lege include reglementări în materie de supraveghere şi intervenţie din partea CNPF în scopul protejării intereselor participanţilor fondului de pensii. Astfel, în scopul limitării riscurilor şi asigurării redresării situaţiei financiare a fondului de pensii facultative, au fost stabilite măsuri de intervenţie şi administrare specială. Ca o ultimă măsură este prevăzută administrarea specială, având drept scop, conservarea valorii activelor fondurilor de pensii şi redresarea financiară a administratorului.

De asemenea, proiectul de lege prevede constituirea Fondului de garantare a contribuţiilor în sistemul de pensii facultative reglementat şi gestionat de CNPF, care va avea menirea să compenseze pierderile participanţilor şi beneficiarilor fondurilor de pensii facultative.

Ce avantaje oferă pensia facultativă?

Pensia facultativă reprezintă un beneficiu care urmează să fie achitat suplimentar şi distinct de pensia de stat. Proiectul de lege prevede că pentru a beneficia de o pensie facultativă, participanţii trebuie să aibă o vârstă de 60 de ani şi să achite la Fond minimum 60 de contribuţii lunare. Mărimea contribuţiilor la un fond de pensii se stabileşte în contractul individual de aderare potrivit regulilor planului de pensii. Contribuţiile se virează de către angajator sau de către participant în contul bancar al fondului de pensii indicat în contractul individual de aderare. Cu cât contribuţia la pensia facultativă e mai mare, cu atât pensia poate fi mai mare.

Potrivit Raisei Andronic, pentru angajatori pensia facultativă poate reprezenta un instrument eficient de fidelizare şi recompensare a angajaţilor, dar şi o soluţie avantajoasă din punct de vedere fiscal – deductibilitatea contribuţiilor defalcate în fondurile de pensii. În aşa mod, statul va încuraja angajatorii să contribuie pentru salariaţii proprii la fondurile de pensii facultative. Astfel, pensia facultativă devine un beneficiu important atât pentru angajat, cât şi pentru angajator.

Un element de siguranţă stabilit în proiectul de lege, care trebuie reţinut, este că un fond de pensii nu poate intra în insolvabilitate. Prin această condiţie, participanţii la fond vor fi protejaţi financiar, deoarece fondul va fi supravegheat de CNPF, care este în drept să impună măsuri de administrare specială în cazul în care rata de rentabilitate a acestuia este sub media pieţei.

Concluzie

Tendinţele de îmbătrânire a populaţiei, de rând cu factorii sociali şi demografici, fac presiuni enorme asupra sistemului public de pensii, iar, ca urmare, acesta devine unul deficitar. Introducerea unor instrumente bazate pe acumulare de capital, cum ar fi pensiile facultative, ar fi o soluţie eficientă atât pentru creşterea economiei naţionale, cât şi pentru asigurarea populaţiei cu un venit suplimentar după atingerea vârstei de pensionare. Măsurile în acest sens nu mai pot fi amânate şi necesită a fi implementate în regim de urgenţă.

Lilia Alcază

capital.market.md

Datele Serviciului Fiscal de Stat relevă că în țara noastră sînt sectoare şi companii ce continuă să achite salarii de 3-5 ori mai mici decît salariul mediu pe economie.

Și aceasta în pofida măsurilor de relaxare fiscală luate un an în urmă de către Guvernul Filip, dar și acțiunilor de conformare a contribuabililor întreprinse de Fisc în segmente ale economiei naționale prioritare pentru monitorizare, transmite Noi.md referire la Mold-street.com.

Salarii de 1.176 lei achitate în agricultură

Astfel în primele 9 luni ale acestui an, salariul mediu lunar la contribuabilii, monitorizați de Fisc prin prisma Programului de conformare, a constituit doar 2.358 de lei (circa 120 de euro pe lună). Chiar dacă este în creștere cu 18%, față de anul 2018 (1.995 lei), acesta este de trei ori şi ceva mai mic decît salariul mediu pe economie. Datele Fiscului arată că în primele 9 luni ale acestui an cele mai mici salarii au fost achitate de agenţii economici din agricultură - doar 1.176 de lei pe lună, adică de aproape 6 ori mai puţin decît salariul mediu pe economie în trimestrul III al anului 2019. Un astfel de salariu este sub limita sărăciei. Anul trecut însă salariul mediu în agricultură, la agenţii economici monitorizaţi de Fisc nu ajungea nici la o mie de lei, adică era de aproape 50 de euro.

