Acum se discută despre politici bugetar-fiscale, “constituţia” financiară a ţării, Legea Bugetului, care trece de pe o masă pe alta, iese dintr-un birou şi intră în altul, părăseşte o instituţie şi se îndreaptă spre alta – pretutindeni generând discuţii, controverse, sugestii, satisfacţii şi, desigur, insatisfacţii. Pentru că e vorba despre bani şi pentru că unii vor da, alţii vor primi, iar o altă categorie, numeroasă şi ea, va da ca să poată primi.

Opresc aici aceste jocuri aparente de cuvinte, constatând opinii diferite vizavi de taxarea HoReCa. Impozitarea acestui domeniu a împărţit societatea în două tabere, una dintre acestea înglobându-i aproape în totalitate pe angajaţii şi patronii din acest sector.

Aparenţele sugerează că şi noi vom vorbi în cele ce urmează despre păstrarea cotei actuale sau revenirea la cota precedentă a taxei pe valoare adăugată. Nu. Însă tot despre HoReCa vom discuta. Există un aspect sau un element al acestui gen de business pe care îl cunoaşte toată lumea, dar despre care se tace cu desăvârşire mai ales în instituţiile care promovează şi implementează politicile fiscale ale Republicii Moldova. Este vorba despre bacşiş.

Definiţia bacşişului vorbeşte despre o sumă de bani dată, peste “plata cuvenită, pentru un serviciu personal, pentru a câştiga bunăvoinţa sau protecţia cuiva”. Dar contabilităţile lumii nu prea au treabă cu “plata pentru a câştiga protecţia cuiva”. Cât priveşte “plata pentru un serviciu personal”, aceasta se încadrează destul de frecvent în formatul plăţilor impozitate, iar abordările diferă de la o ţară la alta.

Trebuie să spunem din start că în Republica Moldova bacşişul nu se impozitează. Mai mult decât atât, tradiţia de a lăsa ceva bani peste plata reflectată în bonul de plată este în plin proces de înfiripare. Banii nu se dau cu lumina stinsă, însă nici prea zgomotoasă paradă nu se face din asta. Cert e că peste un an-doi sau mai mulţi vom ajunge totuşi să abordăm acest subiect cu toată seriozitatea.

Europa şi, de la o vreme, România, ne oferă destule modele. Modele care trebuie analizate, pentru că traversăm exact etapa la care se face aşa ceva.

De obicei, cultura bacşişului (că aşa i se mai spune mărimii acestuia) variază de la o ţară la alta. În multe din ţări clientul lasă localului între 5 şi 20 la sută din valoarea totală a notei de plată. În statele arabe, cota de sus urcă până la 35 la sută.

Există ţări în care bacşişul este inclus în nota de plată, dar, oricum, clienţii îşi etalează buna educaţie prin a mai lăsa ceva suplimentar. Tot în nota de plată acesta este inclus şi în Argentina, Franţa sau Brazilia, dar fără a mai scoate ceva din buzunar. În alte ţări – Finlanda, Danemarca, Japonia, Noua Zeelandă, China – nu se lasă bacşiş. În schimb, în ţări precum Germania, Marea Britanie, Cehia, Croaţia, Canada, Turcia, Grecia, Spania, Rusia, Statele Unite ale Americii, clientul lasă între 10 şi 20 la sută din nota de plată.

Deşi Uniunea Europeană merge tradiţional pe o abordare comună, administrarea bacşişului impune totuşi anumite diferenţe. Spania, Bulgaria, Ungaria nu au nicio reglementare în legislaţie, însă în Franţa, bacşişul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite angajaţilor, conform legii. Acestea sunt calificate drept venituri ale angajatorului, iar taxarea se face la angajator.

În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, societăţile includ fie în preţul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o “taxă pentru servicii”, cuprinsă între 10 şi 15 la sută din valoarea notei de plată. Sumele devin venit la nivelul companiei şi, ulterior, sunt, de asemenea, distribuite către angajaţi şi astfel impozitate ca atare.

În Statele Unite ale Americii, unele state chiar au încercat şi au scos legi care să interzică bacşişul. Cele mai noi reglementări, propuse de Guvernul Trump în 2017, prevăd ca “tips”-ul, deci bacşişul să revină angajatorului în totalitate, iar el să decidă împărţirea între personalul de servire şi personalul din bucătărie.

