Guvernul a avizat astăzi pozitiv proiectul de lege cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, informează MOLDPRES

Potrivit proiectului, statul va garanta, pe un termen determinat, timp de cinci ani, după ieșirea la pensie, pentru soțul supraviețuitor a dreptului la indemnizație lunară în mărimea pensiei pentru limită de vârstă de care a beneficiat soțul sau soția decedată în funcție de durata primirii acesteia.

Mijloacele necesare în vederea acordării indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți pentru anul 2020 sunt estimate la 49 milioane 885,0 mii lei și sunt prevăzute în proiectul de lege a bugetului de asigurări sociale pe anul 2020.

De asemenea, guvernul a aprobat avizul asupra proiectului de lege privind modificarea articolului 26 din Legea privind sistemul public de pensii, înaintat cu titlu de inițiativă de șeful statului, proiect ce prevede majorarea cu 25 la sută a pensiei de urmaș pentru copiii cu vârsta de până la 18 ani, care și-au pierdut părinții, iar în cazul în care își continuă studiile în liceu, până la finalizarea studiilor liceale. Totodată, proiectul de lege stabilește condiția ca pensia de urmaș pentru copii să nu fie mai mică decât cuantumul alocației sociale pentru pierderea întreținătorului.

Totodată, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, în procesul de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu pentru anii 2020-2022, a înaintat propunerea privind revizuirea perioadelor de reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă eșalonat, în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă până în anul 2023. Legislația actuală prevede reexaminarea pensiilor eşalonat, până în 2027.

Guvernul a susținut în ședința de astăzi proiectul de lege ce prevede revizuirea perioadelor de reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă. Astfel, la 1 ianuarie 2020, pensiile vor fi recalculate pentru cei care au un stagiu de cotizare după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă de peste 15 ani, la 1 iulie 2020 - de la 10 ani, la 1 ianuarie 2021 - de la 7 până la 10 ani, la 1 ianuarie 2022 - de la 5 până la 7 ani și la 1 ianuarie 2023 – de la 2 până la 5 ani.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, în vederea realizării proiectului au fost estimate mijloace financiare pe anul 2020 în mărime de 94,4 milioane de lei, prevăzute în proiectul de lege a bugetului de asigurări sociale pe anul 2020, pe anul 2021 – 438,2 milioane de lei și pe anul 2022 – 580,9 milioane de lei.

moldpres.md

Potrivit Biroului Național de Statistică, în același timp, în expresie reală, ținând cont de inflație, aceasta a crescut cu 7,4% față de trimestrul III din 2018. În iulie septembrie 2019, salariul mediu din sectorul bugetar a fost de 6456,4 lei (+14,8% față de perioada similară 2018), iar în sectorul real al economiei – 7726,6 lei (+12,9%).

Cele mai mari salarii le-au primit angajații din sfera TIC - 16 174,6 lei (+13,7% comparativ cu perioada similară din anul trecut), în sectoarele financiar și de asigurări – 13 087,2 lei (+9,3%), dar și la întreprinderile de producere și livrare a energiei electrice, gazului, apei, aerului condiționat – 12 854,6 lei (+13,6%).

Cele mai mici salarii le-au avut în trimestrul III din 2019 angajații din domeniile agrementului și recreării – 5 065,1 lei (+45,5% față de aceeași perioadă din 2018). Potrivit BNS, salariul mediu al angajaților din domeniile hotelier și alimentației publice a fost de 5 372,3 lei (+13,1%); din agricultură, silvicultură și piscicultură – 5 180 lei (+14,3%); în educație – 6 203,4 lei (+17,9%); în domeniul serviciilor administrative și activității auxiliare – 5 966,1 lei (+12%); în sectorul imobiliar – 6 239,9 lei (+11,8%); în comerț, reparația mașinilor și motocicletelor - 6 880,2 lei (+11,8%); în domeniul transportului și serviciilor de depozitare - 7 265,7 lei (+16,7%); în construcții – 7 661,5 lei (+14,7%); în domeniul administrației de stat și apărării, asigurărilor sociale – 8 692,8 lei (+7%); în activități profesional-științifice și tehnice – 9 776,6 lei (+18,3%).