În restaurante se plătesc doar 2.269 lei pe lună

Urmează restaurantele și alte activități de servicii de alimentație cu un salariu mediu de doar 2.269 lei, ceea ce este de trei ori şi ceva mai puţin decît media pe economie. Anul trecut salariul mediu plătit de restaurante nu depăşea nici 1.850 de lei pe lună. Pe trei se află întreținerea și repararea autovehicolelor - cu 2.390 de lei, apoi serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate - cu 2.555 lei şi transportul - cu doar 2.674 de lei pe lună. În construcţii salariul mediu a fost de 2.895 lei pe lună, cu 11% mai mare decît în 2018.

Serviciul Fiscal de Stat a stabilit pentru anul 2019 următoarele segmente ale economiei naționale cu risc sporit de neconformare fiscală, care sînt prioritare pentru monitorizare și anume: ❖ Construcția; ❖ Agricultura; ❖ Restaurante și alte activități de servicii de alimentație; ❖ Transport; ❖ Servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; ❖ Întreținerea și repararea autovehicolelor; ❖ Comerțul cu ridicata a produselor alimentare; ❖ Persoanele fizice posibili subiecți ai aplicării metodelor și surselor indirecte de estimare a veniturilor.

noi.md

Guvernul a avizat favorabil un proiect de lege care prevede majorarea cu 20 la sută a cuantumului alocațiilor sociale de stat pentru persoanele vârstnice, care nu întrunesc toate condițiile pentru a beneficia de pensie. De asemenea, urmează să fie majorat cu 40 la sută cuantumul alocațiilor pentru persoanele cu dizabilități.

Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, a declarat că proiectul privind alocațiile sociale de stat are scopul de a spori gradul de protecție socială pentru unele categorii de cetățeni. În acest sens, pentru anul 2020 sunt prevăzute 79,6 milioane de lei.

De asemenea, Guvernul a aprobat proiectul de alocare a peste 327 de mii de lei autorităților publice locale pentru achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice. De acest ajutor vor beneficia 10 oameni din patru localități.

De asemenea, Ministerul Finanțelor va aloca 246 de mii de lei pentru asigurarea cu spațiu locativ a patru persoane din trei raioane. Este vorba de participanții la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova, la acțiunile de luptă din Afganistan și la eliminarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl. În acest sens, din bugetul de stat pentru anul 2019 sunt preconizate mijloace financiare în volum de 7,1 milioane de lei.

NTV Moldova

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut marți o întrevedere cu reprezentanții companiei cu capital austriac Gebauer & Griller (GG Cables & Wires EE), care își desfășoară activitatea în Zona Economică ”Liberă Bălți”. La întrunire a participat administratorul principal al ZEL, Marin Ciobanu, transmite MOLDPRES cu referire la Serviciul prezidențial de presă.

Compania GG Cables & Wires EE este un producător important de cabluri, fire și hamuri de cablu pentru industria auto, ascensoare și scări rulante, precum și pentru aplicații industriale speciale. Are uzine în Austria, Germania, Polonia, Cehia, Republica Moldova, SUA și alte țări. În Moldova GG Cables & Wires a investit deja peste 40 milioane de dolari, alocate atât lucrărilor de construcție cât și utilajului performant.

Oaspeții l-au informat pe Igor Dodon despre recenta decizie a companiei de a extinde producția pe alți 5000 de metri pătrați, după care suma totală a investiției va depăși 50 milioane de dolari, asigurând peste 650 locuri noi de muncă în regiunea de nord a țării, cu un salariu mediu de peste 10 000 lei.

Șeful statului a salutat decizia companiei și a dat asigurări că Administrația Prezidențială în strânsă coordonare cu Guvernul Republicii Moldova va depune și în continuare eforturile necesare pentru atragerea investițiilor directe străine, precum și pentru susținerea antreprenorilor autohtoni.

moldpres.md

Circa 44 de mii de angajați din sectorul bugetar vor beneficia în anul 2020 de majorări salariale cuprinse între 8% și 63%. Proiectul de lege pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat în primă lectură de Parlament, transmite IPN.

