Peste 86% din volumul total al exportului moldovenesc de mărfuri alimentare în prețuri curente revine cerealelor și producției din fructe și legume.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în ianuarie-august 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, Moldova a majorat exporturile de produse alimentare, în prețuri curente, cu 3,1%, până la $399,3 mln. Peste $343,8 mln (86,1% din volumul total al livrărilor) au revenit exporturilor de cereale și produse din fructe și legume. Exportul de fructe și legume în 8 luni din 2019 a fost de $171,55 mln, în creștere cu 0,9% comparativ cu perioada similară din 2018. În același timp, exportul de cereale și produse din cereale a crescut cu 17,7%, până la $172,28 mln. Livările de furaje (cu excepția cerealelor nemăcinate) au crescut cu 4,1%, până la $12,64 mln.

Exportul de lactate și ouă s-a redus cu 23,8%, până la $11,66 mln, iar exportul de zahăr, produse din zahăr, miere – s-a redus cu 43,3%, până la $10,64 mln. Livrările peste hotare de animale vii s-au redus cu 25,2%, până la $7,81 mln, de cafea, ceai, cacao, mirodenii - cu 6,8%, până la $6,28 mln. Exportul de carne și produse din carne s-a redus cu 3,8%, până la $4,45 mln, iar exportul de diferite produse și preparate alimentare a crescut cu 15,8%, până la $1,96 mln. Livrările de produse din categoria Pește, crustacee, moluște și nevertebrate de apă au crescut de 1,9 ori, până la $19,96 mii.

InfoMarket

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă.

Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

În nota informativă se menționează că, a fost efectuat și un studiu de fezabilitate a raionului Dubăsari privind oportunitatea deschiderii unei subzone economice libere în regiunea dată.

Potrivit datelor, valoarea totală a investițiilor în cadrul ZEL-urilor a constituit circa $402 mil., de 4 ori mai mult decât investițiile realizate în parcurile industriale. Totodată, ritmul de creștere a investițiilor în ZEL-urilor în anul 2018 a fost superior celui pe întreaga economie cu circa 12%, iar ponderea investițiilor ZEL în totalul investiților per economie a fost în anul 2018 de aproximativ 28%. De asemenea, exporturile din ZEL au constituit în anul trecut 9,3 mld. lei, în creștere cu 53% față de anul 2017. Valoarea totală a impozitelor și taxelor achitate de către rezidenții ZEL-urilor în anul 2018 a fost de peste 1 mld. lei sau de 2,4 ori mai mult decât în anul 2017.

Notă: Potrivit Legii nr. 26/2010 privind Zona Economică Liberă „Bălți”, în componența acesteia sunt incluse mai multe terenuri din mun. Bălți și Cahul, orașele Strășeni, Căușeni, Ștefan-Vodă, Cimișlia, Rezina, precum și un teren în mun. Chișinău.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Foto: ZEL „Bălți” (Bălți)

Operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești - compania „Danube Logistics” intenționează să extindă capacitatea de transbordare ale terminalului de mărfuri generale până la 1,5 mil. tone anual.

Surse din cadrul companiei au relatat pentru agenția INFOTAG că, despre aceasta a declarat directorul general al „Danube Logistics” SRL, Mathias von Tucher, în cadrul întrevederii cu Ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan.

Vorbind despre planurile investiționale ale companiei, Mathias von Tucher a menționat că măsurile de extindere vor fi implementate într-un interval de trei ani și vor include procurarea echipamentului suplimentar, precum și construcția unui nou chei cu o adâncime a apei de șapte mentri.

„Investițiile suplimentare în mărime de circa $10 mil. în proiectul extinderii terminalului de mărfuri uscate, cu acces larg, vor permite societății Danube Logistics L să facă față numărului tot mai mare de solicitări de transbordare a cerealelor, îngrășămintelor, cărbunelui, produselor din oțel, materialelor de construcție și a altor mărfuri uscate”, a spus directorul companiei.

El a propus companiilor, care intenționează să-și transbordeze mărfurile prin terminalul extins din Portul International Liber Giurgiulești să solicite informații suplimentare la oficiul „Danube Logistics” din Chișinău.

