Anunțul a fost făcut de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, la inițiativa instituției și a Agenției Proprietății Publice se inițiază un dialog consultativ cu mediul de afaceri național și internațional privind stabilirea conceptului final al proiectului și demararea construcțiilor în proximitatea Arenei Chișinău.

Potrivit comunicatului, la 24 august 2018 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a semnat un acord de Parteneriat Public Privat pentru proiectarea, finanțarea și construcția arenei polivalente de interes național “Chișinău ARENA” pe o suprafață de 10 ha și alocate suplimentar proiectului cca. 59 ha pentru dezvoltarea infrastructurii amplasate pe teritoriul din extravilanul comunei Stăuceni.

ARENA polivalentă urmează a fi dată în exploatare până la finele anului 2019 și va putea găzdui diverse evenimente sportive, culturale, recreaționale la cele mai înalte standarde internaționale. În acest sens, Guvernul Republicii Moldova în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenția Proprietății Publice și Ministerul Educației, Cercetării și Culturii, lansează un apel către mediul de afaceri privind înaintarea conceptelor de valorificare și dezvoltare a terenului cu suprafața de 59 ha care să aducă valoare adăugată Obiectivului existent (Arena polivalentă) și (ii) participarea nemijlocită în calitate de ofertant dezvoltator la construirea complexului arhitectural, în bază de concurs public. La fel, urmează identificarea unui operator cu experiență internațională în domeniul gestiunii obiectivelor de menire socio-culturală, care să preia în gestiunea sa o parte din proiectul “Chișinău ARENA”în baza unui contract de performanță de managementatribuit prin concurs public, pe un termen limitat, având la bază achitarea unei redevențe anuale.

Orice concept, propuneri, dar și întrebările suplimentare spre consultare, pot fi transmise până la data de 03 decembrie 2019, la e-mail-ul: , Ion Potlog, consilier, Ministerul Economiei și Infrastructurii. Prezentarea proiectului urbanistic zonal poate fi descărcat urmând linkul: https://cloud.mail.ru/stock/24G8kzGRiC81qkMKk9VsB6fi.

InfoMarket

Avem o idee rămasă moştenire încă de prin anii 90, odată adoptată o lege va fi şi realizată, iar lucrurile se vor schimba, vor merge bine. Şi ne-am convins, de cele mai multe ori, că nu este chiar aşa, că cei cu implementatul legilor nu se grăbesc, ba uneori chiar ei sunt acei care nu respectă buchia legii şi nimic nu se schimbă, iar lucrurile merg aşa cum au mers, ba uneori din rău în mai rău.

Legea deoffshorizării, aflată încă în fază de proiect, a generat mari speranţe că, în sfârşit, s-a găsit plasa de siguranţă care va sta în calea banilor din paradisurile fiscale. Economistul Veaceslav Negruţă afirma, într-o postare pe o reţea de socializare, că acest proiect de lege „este exact acel buton de apăsat pentru deoligarhizare reală. Oligarhiile s-au alimentat financiar şi au existat atâta timp cât prin offshore-uri erau asigurate noi active, contracte şi parteneriate preluate de la stat sau de la oameni de afaceri, ca ulterior să li se asigure venituri şi bunăstare prietenilor fideli ai oligarhului. După încercările şi eşecurile din 2012 şi 2015, în sfârşit, un proiect de lege pe deoff­shorizare ajunge în Parlament pentru dezbateri”.

Este aşa şi nu chiar, căci trebuie să mai fie oamenii care apasă acel buton. Şi dacă nu va exista o monitorizare a implementării legii, dacă aceasta nu va fi respectată şi se vor găsi mulţi să o ocolească, vom rămâne iarăşi cu o lege bună, dar efect zero sau puţin peste zero.

Ce prevede noua lege?

Proiectul de lege, ce a trecut deja de Guvern şi a ajuns pe masa Parlamentului, înseamnă, în primul rând, restricţii.

Restricţii pentru fluxurile venite din paradisuri fiscale în procesele de privatizare, concesiune, achiziţii publice şi parteneriat public-privat pentru participanţii din zonele offshore.

Persoanele fizice şi juridice din zonele offshore nu vor fi admise să participe direct sau indirect la procesele de privatizare, concesiune, achiziţii publice şi parteneriat public-privat. De asemenea, după încheierea tranzacţiilor privind privatizarea, concesionarea, achiziţia publică, se propune excluderea posibilităţii de transfer post-contractare a obligaţiilor şi a sarcinilor de executare a contractelor cu statul de către contractant – către o persoană terţă din zonele offshore (ultimul exemplu în acest sens este schimbarea acţionarilor firmei ce a luat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău, schimbare efectuată departe de ochii autorităţilor, dar şi pârghiilor de influenţare a acestora – n.r.). Adiţional, în vederea definirii beneficiarului efectiv se propune reducerea baremului de la 25 la sută la 1 la sută din acţiuni sau din dreptul de vot deţinut de o persoană fizică, în scopul excluderii riscurilor de divizare intenţionată a cotelor de participare în tranzacţiile cu bunurile statului.