„Proiectul implică costuri financiare estimate la 372 de milioane de lei în calcul anual, iar cheltuielile respective sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2020 și pe termen mediu pentru anii 2021-2022”, a precizat Serghei Pușcuța, ministru al finanțelor.

Principalele modificări se referă la unificarea claselor de salarizare pentru profesori, învățători, educatori. Cei 17,5 mii de angajați vor beneficia de o majorare de salariu cuprinsă între 750 și 980 de lei. De asemenea, va fi majorată clasa de salarizare pentru directori, directori-adjuncți din instituțiile de educație timpurie, învățământ preșcolar, gimnazial, liceal, profesional-tehnic. Cei patru mii de angajați vor beneficia de o majorare a salariilor cuprinsă între 820 și 2 660 de lei.

Clasele de salarizare vor fi majorate și pentru alte funcții din domeniul învățământului și asistenței sociale, precum: bucătari, dădace, asistenți sociali. 13,9 mii de unități de personal vor beneficia de o majorare a salariilor cu 350-530 de lei.

Și primarii, viceprimarii de oraș, sat, comună cu populația de la până la 20 de mii de locuitori vor beneficia de majorarea clasei de salarizare. Aproape o mie de angajați vor beneficia de o majorare a salariilor cuprinsă între 1320 și 1920 de lei.

Totodată, vor fi echivalate clasele de salarizare ale angajaților din sistemul penitenciar cu funcții similare celor din domeniul ordinii publice și securitate a statului. Aproape 1,5 mii de unități de personal vor beneficia de o creștere a salariilor cu o valoare cuprinsă între o mie și două mii lei.

De asemenea, proiectul prevede majorarea sporului pentru deținătorii de titluri onorifice, precum și introducerea premiului anual în mărime de 50% din salariul de bază, modul de acordare a căruia va fi stabilit de Guvern.

ipn.md

Proiectul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), Agricultura Performantă în Moldova (APM), a lansat un apel pentru finanțare prin grant pentru susținerea oportunităților educaționale cu acoperire regională și națională în sectorul apicol. Proiectul va organiza un atelier informativ privind procedura de aplicare, la data de 19 decembrie, iar solicitanţii pot să-şi confirme participarea până la 18 decembrie, transmite MOLDPRES.

Potrivit donatorilor, finanţarea are scopul de „a disemina informații privind cele mai bune abordări tehnologice și manageriale în domeniul apicol către un număr cât mai mare de apicultori și alte entități implicate în lanțul valoric al mierii”.

Pot solicita granturi în cadrul acestui apel organizații locale, asociațiile din sector, asociațiile alcătuite din membri (precum cooperativele sau grupurile de producători), prestatorii de servicii în domeniul afacerilor, prestatorii de servicii de consultanță, instituții educaționale și organizații non-guvernamentale, propuneri de proiecte pentru activități care ar oferi oportunități educaționale la nivel regional sau național pentru apicultori și alte entități implicate în lanțul valoric al mierii. În măsura posibilităților, activitățile propuse trebuie să țintească o audiență cât mai largă, la nivel regional sau național.

Proiectul APM anticipează acordarea în cadrul acestui apel de finanțare a aproximativ 1,35 milioane de lei. Se estimează că suma acordată pentru fiecare grant va varia între 350-900 mii de lei, dar va depinde de activitățile de grant propuse și negocierea finală. Contribuția beneficiarului trebuie să reprezinte cel puțin 10% din valoarea totală a activității și poate fi în natură sau în numerar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în prezent în țara noastră sunt înregistrate oficial 7126 de stupine, în care sunt întreținute peste 236 mii de familii de albine, ceea ce constituie în medie 33 de familii de albine per stupină. Or, apicultura performantă presupune întreținerea a cel puțin 150 de familii de albine per apicultor.

În ultimii ani, aproximativ 90% din mierea de albine obținută în ţara noastră a fost exportată. Începând cu anul 2012, exportul de miere a fost într-o continuă creștere, cu excepția anului trecut, când s-a înregistrat o scădere de 18% față de volumul exportat în anul 2017, cauza fiind condițiile climaterice.

moldpres.md

Acest lucru este prevăzut de modificările la legea privind sistemul de stat al pensiilor, adoptat de parlament în două lecturi.