După cum a informat INFOTAG anterior, în anul 2018 volumul transbordărilor prin intermediul Portului Internațional Liber Giurgiulești a depășit pentru prima data nivelul de un million de tone, facilitând importuri din 33 țări și exporturi către 53 de țări.

„Danube Logistics” SRL este o societate subsidiară, al cărei proprietar unic este societatea olandeză „Danube Logistics Holding” BV, care deține, împreună cu BERD, interese economice aferente participațiunii sale în cadrul „Danube Logistics” SRL.

Compania este cel mai mare investitor din Portul Internațional Liber Giurgiulești, care a investit în dezvoltarea terminalelor de mărfuri uscate și lichide, precum și a infrastructurii business park-ului de pe teritoriul portului.

infotag.md

Suma de 7,6 milioane dolari Hong Kong (970.000 de dolari SUA) plătită de Johnny Cheung Shun-yee pentru un loc de parcare reprezintă cea mai mare sumă plătită vreodată pentru a parca un automobil în Hong Kong și posibil oriunde în lume.

Locul de parcare este amplasat în clădirea de birouri The Centre, al cincilea zgârie nori din Hong Kong, care în luna octombrie 2017 a devenit cea mai scumpă clădire de birouri din lume după ce a fost vândută pentru mai mult de cinci miliarde de dolari.

profit.ro

Cresc cele mai diverse soiuri de legume şi verdeţuri, iar mai apoi le vând în bază de abonament. Vorbim despre soţii Gori din satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, care şi-au transformat dorinţa de a mânca fructe şi legume cât mai sănătoase, într-o afacere de familie.

Coşul cu produse este distribuit săptămânal şi conţine tot ceea ce se găseşte în grădină în momentul livrării. Un abonament lunar costă în jur de 600 de lei.

"Ooo, iată m-am şi udat."

Soţii Gori cultivă legume de diferite soiuri aduse din 20 de ţări pe aproximativ 30 de ari. Unele verdeţuri nici nu sunt cunoscute la noi.

"Spanac, tomatino, fiuzales. Salate diferite. Muştar, rucola. Avem de două feluri", a declarat Valeriu Gori antreprenor satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi.


"Ocra nu este tradiţională pentru Moldova. Spanacul, mangoldul. Cheilul de vreo doi ani de zile îl introducem în Moldova", a declarat Nadejda Gori antrprenoare satul Gura Bîcului raionul Anenii Noi.

Pentru a evita să meargă la piaţă cu produsele pe care le cresc în grădină, soţii şi-au format o bază de clienţi, cărora le livrează câte un coş plin cu legume, în fiecare săptămână.

"Pentru consumator este foarte bine pentru că el îşi asigură un coş cu produse care este necesar pentru familia lui. Noi convenim la început, dacă cineva are restricţii şi nu poate să mănânce o legumă noi o înlocuim."

Pentru a diversifica coşul cu produse livrate, femeia pregăteşte şi conserve pe care le pune la dispoziţia consumatorilor. Preţul acestora variază între 40 şi 70 de lei.


"Tradiţionalul gogoşar.Salata de roşii cu castraveţi şi ceapă. Avem vânăta coaptă. Asta e noutatea anului. tomate cu adjică", a declarat Nadejda Gori antrprenoare satul Gura Bîcului raionul Anenii Noi.

Cei care locuiesc la oraş salută ideea acestor fermieri şi spun că îşi doresc să mânânce legume sănătoase pe care nu întotdeauna le găsesc la piaţă sau magazin.

"Cât ar costa, nu-i problemă, aş achita. Decât în marketuri."

"Totul este proaspăt, de casă. -Cât aţi fi disponibilă să achitaţi pentru un astfel de coş cu legume. - Nu ştiu.Acum toţi vor să cumpere legume de la oamenii care vin din sate."

Pe viitor, soţii Gori îşi doresc să obţină certificatul de calitate care ar demonstra că produsele pe care le cresc în grădină sunt eco, astfel încât acestea să poată ajunge şi la consumatorii de peste hotare.

publika.md

Potrivit cercetării Credit Suisse din Elveția, despre bunăstarea din lume, în 2019, indicele bunăstării în Moldova a fost de $12804 de persoană, iar PIB-ul pe cap de locuitor - $3669.