În sectorul industrial, salariile au fost în medie de 7 372,9 lei (+9,1%), inclusiv în industria extractivă – 6 668 lei (+4%), de prelucrare – 6 764,9 lei (+8,1%), la întreprinderile de alimentare cu apă, canalizare, epurare și lucrări de reabilitare – 7 071,4 lei (+13,7%).

InfoMarket

Companiile internaționale care prestează serviciile electronice pentru persoane fizice din Republica Moldova, ca Facebook, Google, diferite aplicații electronice, vor fi obligate să se înregistreze în Republica Moldova și să achite suma TVA aferentă serviciilor, potrivit proiectului legii fiscale și vamale pentru anul 2020, a declarat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc.

Conform conceptului, „compania nerezidentă care prestează servicii electronice persoanelor fizice rezidente urmează să se înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat, cu achitarea și declararea trimestrială a TVA pe livrările de servicii în adresa persoanelor fizice rezidente. Procesul de solicitare a codului fiscal, de prezentare a informației privind TVA va putea fi efectuat la distanță prin intermediul serviciului electronic: E-commerce-VAT office amplasat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat”.

Ministerul Finanțelor susține că astfel încearcă să asigure concurența loială dintre prestatorii de servicii electronice naționali și internaționali, în plus, estimează că în urma acestei măsuri va obține aproximativ 100 de milioane de lei la buget.

cotidianul.md

Are doar recenzii de cinci stele și este numărul 1 în Berlin la capitolul mâncare americană. Este vorba despre localul unei moldovence stabilită în Germania, care a reușit să ajungă în topul celor mai bune restaurante din acest oraș pe TripAdvisor.

Conform TripAdvisor, din cele 240 de localuri care oferă mâncare americană, „Burger Trum” este pe locul întâi, iar din cele peste șase mii de restaurante din Berlin, acest local se află pe locul 25.

În total localul are 442 de recenzii și toate sunt de cinci stele. Restaurantul deține titlul „Best Restaurant of the Year” de la TripAdvisor.

diez.md

Până a-și fonda compania de transport “Nova Lines” din Chicago, Mihai Sava a parcurs drumul de la șofer la proprietar, iar centura neagră pentru Taekwondo l-a învățat ce înseamnă disciplina și etica în afaceri cât și cum să ajungă să fie iubit și respectat de către angajații săi. Este din promoția primilor studenți care a venit în Chicago prin programul “Work and Travel”, iar mai bine de zece ani s-a regăsit în lumea oamenilor cu afaceri de milioane, scrie horainamerica.com.

Irina VanPatten: Când ai venit în America?

Mihai Sava: Am ajuns în SUA la sfârșitul primăverii 2007, iar în primele două săptămâni am locuit în Florida unde am început să lucrez pe un job oferit de agenție. Însă am decis să-mi dau demisia pentru că nu eram bine plătit. Așa am ajuns să-mi găsesc un job de chelner în Louisiana, job care m-a făcut să-mi dau seama la scurt timp că e nepotrivit pentru mine. Am lăsat jobul și am plecat la New York, iar acolo am lucrat ca valet parking cu permisul de conducere din Republica Moldova.

În momentul în care perioada de vară a luat sfârșit și trebuia să plec acasă, mi-am dat seama că nu am făcut suficienți bani cât mi-aș fi dorit, și am hotărât că nu mă pot întoarce așa acasă. Mai ales că mentalitatea dobândită prin sport  și anume tendința constantă de depășire a limitelor personale şi a talentului dincolo de situaţia actuală, pe care o aveam încă de atunci, m-a făcut să decid că trebuie să schimb situația în care mă aflam.

Am ajuns ca la sfârșitul anului  2007, încercând să obțin mai mulți bani, prin intermediul unor cunoscuți care lucrau în domeniul transportului, să găsesc o oportunitate să plec în Statul Washington, unde mi-am luat permisul de conducere CDL.

Iar din acel moment, timp de trei luni  am reușit să cutreier Statul American. Ulterior am ajuns în statul Illinois unde m-am și stabilit cu traiul, deținând la acel moment permisul de conducere CDL și doar 20 de dolari în buzunar.

I.V.  Cum ți-a venit ideea de a întemeia propria afacere?

