Vadim Brînzan, ministrul Economiei și Infrastructurii, a anunțat că programul „Cetățenie prin Investiție” ar putea aduce Republicii Moldova încă 3,7 milioane de euro, pe lângă cele 545 de mii de euro, încasate anterior de la beneficiarii programului.

Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii “Politica Nataliei Morari” de la postul de televiziune TV8.

Ministrul Economiei și Infrastructurii susține că, din momentul instituirii programului, au fost recepționate 37 de dosare, dintre care cinci au fost finalizate cu emiterea pașapoartelor. „Până la momentul instituirii moratoriului au rămas 32 de dosare în lucru, patru au fost retrase de către aplicanți, un dosar a fost restituit de către secretariat și un dosar a fost respins de comisia de pe lângă Președintele țării.

Respectiv, șase dosare au ieșit, practic, din circuit. În total, au rămas 26 de dosare, dintre care 18 au fost finalizate. Iar încă opt dosare se află în proces de finalizare”, a declarat ministrul Brânzan. Asta înseamnă că aproximativ 50 de persoane ar urma să obțină cetățenia statului nostru. Potrivit oficialului, cele 26 de dosare depuse de potențiali beneficiari ai programului urmează să fie prezentate reprezentanților Comisiei de Acordare a Cetățeniei care, după evaluarea dosarelor, se vor expune pe marginea fiecărui dosar, cu recomandările de rigoare către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.

Reamintim că, până la instituirea de către Parlament a moratoriului asupra acordării cetățeniei moldovenești prin investiții, au fost procesate și acordate cetățenia Republicii Moldova în cazul a cinci dosare, ceea ce înseamnă acordarea cetățeniei pentru opt solicitanți și membrii familiilor acestora și au fost încasate 545 de mii de euro (aproximativ 10 milioane de lei). Astfel, suma totală obținută de către stat în urma implementării programului ar putea ajunge la 4,2 milioane de euro. Banii obținuți de către stat urmează a fi distribuiți pentru realizarea unor proiecte de maximă importanță, ce țin de infrastructură. Este vorba despre crearea conexiunilor pentru comunitățile rurale izolate, îmbunătățirea sistemelor de irigare pentru sectorul agricol, sau modernizarea transportului public.

CEO-ul Henley & Partners, Dr. Juerg Steffen, a comentat anterior că „Migrația investițională, fie că este cetățenie sau reședință prin investiții, este acum o metodă standard pentru statele suverane care adună capital în scopul atingerii unor obiective politice, cum ar fi: diversificarea economiei, crearea de noi locuri de muncă în sectoare noi, sau injectarea de capital în proiecte care nu îndeplinesc criteriile tradiționale de rentabilitate a investițiilor. Fie că este vorba despre state precum SUA, Marea Britanie, Portugalia, Malta sau Cipru, migrația investițională a adus beneficii semnificative suveranității și vieții sociale, datorită atragerii a aproape 25 de miliarde de dolari, iar această sumă continuă să crească. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova și cu cetățenii moldoveni pentru a reevalua și relansa pe deplin programul de obținere a cetățeniei prin investiții și pentru a aduce beneficii Republicii Moldova și cetățenilor acesteia datorită creșterii capitalului străin.

noi.md

Proiectul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) Agricultura Performantă în Moldova a lansat un nou apel de granturi pentru a susţine extinderea suprafeţelor irigate. Data limită de depunere a cererilor este 11 decembrie 2019, transmite MOLDPRES.

Proiectul anticipează acordarea în cadrul acestui apel de grant a aproximativ 1,4 milioane de lei. Valoarea unui grant poate varia între 300-700 de mii de lei, însă suma finală va depinde de activitățile prezentate în cererea de solicitare și de negocierea finală, de aceea poate fi mai mică sau mai mare decât suma specificată.

Activitățile care pot fi incluse în solicitarea de grant ar putea fi, dar nu se limitează la înființarea plantațiilor agricole de valoare înaltă pe terenuri consolidate (pomușoare, sere, livezi, pepiniere) care necesită irigare; inițiativele "Femei și apă" care angajează femeile să înceapă o afacere în agricultură sau să-și extindă activitatea de producție în zonele cu sisteme centralizate de irigare cu utilizarea tehnologiilor de irigare ş.a.