Acesta poate însa decide şi să îl păstreze, legal. Angajatul are obligaţia să-şi declare veniturile din tips, ce vor fi taxate cu 8 la sută. În situaţia în care din salariu plus tips, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7,25 USD pe oră, angajatorul trebuie să suplimenteze cu bani pentru a-i asigura venitul minim. Angajatorul colectează impozitul pe venit, taxa de asigurare socială şi taxa medicală pe veniturile din tips declarate de angajat.

România a întreprins câteva tentative de a pune aceste plăţi în formatul unor activităţi reglementate prin lege.

Legiferarea s-a făcut printr-o ordonanţă de urgenţă cu modificarea unui şir de acte normative în anul 2015, însă peste doar câteva luni ministrul Finanţelor anunţă eliminarea obligativităţii taxării bacşişului, pentru că “din păcate nu se poate reglementa în toate speţele sale”. Se mai preciza că, deşi taxarea bacşişului a fost introdusă la solicitarea mediului de afaceri, aplicarea acestuia s-a dovedit a fi extrem de dificilă.

O altă tentativă datează cu 1 octombrie curent. De data aceasta, bacşişul este evidenţiat iniţial pe o notă de plată, care va fi înmânată clientului. Pe această notă de plată va exista o rubrică destinată alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit. O noutate este că bacşişul va putea fi cuprins între zero şi 15 la sută din valoarea consumaţiei. Ulterior, clientul va primi fie un bon fiscal, fie acelaşi bon, pe care bacşişul oferit va fi evidenţiat. Bacşişul va putea fi oferit şi la plata cu cardul, electronică, nu doar la plata cash, în numerar. Este foarte important de menţionat că bacşişul nu va fi obligatoriu. Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacşişului, iar reglementările se aplică în baruri şi

restaurante. În ceea ce priveşte livrările la domiciliu, proiectul prevede că nu e obligatorie trecerea bacşişului pe bon. Sumele provenite din încasarea bacşişului se vor distribui integral salariaţilor. Cu toate acestea, ele vor fi impozitate, iar dările vor fi reţinute la sursă, de către angajator, angajaţii primind doar suma netă în mână. Companiile vor trebui să stabilească, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi, a sumelor provenite din încasarea bacşişului.

Pornind de la cifra de afaceri a sectorului economic vizat de circa 15 miliarde lei, se presupune că Ministerul Finanţelor va pune în coşul său între 750 milioane şi 1,5 miliarde lei. Suma este una impresionantă şi nu poate fi neglijată sub nicio formă.

Autorităţile sunt de părere că în Republica Moldova cifra reală de afaceri în sectorul respectiv rămâne încă necunoscută. Mai mult decât atât, un post vamal instalat într-o cafenea din capitală a crescut de patru ori valoarea vânzărilor. De aici şi imposibilitatea de a vorbi despre mărimea bacşişului şi, respectiv, mărimea impozitelor. Ne limităm doar să spunem că o asemenea problemă există şi că, oricum, va veni timpul când ni se va cere să o soluţionăm.

Constantin Olteanu

capital.market.md

În scopul utilizării optime de către salariaţi a zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare în anul 2020, ziua de luni, 6 ianuarie 2020, bugetarii ar putea avea zi liberă, iar sâmbătă, 11 ianuarie 2020, va fi zi lucrătoare.

Totodată și ziua de vineri, 28 august 2020, ar putea fi zi de odihnă, care se va recupera în ziua de sâmbătă, 15 august 2020.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul Hotărârii cu privire la transferul unor zile de odihnă în anul 2020.

Documentul va fi discutat la 5 decembrie în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Ministra sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu, susține că pensionarii și persoanele cu dizabilități pot beneficia de un suport monetar unic în sumă de șase mii de lei pentru necesitățile personale de la Primăria din localitate. Ministra menționează că acest suport este acordat o dată pe an, dar poate fi solicitat oricând. Potrivit ei, statul subvenționează autoritățile publice locale cu bani destinați acestui suport, transmite IPN.

„Aceasta înseamnă că un pensionar, o persoană cu dizabilități, dar și membrii familiei, are dreptul să beneficieze de acest suport monetar care este în cuantum de până la 6000 de lei. Da, el se acordă o singură dată în an, dar el poate fi acordat fiecărui membru al familiei. Dacă sunt trei membri în familie, câte 6000 la fiecare, conform necesităților”, a declarat ministra în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul TVR Moldova.

Potrivit ei, asistenții sociali comunitari sunt obligați să primească cererea de la solicitant, să acorde asistența necesară și să asigure acordarea suport monetar respectiv.