M.S: Bineînțeles că nu a fost ușor la început; la un moment dat am ajuns să montez parchet (flooring). Nu eram obișnuit cu acest statut, îmi doream mai mult și eram hotărât ca într-o zi să ajung să fac ceva care-mi place și să nu depind de nimeni. Așa am început să analizez atent cum se lucrează cu oamenii  și cum se poate obține contracte de la o companie americană. In felul ăsta mi-a apărut instinctul de antreprenor.

M-am gândit în sinea mea că aș putea să mă descurc și pe cont propriu, mai ales că stăpâneam destul de bine limba engleză. In mai puțin de un an am înființat propria companie de pus parchet (flooring). Am cumpărat o dubă (van) cu echipament și am devenit contractor, direct în domeniul dat,  în care am activat în jur de 3 ani.

I.V. Pe lângă motivație, majoritatea afacerilor au nevoie și de un buget bine pus la punct, în special la început. Cum ți-a reușit la acest capitol?

M.S. Banii au venit prin multă muncă și motivație.  Pe timp de criză, unui șofer i se achită doar 32 de cenți pe milă, așa că ajunge la un venit de $5000-$6000 pe lună. În serviciile de montare a parchetului câștigam minimum $10000, dar uneori ajungeam și la $15000 pe lună. Lucram foarte mult, mă trezeam la 5 dimineața, luam joburile și deseori finisam munca la 12 noaptea. Povestea a continuat doi ani, până m-am epuizat fizic.

Am avut norocul că în 2010 industria de transport a început a ieși din recesiune și s-au deschis noi oportunități. Banii îi aveam deja adunați de la mica mea afacere de parchet, așa că doar la 25 ani am reușit să-mi cumpăr primul camion. Peste 5 zile  de la achiziție am ieșit în cursă, eram deja propriul meu șef. Mi-a luat mai puțin de un an ca să înțeleg cum se lucrează în industrie, și care este specificul unui șofer. Așa am ajuns să achiziționez alte patru camioane, iar la momentul actual numărul acestora depășește  cifra 100. 

I.V: Care e diferența între a fi un  șofer și a conduce o companie mare de transport?

M.S: Cu siguranță că sunt lucruri diferite, vorbim de alte atribuții și bineînțeles de alte responsabilități. Un șofer trebuie să conducă bine, să se organizeze pe sine însuși și să aibă grijă ca să fie în siguranță la drum.  In cazul în care se întâmplă o defecțiune, are loc un accident sau apare vreo problemă, de acestea se ocupă administratorul/șeful firmei.

E cu totul diferit când ești responsabil pentru 5 camioane, pentru că trebuie să faci totul absolut singur, începând cu încărcatul șoferilor și pâna la rezolvarea problemelor tehnice sau salarizare. Ai mai mulți oameni pentru care ești responsabil financiar.

E o experiență prin care trebuie să treci: de la 5 camioane la 10, de la 50 la o 100. Felul de organizare și structura de business se schimbă, când ai o sută de camioane nu poți fi disponibil pentru o sută de șoferi.  Așa ajungi să ai nevoie de persoane din diferite domenii și astfel să deschizi mai multe departamente bine definite (contabilitate,vânzări, resurse umane, marketing, etc).

I.V: Care sunt calitățile necesare ale unui șofer pentru fi angajat la compania Dvs?

M.S: Condițiile de angajare sunt dictate de companiile de asigurări. Companii care nu vor să-și asume riscuri și astfel solicită ca șoferii să aibă minim doi ani de experiență. Alt aspect important pentru un șofer este profesionalismul, atitudinea și accidentele  minime sau lipsa totală a acestora. Deoarece se ia în considerare registrul de siguranță (safety record), adică ne ajută foarte mult și baza Departamentului de Autovehicule unde sunt înregistrate toate accidentele șoferilor. Al treilea criteriu este verificarea locului de muncă anterior. Examinăm în ce relații a fost șoferul cu compania anterioară și în ce fel de circumstanțe a plecat.

I.V:  Putem vorbi de  etică de muncă la Nova Lines?