Totodată, s-a propus completarea informaţiei, listei şi documentelor care vor fi prezentate de participanţi în tranzacţiile menţionate cu un document special sub formă de declaraţie/chestionar prin care se va identifica pertinenţa şi competenţa persoanei fizice şi juridice.

Mai mult, elaborarea şi stabilirea listei jurisdicţiilor ce nu implementează standarde internaţionale de transparenţă (offshore), cât şi realizarea metodologiei de stabilire a acestor jurisdicţii, se propune să fie atribuite Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

La fel, a fost propusă includerea întreprinderilor municipale, instituţii­lor publice şi societăţilor comerciale cu o cotă majoritară sau integrală de stat în lista entităţilor care vor raporta riscurile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului în tranzacţii către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Suplimentar, având în vedere că, atât Banca Naţională a Moldovei, cât şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare au identificat fiecare câte o listă a ţărilor offshore, s-a propus analiza oportunităţii de elaborare a unei singure liste unice care urmează să fie utilizată de către toate entităţile care cad sub incidenţa legii.

De asemenea, se prevede completarea Codului penal cu norme mai aspre pentru nerespectarea prevederilor proiectului de lege pentru care a fost aprobat avizul Guvernului.

Acestea-s prevederile principale ale proiectului, care mai trebuie să treacă prin dezbaterile din Parlament şi abia după adoptare vor deveni lege.

De ce avem nevoie de această lege?

„Regimul oligarhic a încercat să transforme Republica Moldova într-o zonă offshore. A implicat statul într-o sumedenie de tranzacţii şi contracte cu firme offshore care au condus la pagube enorme pentru stat. Furtul bancar a avut loc inclusiv prin folosirea companiilor offshore. Concesionarul Aeroportului la fel e controlat de o firmă offshore”, a comentat premierul Maia Sandu.

Potrivit Global Financial Integrity, fluxurile financiare ilegale privind Republica Moldova reprezintă circa 1,2 miliarde de dolari SUA anual. Suma totală a fluxurilor ilicite de capital estimate pentru ultimii 10 ani depăşeşte 10 miliarde de dolari SUA. E mult? E puţin? Comparaţi: în 2018 veniturile la bugetul de stat au fost de 36,4 miliarde lei. Aşadar, suma fluxurilor financiare ilegale în zece ani a fost comparabilă cu veniturile la bugetul de stat pe 5 ani.

Cronica scrisă „cu bani murdari”

Invazia banilor din paradisurile fiscale nu este de astăzi sau de ieri. Preluarea unor acţiuni sau afaceri de firme offshore sunt destul de frecvente şi dacă e să ne amintim anii 90, atunci bănuiesc că totul a pornit încă de acolo.

În septembrie 2011, presa scria că, companii, care deja “şi-au dat arama pe faţă” şi persoane necunoscute au deposedat fraudulos acţionari din Slovenia şi Olanda de acţiunile (27,5%) pe care le deţin în Moldova-Agroindbank pe care le-au transferat unor companii din zonele offshore, în urma unui litigiu fals arbitrat în St. Petersburg. La fel, în urma unei decizii de judecată a fost preluat de o firmă offshore din Seychelles un pachet de 78,61 la sută din acţiunile Universalbank.

În acelaşi an se constata că, în pofida eforturilor depuse de Banca Naţională a Moldovei, există prea puţină transparenţă în ceea ce priveşte proprietarii băncilor. „Acest fapt nu numai instigă la un comportament ilegal şi pune în pericol stabilitatea financiară, dar şi creează riscuri pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, precum şi invocă temeri privind reputaţia întregului sistem bancar”, recunoaşte Guvernul şi Banca Naţio­nală a Moldovei în Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice şi financiare din ianuarie 2012. A trebuit să treacă şase ani ca să se facă mai multă lumină în acţionariatul băncilor.

În noiembrie 2012, este elaborat un proiect de lege, potrivit căruia agenţii economici din Republica Moldova care efectuează tranzacţii prin zonele offshore ar putea să fie obligaţi să achite o taxă de 10 la sută din suma venitului obţinut, proiect respins ulterior. Potrivit unor estimări, anual agenţii economici efectuează circa 15 mii de tranzacţii prin zonele offshore, valoarea acestora ridicându-se la 5 miliarde de lei, se constata la vremea ceea.