Procesul de recalculare a pensiilor pentru limita de vârstă, stabilite până la 1 ianuarie 2019 trebuie să fie încheiat în 2022, iar întreaga procedură de recalculare va fi încheiată în 2027. Astfel, de la 1 iulie 2020, pensiile vor fi recalculate pentru persoanele, al căror stagiu asigurat după realizarea dreptului la pensie pentru limita de vârstă depășește 15 ani, de la 1 ianuarie 2021 – cu stagiul de la 10 la 15 ani, de la 1 iulie 2021 – 5-10 ani, iar de la 1 ianuarie 2022 - de la 2 la 5 ani.

Această propunere a autorilor proiectului de lege are la bază respectarea principiului de egalitate care asigură tuturor participanților la sistemul de stat de pensii – contribuabililor și beneficiarilor – o abordare nediscriminatorie privind drepturile și obligațiunile prevăzute de lege și principiului de contribuție, conform căruia dreptul de asigurare socială are la bază contribuțiile de asigurări sociale plătite. Beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă, care lucrează după stabilirea drepturilor de pensie, continuă să plătească contribuții de asigurări sociale, participând astfel la formarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Conform statisticilor oficiale, din numărul total de 700,6 mii beneficiari de pensii, 162,4 mii continuă să lucreze după pensionare. Resursele financiare pentru execuția proiectului de lege adoptat sunt prevăzute în bugetul pentru 2020.

InfoMarket

Comisia Europeană a dat luni publicităţii o listă revizuită a companiilor aeriene care nu îndeplinesc standardele internaţionale de siguranţă şi, în consecinţă, sînt supuse unor interdicţii de a opera în Uniunea Europeană, informează un comunicat al executivului comunitar.

Printre companiile aflate pe această listă se numără: Valan ICC SRL, Aim Air SRL, Air Stork SRL, Megaviation SRL, Pecotox - Air SRL, Terra Avia SRL şi Fly Pro SRL, care sînt înregistrate în Republica Moldova. Toate companiile aeriene din Republica Moldova, cu excepţia Air Moldova, Fly One şi Aerotranscargo, au fost incluse pe această listă din cauza lipsei de supervizare din partea Autorităţii pentru Aviaţie Civilă din Republica Moldova, informează Executivul comunitar.

"Decizia de astăzi este o dovadă a eforturilor noastre neîntrerupte de a oferi cel mai ridicat nivel de securitate, nu doar pentru călătorii europeni, dar şi pentru cei din întreaga lume, pentru că siguranţă aeronautică nu cunoaşte graniţe sau naţionalităţi", a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean.

Conform listei revizuite publicate luni, 115 companii aeriene fac obiectul unei interdicţii de exploatare în Uniunea Europeană: 109 înregistrate în 15 state din cauza lipsei de supervizare din partea autorităţilor aeriene din acele ţări, iar alte şase pe fondul îngrijorărilor privind securitatea companiilor respective: Avior Airlines (Venezuela), Iran Aseman Airlines (Iran), Iraqi Airways (Irak), Blue Wing Airlines (Surinam), Med-View Airlines (Nigeria) şi Air Zimbabwe (Zimbabwe).

noi.md

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a expediat în judecată un dosar penal privind exportul prin contrabandă a 105.425 kg de miere de albine, în sumă totală de 4.644.735 lei, faptă comisă în perioada de timp 2016-2018.

Primul pas al învinuiților era să falsifice actele de achiziție referitor la cantitatea și persoana de la care a fost achiziționată marfa. Urmare a acestei fapte ilegale, aceștia indicau în documente inclusiv persoane care la acel moment nu erau în țară, iar alte acte de achiziție le prezentau repetat. Oamenii legii au constatat că în baza acestor acte frauduloase erau obținute certificatele de origine și ulterior în baza acestora învinuiții exportau mierea în statele Uniunii Europene.

Astfel, procurorii PCCOCS au trimis pe banca acuzaților directorul comercial al întreprinderii, administratorul și însăși persoana juridică. Potrivit legii, astfel de fapte se pedepsesc închisoare de la 3 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă de până la 550.000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale va reveni cu precizări, urmare a examinării dosarului de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

procuratura.md