M.S: Pentru a avea o echipă puternică, profesionistă și integră este nevoie de a stabili o listă de reguli la locul de muncă.  Dacă angajatul este punctual, respectuos, prietenos cu colegii, profesionist în ceea ce face, sau dacă se implică în procesul muncii, cu siguranță va rămâne în echipa noastră. Deci, pot spune sincer și cu mândrie, compania noastră are etică și este transparentă. Asta se referă atât  la persoanele care fac munca de birou, cât și la șoferi. Acest aspect contează foarte mult pentru mine și m-a influențat și la practicarea sportului Taekwondo.

I.V: Taekwondo este o artă marțială care implică disciplină. Cât de mult te-a influențat acest sport? Și cum ai reușit să combini studiile cu sportul?

M.S:  Aș spune că Taekwondo mi-a format personalitatea pe care o am acum. Recunosc, am avut mai multă disciplină sportivă decât disciplină la studii. Din păcate,  în Republica Moldova nu avem parte de un sistem de învățământ bine gândit care să corespundă realității actuale, a economiei de piață. Ceea ce învăț nu este ceea ce vreau să știu, sau ceea ce m-ar fi interesat. Prin urmare, ajungi să fii obligat să înveți lucruri care nu-ți vor fi utile pe viitor, în locul a ceea ce vrei să știi sau ai fi curios să afli.

Când eram elev, mă duceam la școală doar pentru prezență, dar la sport mă duceam de plăcere. Așa am ajuns să particip la majoritatea competițiilor care au avut loc în perioada 1998-2007 și de fiecare dată reușeam să ajung pe primele 3 locuri,  atât în țară, cât și peste hotare. Practic, nu au fost zile să nu mă simt bine, ori să nu am bună dispoziție; nu conta dacă plouă sau ninge, mă duceam și făceam sport, indiferent de circumstanțe. În privința asta, eram foarte disciplinat, simțeam o responsabilitate, iar în prezent, disciplina din sport o aplic și la locul de muncă.

I.V. Care este atitudinea ta față de angajații companiei?

M.S: Pentru a avea o echipă puternică și profesionistă trebuie să investești emoțional în fiecare angajat. Intr- o companie cu o etică profesională sănătoasă relațiile se dezvoltă autentic, echipele se construiesc mai ușor, problemele se rezolvă mai repede, și evident apare un nivel ridicat de performanță. Așa am ajuns să fim ca o familie. Apreciez fiecare om și încerc să ofer ajutorul și susținerea necesară. Pentru mine este important ca angajații mei să se simtă apreciați și bine veniți la locul de muncă, de aceea, încerc să le acord atenție și sprijin oricând este nevoie.

horainamerica.com

Pe piața creditelor pentru imobil s-a produs un adevărat boom, mai ales în ultimii doi ani, după lansarea Programului guvernamental „Prima Casă”. În ultimii zece ani, suma creditelor noi pentru imobil, acordate anual de băncile comerciale, a crescut de peste 25 de ori, o evoluție mai impresionantă înregistrându-se în ultimii doi ani. Astfel, dacă în 2009 au fost contractate credite pentru imobil în sumă de 104,7 milioane de lei, în zece luni ale anului 2019 valoarea acestor împrumuturi s-a ridicat la 2 miliarde 626,1 milioane de lei, informează MOLDPRES.

Piața creditelor imobiliare a crescut după anul 2009, pe fondul reducerii ratei dobânzii, însă după criza bancară s-a prăbușit și și-a revenit abia în 2017, iar în anul următor s-a dublat, când rata dobânzii a coborât sub 7 la sută.

„După criza bancară și stoparea unor construcții, urmare a falimentării mai multor companii, băncile s-au reorientat, ele oferă credite persoanelor fizice care investesc în imobil”, a declarat pentru MOLDPRES economistul Veaceslav Ioniță. El afirmă că contractarea unui credit imobiliar devine rentabilă în condițiile în care rata dobânzii este sub 10 la sută, lucru care s-a întâmplat în anii 2017-2019.

În 2019, dobânda la creditele imobiliare a coborât la minimul istoric de 6,22 la sută lunar, însă pe fondul creșterii inflației, aceasta a revenit în octombrie la nivelul anului precedent.

Potrivit estimărilor economistului Ioniță, soldul creditelor ipotecare se cifrau în octombrie 2019 la 5,9 miliarde de lei, față de 1,5 miliarde în 2012.