Totodată, Viorica Dumbrăveanu menționează că actualul raport de 1,1 angajați la un pensionar constituie un mare risc pentru sistemul de pensionare. În plus, o problemă care afectează sistemului de pensii este fenomenul achitării salariilor în plic și munca la negru. „Trebuie să venim cu măsuri complexe. Este vorba și de declararea tuturor veniturilor, și de achitarea contribuțiilor din toate veniturile pe care le au cetățenii. Să nu uităm și de aspectul demografic și, apropo, este o prioritate a ministerului pentru anul 2020 ca să venim cu un plan de măsuri concrete ca să consolidăm anume situația demografică din Republica Moldova”, a afirmat ministra. Ministra anunță că instituția pe care o conduce va lansa inițiativa de majorare a indemnizației unice la naștere, dar și alte inițiative pentru susținerea familiilor cu copii.

Viorica Dumbrăvenu susține că în sistemul de pensionare au existat anumite lacune, inclusiv au existat două perioade de timp când nu a fost plafonată achitarea contribuțiilor de asigurări sociale, ceea ce a dus la stabilirea unor pensii foarte mari în unele cazuri.

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie este prognozat pentru anul 2020 în mărime de 7953 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii „Privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2020”.

Stabilirea salariului mediu lunar pe economie este necesară pentru determinarea plafonului bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale, calculării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către angajator pentru asigurarea socială a angajaţilor săi, precum și calculării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii din ajutorul material acordat din mijloacele sindicatelor şi patronatelor din sumele ce depăşesc salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2020.

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie a fost stabilit conform prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2020-2022, elaborată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Documentul urmează a fi prezentat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor, ce va avea loc la 5 decembrie curent.

Amintim că, pentru anul curent, salariul mediu lunar pe economie a fost stabilit la nivel de 6975 lei, iar în anul 2018 acesta a constituit 6150 lei.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

În 10 luni ale anului 2019, Moldova a primit din partea FMI, BM şi UE credite pentru susţinerea bugetară în valoare totală de 28,4 milioane dolari și 19,8 milioane de euro, precum și granturi în valoare de 28,9 milioane de euro.

Potrivit Ministerului Finanțelor, în ianuarie-octombrie 2019, în conturile bancare în valută ale instituţiei financire, deschise la Banca Națională a Moldovei, au fost transferate următoarele mijloace financiare: un împrumut de la Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA), care face parte din Grupul Băncii Mondiale (pentru reforme în domeniul sănătăţii) - 0, 9 milioane dolari (15,6 milioane lei), granturi din partea Comisiei Europene: Viza Dialog - 4,9 milioane euro (95,9 milioane lei), DCFTA - 5 milioane euro (98,7 milioane lei), educație profesională - 4,6 milioane euro (90,1 milioane de lei), credite de la FMI: 24 septembrie - 18,4 milioane de dolari (324,9 milioane de lei) și 30 septembrie - 9,1 milioane de dolari (162,1 milioane de lei), un împrumut de la Comisia Europeană (asistenţă macrofinanciară) - 19,8 milioane de euro (384,1 milioane de lei), precum și granturi din partea Comisiei Europene: reforma în domeniul finanțelor publice - 6,5 milioane de euro (125,5 milioane de lei), reforma poliției - 6,9 milioane de euro (132,3 milioane lei), reformă în sectorul energetic - 1 milion de euro (19,3 milioane lei).

InfoMarket

Despre aceasta a declarat prim-ministrul Ion Chicu la întrevederea cu membrii Asociației Investitorilor Români (AIR) în Republica Moldova. Şeful executivului a făcut cu membrii AIR schimb de opinii privind starea curentă a dezvoltării afacerilor în țara noastră, dificultățile pe care le întâmpină, dar și perspectivele de viitor. Prim-ministrul a mulțumit pentru buna colaborare cu AIR și a menționat că România este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova.

„Trebuie să continuăm să extindem comerțul bilateral și apreciem mult faptul că datorită României, Republica Moldova este conectată mai strâns la piața europeană. Guvernul RM este consolidat în parcursul de integrare în UE. Suntem consecvenți în asigurarea stabilității și predictibilității pentru investitorii din țara noastră”, a declarat Ion Chicu. Membrii AIR au prezentat mai multe inițiative ce pot fi implementate în țara noastră și care vor contribui la dezvoltarea mediului de afaceri. Printre acestea: extinderea fondurilor de garantare pentru IMM-uri, inventarierea infrastructurii în 100 de localități din Moldova, în scopul de a valorifica resursele din aceste regiuni, dar și includerea Republicii Moldova într-un traseu turistic, în comun cu România și Ucraina, pentru atragerea turiștilor asiatici.