Finanțarea prin granturi poate fi solicitată de Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI), cooperative, grupurile de producători, producătorii și proprietarii de terenuri din zonele cu sisteme centralizate de irigare reabilitate.

Totodată, solicitanții de granturi urmează să vină și cu propria contribuție de cel puțin 20% din valoarea totală a activității pentru organizațiile non-profit și 50% din valoarea totală a activității pentru organizațiile comerciale.

Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova își propune în perioada 2016-2021 să contribuie la dezvoltarea sectorului agricol pentru a impulsiona creșterea economică și schimbările în localitățile rurale, sporind bunăstarea locuitorilor țării noastre. Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectul APM, împreună cu antreprenorii agricoli, Asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigare și alți parteneri, contribuie la majorarea profitabilității fiecărui hectar de teren agricol, creșterea calității și productivității produselor cultivate, sporirea vânzărilor pe piața locală și internațională și încurajarea parteneriatelor în sectorul agricol.

moldpres.md

Despre aceasta s-a discutat în cadrul celei de-a IV-a sesiuni a Comitetului mixte comercial moldo-american, desfăşurate la Chişinău, pentru a consolida relația bilaterală în domeniul comercial și investițional.

Delegația SUA a fost condusă de asistentul reprezentantului comercial pentru Europa și Orientul Mijlociu, Daniel Mullaney, iar delegația Republicii Moldova a fost condusă de ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan. Potrivit Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Statele Unite au salutat angajamentul țării noastre de a relua acceptarea importurilor de produse de origine animalieră în baza U.S. Wholesome Certificate.

Partea RM și-a exprimat aprecierea referitor la prezentarea Guvernului american privind oportunitățile intensificării utilizării Sistemului Generalizat de Preferințe (GSP). Reprezentanții guvernamentali de asemenea, au identificat pași concreți în vederea asigurării accesului pe piața RM a produselor americane. Ambele delegații au discutat despre măsurile de prevenire a introducerii barierelor de reglementare în calea comerțului de produse industriale și agricole, inclusiv, prin intermediul notificării internaționale a anumitor propuneri de reglementare. Aceștia au analizat, de asemenea, beneficiile protecției proprietății intelectuale, care sunt elemente esențiale pentru stimularea inovației, creativității și încurajarea exporturilor. În ceea ce privește mediul de afaceri, delegațiile au discutat despre reformele prioritare ale RM și intenția de a crea un mediu favorabil investițiilor internaționale.

Ambele părți au accentuat importanța transparenței, previzibilității și respectării statului de drept. Guvernul Republicii Moldova și-a reconfirmat interesul de a dezvolta un mecanism de evaluare al investițiilor și de a consolida securitatea cibernetică, salutând, în acest sens, asistența SUA. În cadrul discuțiilor, delegațiile au subliniat importanța proceselor de achiziții publice transparente, atât pentru Guvern, cât și pentru licitarea părților interesate și a exportatorilor din sectorul privat. Guvernul Moldovei a descris planurile sale de îmbunătățire a diplomației economice. Având în vedere relațiile comerciale și de investiții existente între țări și dorința de a crește aceste relații, partea moldovenească a menționat despre intenția de a crea un birou economic în Statele Unite.

InfoMarket

Peste 86% din volumul total al exportului moldovenesc de mărfuri alimentare în prețuri curente revine cerealelor și producției din fructe și legume.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în ianuarie-august 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, Moldova a majorat exporturile de produse alimentare, în prețuri curente, cu 3,1%, până la $399,3 mln. Peste $343,8 mln (86,1% din volumul total al livrărilor) au revenit exporturilor de cereale și produse din fructe și legume. Exportul de fructe și legume în 8 luni din 2019 a fost de $171,55 mln, în creștere cu 0,9% comparativ cu perioada similară din 2018. În același timp, exportul de cereale și produse din cereale a crescut cu 17,7%, până la $172,28 mln. Livările de furaje (cu excepția cerealelor nemăcinate) au crescut cu 4,1%, până la $12,64 mln.

Exportul de lactate și ouă s-a redus cu 23,8%, până la $11,66 mln, iar exportul de zahăr, produse din zahăr, miere – s-a redus cu 43,3%, până la $10,64 mln. Livrările peste hotare de animale vii s-au redus cu 25,2%, până la $7,81 mln, de cafea, ceai, cacao, mirodenii - cu 6,8%, până la $6,28 mln. Exportul de carne și produse din carne s-a redus cu 3,8%, până la $4,45 mln, iar exportul de diferite produse și preparate alimentare a crescut cu 15,8%, până la $1,96 mln. Livrările de produse din categoria Pește, crustacee, moluște și nevertebrate de apă au crescut de 1,9 ori, până la $19,96 mii.