„Cetățenii Republicii Moldova au cumpărat în trimestrul trei din anul curent, adică în perioada lunilor iulie - septembrie, 8,5 mii de apartamente, cheltuind circa 270 milioane de euro. Această cifră este dublă față de media înregistrată în ultimii ani. 72% din apartamente au fost procurate cu banii pe masă, cifră-record, nemaiîntâlnită până acum”, constată expertul.

Un număr de 3560 de persoane și-au procurat o locuință prin intermediul programului „Prima casă”, de la lansarea acestuia în martie 2018 și până în prezent. Potrivit datelor Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, suma totală a creditelor acordate de către bănci pentru procurarea celor peste 3 500 de locuințe constituie 1,78 miliarde de lei, iar suma garanțiilor active a depășit cifra de 891 milioane de lei.

Potrivit Biroului Național de Statistică, volumul lucrărilor de construcții la categoria „clădiri rezidențiale” a crescut, în nouă luni ale acestui an, cu 12,7 la sută față de anul precedent, până la 2,1 miliarde de lei.

moldpres.md

Doi agenți economici, care prestează servicii hoteliere în Chișinău au prejudiciat statul cu peste trei milioane de lei. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale a inițiat în acest caz un dosar penal pentru evaziune fiscală. În urma perchezițiilor efectuate la sediile celor două companii și la domiciliile administratorilor au fost depistate sume impunătoare de bani, acte de evidență dublă a contabilității și alte documente ce confirmă acțiunile infracționale.

În urma perchezițiilor desfășurate în rețeaua hotelieră, procurorii au sigilat o încăpere în care se aflau albituri, prosoape, perne, umbrele, mese și accesorii pentru mobilier, fără acte de proveniență. Cauza penală vizează evaziunea fiscală, care a fost comisă cu introducerea datelor denaturate în documentele contabile și fiscale privind veniturile și cheltuielile. Potrivit procurorilor, antreprenorii au tăinuit intenționat unele obiecte impozabile. Calculul efectuat arată că prejudiciul adus bugetului statului depășește trei milioane de lei. Cei vizați riscă o pedeapsă cu amendă în mărime de până la 350 de mii de lei sau închisoare pe un termen de până la cinci ani. În cazul hotelurilor, pedeapsa prevăzută de lege este amendă de până la 800 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

NTV Moldova

Niciun capitol sau subcapitol din ceea ce înseamnă Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană nu este lipsit de importanţă, oricum ar suna acesta, oricare ar fi produsul sau serviciul vizat, oricare ar fi ţinta asupra căreia ar urma să se resimtă impactul schimbărilor. Or, acest document, este până la urmă, o totalitate îngăduitoare a tuturor aspectelor vieţii. Avantajul pe care îl are Republica Moldova în acest proces complex de ajustare la standarde deja probate, e că ţara noastră găseşte undeva, în faţă, nişte modele care oferă aproape sută la sută garanţia schimbării lucrurilor în bine. Indiferent de domeniu.

Pornind de la specificul şi diversitatea grupurilor care coabitează în spaţiul comunitar, anume originea devine elementul care poartă cea mai mare valoare. Şi aici ne referim la originea produsului. Analizele care s-au făcut în scurta istorie de până la semnarea Acordului de Asociere şi după, arată că, aşa cum a fost în cazul tuturor statelor-membre ale comunităţii, Moldova dispune de un imens potenţial privind înregistrarea indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine.

Ne referim la Acordul de Asociere, dar trebuie să spunem că un elementar dialog între comunitatea internaţională şi Republica Moldova pe această dimensiune a început relativ mai devreme. Acordul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană cu privire la protecţia indicaţiilor geografice ale produselor agricole şi alimentare a fost semnat la Bruxelles pe 26 iunie 2012. Chişinăul a ratificat documentul cu aproape jumătate de an mai târziu ca acesta să intre în vigoare pe 1 aprilie 2013.

În jurul acestei date, conform înţelegerilor care decurg din actul semnat, fiecare parte asigură protecţia reciprocă a indicaţiilor geografice (IG) şi denumirilor de origine (DO) (RM-UE). În baza Acordului, pe teritoriul Republicii Moldova sunt protejate 3648 de IG/DO din UE; iar pe teritoriul UE sunt protejate – două denumiri de origine – Ciumai şi Romaneşti – şi indicaţii geografice din Republica Moldova – Codru, Divin, Valul lui Traian şi Ştefan Vodă.