În primăvara anului 2013, Parlamentul a adoptat un proiect de lege, potrivit căruia companiile offshore nu vor mai avea dreptul să aibă acţiuni în băncile moldoveneşti, iar cele care deţin participaţii în instituţiile financiare vor fi obligate să le înstrăineze. Pentru a obţine permisiunea Băncii Naţionale, potenţialii achizitori vor fi obligaţi să indice identitatea deţinătorilor direcţi sau indirecţi ai acţiunilor, precum şi cota acestora.

Schimburile comerciale prin zonele offshore efectuate de agenţii economici din Republica Moldova s-au ridicat la 5,5 miliarde de lei, în anul 2012, se constată în raportul de audit al activităţii Serviciului Vamal. Aceste tranzacţii duc la majorarea artificială a preţurilor mărfurilor şi produselor, constatau experţii. Moldova a exportat mărfuri şi produse prin offshore în sumă de 1,4 miliarde de lei şi a importat în valoare de 4,1 miliarde de lei. Cele mai multe tranzacţii s-au făcut prin Panama, Belize şi Seychelles.

În octombrie 2014, ziarul The Independent scria că cel puţin 19 companii din Marea Britanie şi Republica Moldova sunt suspectate de implicare într-un caz de spălare a 20 de miliarde de dolari. Banii au venit prin Federaţia Rusă şi au ajuns la firme offshore în urma unor procese de judecată. Judecători din Republica Moldova au emis peste 50 de ordine în cadrul acestei operaţiuni, certificând plata unor datorii în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, mai scria publicaţia.

În martie 2016, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei Moldasig este bănuit că ar fi dobândit prin înşelăciune peste 17 mii de acţiuni ale Moldova Agroindbank şi a prejudiciat acţionarii băncii cu aproape 20 milioane de lei. Tranzacţiile au fost operate pe conturile unei companii offshore.

O lună mai târziu, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) a prezentat în cadrul unei dezbateri publice analiza „Vulnerabilităţile legislaţiei Republicii Moldova în domeniul financiar şi fiscal în contextul jurisdicţiilor offshore”.

„Sunt absolut necesare supravegherea şi colectarea adiţională de informaţii privind firmele originare din/sau strâns legate cu jurisdicţii offshore/…/ Mecanismul actual de stabilire a jurisdicţiilor care nu se conformează standardelor internaţionale de transparenţă este în mâinile BNM şi nu se bazează pe criterii obiective şi o metodologie de aprobare a listei. În al doilea rând, reforma trebuie să fie extinsă asupra tuturor formelor de întreprinderi, care ar putea acţiona în calitate de instrumente potenţiale de camuflare a beneficiarilor efectivi”, a comentat analistul IPRE, Iulian Rusu.

În anul 2015, investitorii străini şi-au retras investiţiile din Republica Moldova în volum de 440 milioane de dolari SUA, scrie pe pagina sa de Facebook economistul Veaceslav Ioniţă, cu referire la un raport al Băncii Naţionale a Moldovei. “BNM a prezentat raportul Investiţiilor Străine Directe pe ţări. Pentru prima dată în istoria de 25 de ani a ţării, investiţiile străine directe s-au redus cu 440 milioane de dolari SUA. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat de la declararea independenţei Republicii Moldova până în prezent. /…/ Este uşor de observat că marea majoritate a investiţiilor retrase din Republica Moldova sunt din zonele offshore”, a menţionat Ioniţă.

Şi aceste exemple pot fi continuate până la nesfârşit. Problema este că în majoritatea cazurilor operaţiunile prin zonele offshore au fost ilegale, au cauzat pierderi de milioane şi de miliarde economiei moldoveneşti, au compromis însăşi transparenţa afacerilor. De aceea este atât de important să avem o lege, dar care să fie realizată în practică, care ar face lumină într-un domeniu care e obişnuit deja să intre prin uşa din spate în afaceri şi să activeze într-un mediu tenebros.

Vlad Bercu

capital.market.md

Anunţul a fost făcut de către președintele Consiliului de administrație al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, într-un interviu pentru „Capital Market”, menționând că această datorie a fost formată ca urmare a datoriilor întreprinderilor din sectorul termoenergetic al Moldovei (mai mult de 2,7 miliarde de lei), diferențe negative de curs valutar, pierderi operaţionale ale SA „Moldovagaz” și a întreprinderilor sale din cauza reglementărilor tarifare și alți factori.

Referitor la nivelul de plată a consumatorilor finali în 2019, șeful Moldovagaz a spus că, potrivit datelor din 10 septembrie, 95,6% din consumatorii casnici şi 92,2% din agenţi economici au achitat pentru gazul natural. 