În ultimii 19 ani, nivelul bunăsătării populației Moldovei pe cap de locuitor a crescut de 13 ori – de la $981 în 2000 până la $12804 în 2019. Cei mai săraci din Europa sunt locuitorii din Ucraina, cu un indice al bunăstării de $8792 pentru unn adult și PIB de $3704 pe cap de locuitor.

În România, indicele bunăstării este de $43074 de persoană, iar PIB-ul pe cap de locuitor - $15596. Bunăstarea este definită în raportul Credit Suisse drept cost al activelor, inclusiv bunurilor imobile și investițiile în piața de valori, cu excepția datoriilor. Toată bunăstarea lumii pentru ultimele 12 luni (până la mijlocul anului 2019) a fost evaluate de experți la $361 trilioane. Bunăstarea per adult a crescut cu numai 1,2%, deși bunăstarea medie globală a ajuns la un nou record - $70850 de persoană. 

InfoMarket

O porţiune de pe strada 31 august, de lângă Spitalul de Urgenţă, arată ca după bombardament. Deşi acum două luni, aici a fost aşternut un strat proaspăt de asfalt, acesta deja se surpă, iar drumul e împânzit de gropi.

Tot transportul este nevoit să circule anume prin gropi, deoarece pe cealaltă parte a carosabilului stau toată ziua maşini parcate.

Culmea este că şi ambulanţele ce transportă pacienţii la Spitalul de Urgenţă tot pe aici trec!

publika.md

„Trans Oil Group” planifică să realizeze la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti un nou proiect în valoare de $22 mil. – construcţia noii uzine de prelucrare a uleiului.

Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta a anunţat şeful companiei, Vaja Jhashi, la întrevederea la port cu ministrul Economiei şi Infrastructurii, Vadim Brînzan, şi Ambasadorul SUA în Moldova, Dereck Hogan.

„Capacitatea uzinei este de 700 tone în 24 de ore, iar construcţia se va finaliza către începutul anului 2021. În cadrul proiectului vor fi utilizate cele mai moderne tehnologii, care există în prezent. Noile capacităţi de producere ale grupului „Trans Oil” în portul internaţional vor permite de majorat volumul exportului producţiei finite – ulei vegetal, în loc de materie primă – seminţe de floarea soarelui. Aceasta înseamnă că vom crea noi locuri de muncă cu un înalt nivel de tehnologizare, iar valoarea adăugată a producţiei va rămânea în Moldova”, a declarat managerul.

El i-a familiarizat pe oaspeţi cu activitatea companiei la port, menţionând că, în prezent, capacităţile „Trans Oil Group” asigură păstrarea a peste 70 de mii de tone de cerealiere.

„Urmează să fie pusă în funcţiune o linie pneumatică independentă pentru grâne cu o lungime de 515 metri şi o capacitate de transport de 250 t pe oră, care va uni ambele terminale ale grupului din port. În rezultatul acestui proiect, terminalele „Trans Oil Group” din portul Giurgiuleşti vor putea asigura trecerea a 1,6 mil. tone metrice pe an. Volumul investiţiilor în construcţia liniei pneumatice a constituit circa 1,6 mil. dolari”, a spus Vaja Jhashi.

El a menţionat că „această linie pentru culturi cerealiere este un proiect unic nu doar pentru Moldova, dar, în genere, în spaţiul european şi asiatic”.

„Sunt multe proiecte, în cadrul cărora, prin intermediul pneumaticii, se asigură transportarea unui anume tip de materiale de construcţie, dar pentru a face acelaşi lucru în cazul culturilor cerealiere şi a porumbului sunt necesari anumiţi parametri. E vorba şi de viteza fluxului şi de însuşi procesul de transportare. Producţia pe bandă circulă în loturi, dar cu asigurarea ambalajului aerian. Proiectul a fost realizat prin atragerea unei companii ruse şi a unei companii ucrainene. Pentru noi este foarte important să folosim noile tehnologii în business-ul nostru şi să le aducem în Moldova”, a subliniat şeful companiei.

infotag.md

Piața Globală a exporturilor de nuci este de circa 2,5 miliarde de dolari SUA anual, iar Republica Moldova deține 4,3% din această piață, exportând anual nuci în volum de 100-120 milioane de dolari, scrie pe o rețea de socializare economistul Veaceslav Ioniță, informează MOLDPRES.