InfoMarket

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă.

Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

În nota informativă se menționează că, a fost efectuat și un studiu de fezabilitate a raionului Dubăsari privind oportunitatea deschiderii unei subzone economice libere în regiunea dată.

Potrivit datelor, valoarea totală a investițiilor în cadrul ZEL-urilor a constituit circa $402 mil., de 4 ori mai mult decât investițiile realizate în parcurile industriale. Totodată, ritmul de creștere a investițiilor în ZEL-urilor în anul 2018 a fost superior celui pe întreaga economie cu circa 12%, iar ponderea investițiilor ZEL în totalul investiților per economie a fost în anul 2018 de aproximativ 28%. De asemenea, exporturile din ZEL au constituit în anul trecut 9,3 mld. lei, în creștere cu 53% față de anul 2017. Valoarea totală a impozitelor și taxelor achitate de către rezidenții ZEL-urilor în anul 2018 a fost de peste 1 mld. lei sau de 2,4 ori mai mult decât în anul 2017.

Notă: Potrivit Legii nr. 26/2010 privind Zona Economică Liberă „Bălți”, în componența acesteia sunt incluse mai multe terenuri din mun. Bălți și Cahul, orașele Strășeni, Căușeni, Ștefan-Vodă, Cimișlia, Rezina, precum și un teren în mun. Chișinău.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Foto: ZEL „Bălți” (Bălți)

Operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești - compania „Danube Logistics” intenționează să extindă capacitatea de transbordare ale terminalului de mărfuri generale până la 1,5 mil. tone anual.

Surse din cadrul companiei au relatat pentru agenția INFOTAG că, despre aceasta a declarat directorul general al „Danube Logistics” SRL, Mathias von Tucher, în cadrul întrevederii cu Ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan.

Vorbind despre planurile investiționale ale companiei, Mathias von Tucher a menționat că măsurile de extindere vor fi implementate într-un interval de trei ani și vor include procurarea echipamentului suplimentar, precum și construcția unui nou chei cu o adâncime a apei de șapte mentri.

„Investițiile suplimentare în mărime de circa $10 mil. în proiectul extinderii terminalului de mărfuri uscate, cu acces larg, vor permite societății Danube Logistics L să facă față numărului tot mai mare de solicitări de transbordare a cerealelor, îngrășămintelor, cărbunelui, produselor din oțel, materialelor de construcție și a altor mărfuri uscate”, a spus directorul companiei.

El a propus companiilor, care intenționează să-și transbordeze mărfurile prin terminalul extins din Portul International Liber Giurgiulești să solicite informații suplimentare la oficiul „Danube Logistics” din Chișinău.

După cum a informat INFOTAG anterior, în anul 2018 volumul transbordărilor prin intermediul Portului Internațional Liber Giurgiulești a depășit pentru prima data nivelul de un million de tone, facilitând importuri din 33 țări și exporturi către 53 de țări.

„Danube Logistics” SRL este o societate subsidiară, al cărei proprietar unic este societatea olandeză „Danube Logistics Holding” BV, care deține, împreună cu BERD, interese economice aferente participațiunii sale în cadrul „Danube Logistics” SRL.

Compania este cel mai mare investitor din Portul Internațional Liber Giurgiulești, care a investit în dezvoltarea terminalelor de mărfuri uscate și lichide, precum și a infrastructurii business park-ului de pe teritoriul portului.

infotag.md

Suma de 7,6 milioane dolari Hong Kong (970.000 de dolari SUA) plătită de Johnny Cheung Shun-yee pentru un loc de parcare reprezintă cea mai mare sumă plătită vreodată pentru a parca un automobil în Hong Kong și posibil oriunde în lume.

Locul de parcare este amplasat în clădirea de birouri The Centre, al cincilea zgârie nori din Hong Kong, care în luna octombrie 2017 a devenit cea mai scumpă clădire de birouri din lume după ce a fost vândută pentru mai mult de cinci miliarde de dolari.

profit.ro

Cresc cele mai diverse soiuri de legume şi verdeţuri, iar mai apoi le vând în bază de abonament. Vorbim despre soţii Gori din satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, care şi-au transformat dorinţa de a mânca fructe şi legume cât mai sănătoase, într-o afacere de familie.