Premierul a salutat inițiativele și a confirmat deschiderea guvernului, în special a instituțiilor de profil, pentru evaluarea fiecărui proiect în parte și asigurarea procesului necesar pentru realizarea acestora. Reprezentanții AIR au menționat și unele recomandări pentru guvern, astfel încât să faciliteze dezvoltarea afacerilor în regiune. Astfel, a fost menționată necesitatea de a asigura investitorii cu un număr suficient de cadre de muncă, consolidarea sistemului judiciar, armonizarea legislației autohtone la cea europeană în ceea ce privește directivele TVA.

InfoMarket

Impozitarea tichetelor de masă începând cu anul 2020 înseamnă o modificare bruscă a regulilor de joc cu impact major pentru emitenți și comercianți. De asemenea, reprezintă un semnal negativ, care va afecta încrederea mediului de afaceri și a potențialilor investitori în stabilitatea și previzibilitatea reglementărilor din Republica Moldova. Mai mult, impozitarea tichetelor de masă cu 24% va duce la scăderea încasărilor la buget. Concluziile se conțin într-un studii realizat de către compania „Date Inteligente”, la comanda Camerei de Comerț Americane din Moldova, Asociației Businessului European, Asociației Investitorilor din România și Camerei de Comerț și Industrie Franța-Moldova.

Într-o la IPN, Mihai Bologan, directorul companiei de cercetări sociologice „Date Inteligente”, a declarat că studiul cantitativ în rândul companiilor care oferă tichete de masă arată 62% din ele cu siguranță nu vor mai acorda tichete de masă din 1 ianuarie 2020 în cazul impozitării. Alte 14% din companii nu sunt sigure dacă vor acorda sau nu tichetele de masă odată cu impozitarea acestora. „Fiind întrebați dacă acceptă sau nu impozitarea tichetelor da masă din 1 ianuarie, atât angajații, cât și angajatorii, sunt categoric contra. Și observați că opiniile converg: 95% din angajați și angajatori sunt contra impozitării. Totuși, dacă ar fi să admită o impozitare a tichetelor de masă, unii atât operatori, cât și angajatori, sunt dispuși să achite impozite pe tichete de masă, dar nu mai mari de 12%”, a notat Mihai Bologan.

„A fost regretabil pentru noi să aflăm că mai mult de 50% de companii, acei angajatori care în acest moment oferă tichete de masă, vor fi nevoiți să renunțe la acordarea acestui beneficiu angajaților în momentul în care acesta urmează să fie impozitat”, a declarat Mila Malairău, directoare executivă a Camerei de Comerț Americană din Moldova. Potrivit ei, în spatele deciziei fiecărei companii, în special investitori străini, companii cu sute și mii de angajați, stă un lung proces administrativ. Însă, după ce s-au lansat în acest proces, cu toate estimările și calculele, sunt puse în fața situației în care trebuie să-și revizuiască atitudinea față de acest beneficiu sau chiar să renunțe la el.

Anna Djurinscaia, manager politici fiscale la Asociația Businessului European, a menționat că tichetele de masă au devenit un instrument social important. „Tichetele de masă au devenit un stimulent foarte efectiv al angajatorilor și acest aspect este foarte important în contextul exodului continuu al angajaților din Republica Moldova. De asemenea, dacă ne referim la atragerea investițiilor, este foarte important și absolut necesar de a asigura predictibilitatea politicii fiscale”, a mai spus Anna Djurinscaia.

Dan Nuțiu, directorul executiv al Asociației Investitorilor din România, susține că și în România tichetele de masă sunt impozitate, însă acest lucru a fost introdus după zece ani de la lansarea tichetelor. În acest moment, în România peste 50% din forța de muncă utilizează tichete de masă. „Este vorba și despre acel impact indirect. Acești investitori (din cei patru, trei vin pe filiera României în Republica Moldova) au venit și au investit bani în baza unei legi emise de Guvern. Vorbim despre milioane de euro. Și acum sunt nevoiți, practic să se retragă, după rezultatele acestui studiu. Oamenii nu vor continua să apeleze”, explică Dan Nuțiu.

Directorul executiv al Camerei de Comerț și Industrie Franța-Moldova, Adrian Cibotaru, a declarat că tichetele de masă oferă în primul rând avantaje pentru angajații cu venituri mici și medii. De asemenea, reprezintă o sursă indirectă de venituri importante pentru stat prin redirecționarea fluxurilor comerciale spre economia declarată, care generează venituri fiscale prin plata TVA sau crearea locurilor de muncă.