Potrivit economistului, nucile joacă un rol important în exporturile producției agricole din Republica Moldova. Astfel, exportul lor este mai mare decât exportul tuturor fructelor și sâmburoaselor luate împreună.

Cel mai mare exportator de nuci din lume sunt Statele Unite ale Americii, ponderea cărora în total exporturi este de 39,5 la sută, urmată de Mexic, cu 22,5 la sută. Ucraina e pe locul cinci, cu o cotă de 5,3 la sută.

Potrivit datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în anul 2017, suprafața totală a plantațiilor de nuci din țară era de 24 mii de hectare (inclusiv plantațiile de nuc de tip pădure, a fâşiilor forestiere și a aleilor de-a lungul drumurilor). Recolta anuală de nuci se ridică la 18-40 mii de tone, în funcție condițiile climaterice.

Recent, producătorii de nuci au solicitat subvenții de la stat pentru crearea unor noi plantații. „Costurile de înființare a unei plantații de nuc diferă. Astfel, consider că, pentru 100-125 pomi per hectar este necesar ca valoarea subvenției să fie de 14 mii de lei, pentru 126-178 pomi – 20 mii de lei per hectar, iar pentru densitatea de 178-358 de pomi suma să constituie 30 mii de lei per hectar. Cred că este un lucru firesc, deoarece cheltuielile de înființare sunt diferite. Cu cât schema de plantare este mai densă, cu atât subvențiile trebuie să fie mai mari. Totodată, este necesar ca producătorii să treacă la producerea nucilor în sistem intensiv și să planteze soiuri noi. De multe ori, producătorii înființează livezile de nuc fără a lua în calcul dacă soiul plantat este sau nu productiv sau solicitat pe piață, iar o bună parte din plantații oferă mai puțin de jumătate de tonă per hectar, fiind soiuri slab productive și livezi bătrâne”, a declarat Oleg Tîrsînă, președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor de culturi Nucifere.

moldpres.md

În contextul angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere RM-UE, Serviciul Vamal promovează continuu noi facilități pentru agenții economici conformi, implicați în comerțului internațional, prin simplificarea procedurilor de vămuire. Astfel, în vederea accelerării traficului de mărfuri, începând cu 01 octombrie 2019, autoritatea vamală aplică procedura de validare a declarațiilor vamale pe culoarul albastru de control vamal, comunică mybusiness.md.

Culoarul albastru de vămuire reprezintă culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea verificărilor documentare și fizice, cu direcționare spre linia a doua de control vamal. Prin urmare, declarațiilor selectate pe culoarul albastru sunt validate automat, acestea fiind supuse unor verificări ulterioare.

Selectarea declarațiilor vamale pe culoarul albastru permite agenților economici să dispună de marfă imediat, fapt ce le conferă o serie de avantaje, precum excluderea cheltuielilor de staționare, reducerea timpului de vămuire, riscurile de depășire a termenelor de livrare a mărfurilor fiind, astfel, diminuate. Totodată, acest mecanism contribuie la accelerarea circuitului internațional în scopul facilitării comerțului transfrontalier, dar și la redirecționarea capacităților instituționale spre a doua linie de control.

Din punct de vedere tehnic, dacă până acum sistemul informațional distribuia declarațiile vamale, în baza analizei de risc, pe trei culoare de vămuire (verde - fără control, galben - control documentar și roșu – control documentar și fizic al mărfurilor), acum se pune în aplicare și culoarul albastru, ale cărui principii sunt similare cu cele ale culoarului verde (liber de vamă), aplicându-se, suplimentar, controlul ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale.

Este important de menționat că această procedură simplificată se aplică tranzacțiilor economice care nu sunt asociate unor riscuri fiscale majore și nu necesită efectuarea controlului fizic al mărfurilor.

Reiterăm că Serviciul Vamal este angajat plenar în dezvoltarea și implementarea consecventă a instrumentelor de simplificare a procedurilor vamale pentru agenții economici de bună-credință, promovând, în continuare, conformarea voluntară la respectarea legislației și îmbunătățirea climatului de legalitate a medului de afaceri.