O definiţie general acceptată a indicaţiei geografice ne cere să înţelegem că prin recunoaşterea acesteia se garantează protecţia producătorilor împotriva: oricărei utilizări, directe sau indirecte, a unei denumiri protejate; utilizării abuzive, imitării sau evocării originii (“de genul”, “de tipul”); oricărei indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului. Întrebarea e “de ce, totuşi, avem nevoie de IG?”.

Experţii în domeniu au suficiente argumente, printre care: ajută producătorii să obţină un supraprofit în schimbul garanţiei calităţii; ajută la distribuirea mai corectă şi echitabilă a veniturilor pe întreg lanţul de producere începând cu producătorii materiilor prime şi terminând cu comercianţii; valorifică locul de origine al produsului; creează locuri de muncă; preîntâmpină exodul rural. Pe segmentul de marketing, indicaţiile geo­grafice promovează diversificarea produselor; permite producătorilor să comercializeze produse evident diferenţiate care sunt destul de uşor de identificat, tot acestea oferind instrumente eficiente pentru păstrarea tradiţiilor locale şi a resurselor naturale, fiind parte distinctă a culturii grupurilor angajate în producerea şi promovarea acestora.

O privire “din dronă”, adică de ansamblu, ne ajută să găsim în Republica Moldova un potenţial imens în crearea unor produse cu calităţi deosebite, cum ar fi: vinuri, băuturi alcoolice, fructe, legume, nuci, caşcaval, unt, iaurt, carne, produse din carne, miere, uleiuri esenţiale, bere, ape minerale etc.

O simplă recitire a acestei liste de produse ne lasă să înţelegem că Republica Moldova intră pe piaţă cu o listă similară pe care o au multe alte ţări. Elementul distinct este până la urmă geografia acestora, specificul şi calitatea care decurge dintr-un şir de factori determinanţi.

Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS Viitorul a menţionat, în cadrul unei evaluări la acest subiect, că „dezvoltarea economică presupune, în primul rând, un efort intelectual considerabil, întrucât proprietatea intelectuală presupune nu numai creaţii tehnice, semne distinctive şi asociate, produse de marcă, nume comercial şi indicaţii geografice, dar şi protecţia împotriva concurenţei neloaiale. Pentru a face faţă concurenţei, agentul economic este impus să vină pe piaţă cu produse originale şi personalitate”.

Când spunem “potenţial”, avem deja pe masă un “pachet” cu produsele identificate şi aici vorbim despre băuturi, bucate, obiecte de meşteşugărit etc.

Potrivit lui Anatolie Fala, director de programe al Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală, au fost deja identificate 67 de produse, băuturi, bucate şi obiecte de meşteşugărit cu potenţial de înregistrat sub IG, DO şi Specialităţi Tradiţionale Garantate, inclusiv: Plăcinta rece de Şerpeni, Plăcinta Miresei din Crocmaz, Sărmăluţe “pitice de Lalova”, Brânza de capra din Teliţa, Salam de Domulgeni, Prune cu miez de nucă în vin roşu de Lalova, Vin de Răscăieţi, Pomuşoare sublimate de la Ustia, Miere de Codru şi de Condriţa, Lemn şi produse din lemn din Bulboaca şi Pohoarna, Împletitul din papură din Mitoc, Ceramică de la Casa Olarului, Ceramică de Iurceni şi de Ungheni ş.a. Expertul este de părere că „mediul de afaceri agricol din Republica Moldova este reprezentat predominant de un număr mare de exploataţii agricole de talie medie şi mică, pentru care înregistrarea, promovarea şi comerţul cu produse sub simbolul de IG înseamnă, în primul rând, asocierea producătorilor şi adoptarea comună a unui Caiet de sarcini şi de elemente tehnologice asemănătoare de toate entităţile grupului de fermieri”.

Dar experienţa ţărilor cu economii avansate arată că valorificarea potenţialului unei ţări nu se poate produce doar prin efortul producătorului. Este obligatorie implicarea constantă a statului, inclusiv prin crearea şi ajustarea cadrului legislativ şi a mecanismelor economice necesare.