Autorii studiului recomandă autorităților evitarea modificării bruște a cadrului de impozitare, care poate afecta încrederea mediului de afaceri și a potențialilor investitori în economia națională.

Serviciul Fiscal de Stat anunță agenții economici despre faptul că în perioada lunii decembrie 2019 vor fi supuși verificărilor, prin prisma controalelor fiscale, prin metoda verificării operative.

Verificărilor vor fi supuse următoarele genuri de activitate:

- prestarea serviciilor de transport auto de pasageri, inclusiv în trafic național în regim de taxi, pe rute urbane/interurbane și în trafic internațional;

- prestarea serviciilor de alimentație publică;

- desfășurarea comerțului electronic;

- prestarea serviciilor de operațiuni de schimb valutar.

Scopul acestor acțiuni este sporirea nivelului de informare și conformare a contribuabililor, combaterea fenomenului de neutilizare a echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor în numerar și a altor încălcări ale legislației în vigoare.

Totodată, SFS va efectua controale fiscale în temeiul petițiilor, sesizărilor, reclamațiilor, informațiilor din mijloacele de informare în masă, etc. la contribuabilii activitatea cărora întrunește riscuri de neconformare fiscală.

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii din toate domeniile de activitate să respecte cerințele cadrului legal-normativ național.

sfs.md

Un microbuz parcat incorect a blocat calea troleibuzelor în zona fabricii Zorile, transmite Noi.md referitor la mybusiness.md.

Cînd s-au adunat șase troleibuze, pasagerii acestora pur și simplu au împins microbuzul pe trotuar și au eliberat calea. Totul a durat mai mult de o jumătate de oră. În tot acest timp, șoferul microbuzului așa și nu a apărut. „Păcat...” au spus pasagerii.

noi.md

Foto: mybusiness.md

Poligonul de înhumare a pesticidelor inutilizabile, care se află în satul Cişmichioi din raionul Vulcăneşti, a fost ermetizat, pentru a nu permite scurgerea substanțelor chimice în sol şi în pânza freatică. Lucrările au fost încheiate recent de către specialişti cehi și au costat peste un milion de euro, bani oferiți de autoritățile de la Praga. Construcţia, care include patru secții de depozitare, seamănă acum cu un teren de golf.

Potrivit datelor oficiale, pe teritoriul poligonului sunt îngropate peste 25 de mii de tone de pesticide. După destrămarea Uniunii Sovietice, au existat câteva tentative de conservare a substanţelor periculoase, însă poluanții chimici pătrundeau în sol şi poluau pânza freatică. Locuitorii satului Cişmichioi, din vecinătate, sunt convinşi că tocmai din cauza poligonului de pesticide suferă de boli oncologice şi respiratorii.

Potrivit proiectului elaborat de agenţia cehă DEKONTA, depozitul a fost acoperit cu un strat gros de beton, peste care a fost întinsă o peliculă, în mai multe straturi. Specialiștii spun că substanţele periculoase nu vor mai polua solul şi apa.

Primele fisuri în depozitul subteran de pesticide au apărut acum 15 ani. Vara, pe timp de ploaie, în preajma persista un puternic miros de substanțe chimice. Compania care a realizat lucrările promite că depozitul renovat va rezista 100 de ani. Bașcanul Irina Vlah le-a mulțumit partenerilor cehi pentru asistența acordată la realizarea acestui proiect important.

"Aici erau foarte mulţi bolnavi de cancer, din cauza acestor depozite. A fost făcut un mare volum de lucru, ca să găsim parteneri, care să ne susțină. Despre acest lucru vorbeam încă în 2008, 2007. Am lucrat, am căutat parteneri. Sunt foarte mulţumită că, într-o perioadă foarte scurtă, domnule ambasador, grație dumneavoastră, grație agenției dumneavoastră, acest lucru a fost făcut", a menționat Irina Vlah.

Depozitul de substanţe chimice din satul Cişmichioi a fost construit în anii 70 ai secolului trecut și a fost închis în anii 90. Acolo erau aduse pesticidele din localităţile din sudul ţării, dar şi din sudul Ucrainei. După destrămarea URSS, toate documentele de evidenţă au fost pierdute. Potrivit estimărilor, în depozit sunt îngropate de la 25 de mii până la 40 de mii tone de substanțe chimice.

NTV Moldova