Coşul cu produse este distribuit săptămânal şi conţine tot ceea ce se găseşte în grădină în momentul livrării. Un abonament lunar costă în jur de 600 de lei.

"Ooo, iată m-am şi udat."

Soţii Gori cultivă legume de diferite soiuri aduse din 20 de ţări pe aproximativ 30 de ari. Unele verdeţuri nici nu sunt cunoscute la noi.

"Spanac, tomatino, fiuzales. Salate diferite. Muştar, rucola. Avem de două feluri", a declarat Valeriu Gori antreprenor satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi.


"Ocra nu este tradiţională pentru Moldova. Spanacul, mangoldul. Cheilul de vreo doi ani de zile îl introducem în Moldova", a declarat Nadejda Gori antrprenoare satul Gura Bîcului raionul Anenii Noi.

Pentru a evita să meargă la piaţă cu produsele pe care le cresc în grădină, soţii şi-au format o bază de clienţi, cărora le livrează câte un coş plin cu legume, în fiecare săptămână.

"Pentru consumator este foarte bine pentru că el îşi asigură un coş cu produse care este necesar pentru familia lui. Noi convenim la început, dacă cineva are restricţii şi nu poate să mănânce o legumă noi o înlocuim."

Pentru a diversifica coşul cu produse livrate, femeia pregăteşte şi conserve pe care le pune la dispoziţia consumatorilor. Preţul acestora variază între 40 şi 70 de lei.


"Tradiţionalul gogoşar.Salata de roşii cu castraveţi şi ceapă. Avem vânăta coaptă. Asta e noutatea anului. tomate cu adjică", a declarat Nadejda Gori antrprenoare satul Gura Bîcului raionul Anenii Noi.

Cei care locuiesc la oraş salută ideea acestor fermieri şi spun că îşi doresc să mânânce legume sănătoase pe care nu întotdeauna le găsesc la piaţă sau magazin.

"Cât ar costa, nu-i problemă, aş achita. Decât în marketuri."

"Totul este proaspăt, de casă. -Cât aţi fi disponibilă să achitaţi pentru un astfel de coş cu legume. - Nu ştiu.Acum toţi vor să cumpere legume de la oamenii care vin din sate."

Pe viitor, soţii Gori îşi doresc să obţină certificatul de calitate care ar demonstra că produsele pe care le cresc în grădină sunt eco, astfel încât acestea să poată ajunge şi la consumatorii de peste hotare.

publika.md

Potrivit cercetării Credit Suisse din Elveția, despre bunăstarea din lume, în 2019, indicele bunăstării în Moldova a fost de $12804 de persoană, iar PIB-ul pe cap de locuitor - $3669.

În ultimii 19 ani, nivelul bunăsătării populației Moldovei pe cap de locuitor a crescut de 13 ori – de la $981 în 2000 până la $12804 în 2019. Cei mai săraci din Europa sunt locuitorii din Ucraina, cu un indice al bunăstării de $8792 pentru unn adult și PIB de $3704 pe cap de locuitor.

În România, indicele bunăstării este de $43074 de persoană, iar PIB-ul pe cap de locuitor - $15596. Bunăstarea este definită în raportul Credit Suisse drept cost al activelor, inclusiv bunurilor imobile și investițiile în piața de valori, cu excepția datoriilor. Toată bunăstarea lumii pentru ultimele 12 luni (până la mijlocul anului 2019) a fost evaluate de experți la $361 trilioane. Bunăstarea per adult a crescut cu numai 1,2%, deși bunăstarea medie globală a ajuns la un nou record - $70850 de persoană. 

InfoMarket

O porţiune de pe strada 31 august, de lângă Spitalul de Urgenţă, arată ca după bombardament. Deşi acum două luni, aici a fost aşternut un strat proaspăt de asfalt, acesta deja se surpă, iar drumul e împânzit de gropi.

Tot transportul este nevoit să circule anume prin gropi, deoarece pe cealaltă parte a carosabilului stau toată ziua maşini parcate.

Culmea este că şi ambulanţele ce transportă pacienţii la Spitalul de Urgenţă tot pe aici trec!

publika.md