În concluzie, dată fiind importanţa din ce în ce mai mare acordată denumirilor de origine şi indicaţiilor geografice atât la nivel european, cât şi la nivel internaţional, apreciem că înregistrarea acestor denumiri geografice de producătorii interesaţi devine un factor deosebit de important în activitatea lor comercială. Deşi legislaţia este complexă, iar parcurgerea procedurii de înregistrare presupune suficientă birocraţie, totuşi, avantajele pot fi citite uşor atunci când vedem că produsul pe care îl vindem este uşor de identificat nu doar ca origine, ci şi prin calitatea sa.

Constantin Olteanu

capital.market.md

Numărul medicamentelor incluse în Catalogul naţional de prețuri de producător la medicamente s-a redus cu aproape 50%, iar riscul de discontinuitate de stocuri a crescut semnificativ. Sunt câteva dintre concluziile analizei pieţei farmaceutice din Republica Moldova, efectuate de Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale în perioada august-noiembrie 2019.

AMDM, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale, a solicitat expertiză externă pentru a analiza impactul celor două acte legislative existente care reglementează formarea prețurilor la medicamente de uz uman asupra accesului pacienților la medicamente și asupra agenților economici.

Mai exact, a fost analizat numărul și tipul de produse înregistrate în Catalogul naţional de prețuri de producător la medicamente, proces care a scos la iveală o îngustare majoră a pieței farmaceutice în ultimii 6 ani: dacă în 2013 erau înregistrate 6249 de medicamente, în 2019 numărul lor s-a redus cu 43%.

AMDM susține că tendința scăderii numărului de competitori prezenți pentru fiecare denumire comercială internațională (DCI) - 1-2 producători este la fel de îngrijorătoare și favorizează reducerea în continuare a stocurilor în cazul în care unul dintre producători decide să se retragă de pe piaţă.

Expertiza internă a ADMD a scos în evidență următoarele constatări:

1. Odată cu implementarea Catalogului, a scăzut numărul de producători disponibili pe piață, iar scăderile de preț de producător anunţate nu s-au tradus întotdeauna în prețuri mai mici la nivelul pacienților;

2 Escaladarea numărului de medicamente importate în baza art. 11 alin. (7) al Legii nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică pare să fi creat multiple probleme în piață pentru agenții economici, nu în ultimul rând de natură de competiție neloială;

3. Lipsa corelării datelor între prețul de producător, prețul maximal de distribuție, prețul maximal cu amănuntul și suma fixă compensată de CNAM, a contribuit la lipsa transparenței asupra prețului de farmacie și limitarea capacității pacientului de a anticipa valoarea contribuției personale (co-plată).

unimedia.info

Ion Chicu: Guvernul nu va majora impozitele în anul viitor și va propune o serie de măsuri pentru îmbunătățirea climatului de afaceri

Declarația a fost făcută de șeful guvernului la întâlnirea de marți cu oamenii de afaceri din raionul Orhei, cu care a discutat problemele care îi frământă, pentru a determina cum autoritățile pot susține dezvoltarea afacerilor. „Vreau să știu din prima sursă care sunt viziunile oamenilor de afaceri și unde e necesar să intervină cabinetul de miniștri ca să dezvoltăm economia”, le-a spus premierul. Ion Chicu a menționat că obiectivul principal al Guvernului este să creeze un climat bun pentru dezvoltarea afacerilor. „Nu mai putem trăi pe credite și ajutoare venite din afara țării. Trebuie doar să muncim mai mult. Vă asigurăm că nu vom opera modificări în legislație și nu vom mări nicio taxă în următorul an. Ba din contra, vom veni cu un set de măsuri care ar putea îmbunătăți condițiile businessului moldovenesc”, a precizat prim-ministrul.

Agenții economici, inclusiv producătorii au apreciat deschiderea șefului Guvernului și i-au spus premierului că una dintre cele mai mari probleme o întâmpină la exportul produselor agricole. În context, prim-ministrul a dat asigurări că acest subiect va fi discutat, la nivel înalt, mâine la Moscova. La întâlnirea cu premierul au venit aproximativ 60 de oameni de afaceri din raioanele Orhei, Telenești și Rezina.

InfoMarket