InfoMarket

Încă 54 de proiecte investiționale vor beneficia de susținere financiară în sumă de 13,54 mln de lei prin Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”, dedicat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul întâi ale acestora. Contractele de finanțare nerambursabilă au fost semnate marți, 1 octombrie, la Chișinău, transmite MOLDPRES.

Potrivit estimărilor Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), în urma implementării celor 54 de proiecte investiționale vor fi create și menținute circa 200 locuri de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 32,39 mln de lei.

Întreprinderile beneficiare sunt localizate în 21 raioane ale țării. 14,8% dintre acestea își desfășoară activitatea în municipiile Chișinău și Bălți, iar 85,2% – în mediul rural.

Conform datelor ODIMM, cei 54 de beneficiari vor investi în afacerile lor remitențele provenite din 16 state: Belgia, Danemarca, Federația Rusă, Franța, Germania, Irlanda, Israel, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Republica Cehă, România, SUA, Turcia și Ucraina.

Directorul general al ODIMM, Iulia Costin a declarat astăzi că Pare 1+1 este unul dintre cele mai solicitate și mai longevive programe. Pentru a primi banii din partea statului, beneficiarii vor trebui să demonstreze o investiție de până 250 mii de lei, bani primiți sub formă de remitențe de peste hotare. „Aveți șase luni la dispoziție pentru îndeplinirea investiției. Dacă veți reuși să faceți acest lucru în trei zile și ne aduceți documentele confirmative, atunci noi vă transferăm rapid grantul pe care trebuie să-l primiți. Dar, în primul rând este obligația dvs., ca cei 250 mii de lei care ați declarat că sunt munciți și atrași de peste hotare sub formă de remitențe trebuie să se regăsească pe contul întreprinderii create. De acolo, din numele companiei, trebuie să faceți toate achizițiile. Ulterior, aduceți la ODIMM documentele necesare și atunci noi ne onorăm foarte rapid obligațiunea, pentru că banii pentru contractele dvs. sunt deja la ODIMM”, a precizat Iulia Costin.

Programul „PARE 1+1” este implementat de ODIMM din 2010 și are drept scop mobilizarea resurselor umane și financiare ale moldovenilor aflați la muncă peste hotare în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova. Programul este finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile Uniunii Europene. Acesta va fi extins până în anul 2021.

moldpres.md

Potrivit legislaţiei, de la 1 martie 2020, Moldova va renunţa la semnalul tv analogic și va trece complet la semnalul digital.

Anunţul a fost făcut joi, la un briefing, de către președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Adrian Lebedinschi. Potrivit agenţiei infotag, el a spus că, în acest sens, Ministerul Economiei și Infrastructurii va solicita Consiliului Audiovizualului să recomande instituţiilor media să promoveze spoturi publicitare pregătite prin care să informeze cetățenii despre necesitatea de a trece la televiziunea digitală.

„Au fost procurate 9 mii de echipamente de recepție a serviciului de televiziune digitală, care, prin intermediul Ministerului Economiei, vor fi repartizate persoanelor cu venituri mici și persoanelor social-vulnerabile. Echipamente de recepție suplimentare vor fi cumpărate, dacă va fi o cerere crescută, pentru a maximiza pînă în martie accesul cetățenilor la informațiile digitale”, a spus deputatul.

El a spus că în cadrul discuțiilor între autoritățile responsabile, s-a ajuns la înţelegerea de a extinde multiplexul „A” de la 15 la 18 canale de televiziune. Aceasta înseamnă că persoanele care au acces gratuit la televiziunea digitală vor putea viziona mai multe canale decît era prevăzut anterior. Inițial, tranziția la televiziunea digitală în Moldova și renunţarea la televiziunea cu semnal analog a fost planificată pentru 1 ianuarie 2018.

noi.md

În anul curent, producătorii moldoveni vor obține o recoltă de mere de circa 670 mii de tone, cantitate practic similară cu cea de anul trecut, conform prognozelor Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Moldova „Moldova Fruct”, informează MOLDPRES.

Solicitat de agenție, directorul Asociației, Iurie Fală, a declarat că din totalul merelor recoltate, 200 – 240 mii de tone vor fi exportate, 370 mii tone vor ajunge la procesare, iar alte 60 mii de tone vor fi destinate consumului intern. Potrivit lui Fală, cele mai multe mere moldovenești sunt exportate în Federația Rusă, Belarus și Kazahstan.

Iurie Fală a precizat că în acest an, din cauza condițiilor meteo, cantitatea merelor destinate procesării va crește. „Avem producție de calitate, dar totuși mai multe mere vor fi destinate procesării, deoarece în unele regiuni livezile au fost afectate de grindină, polenizarea s-a produs în condiții mai friguroase decât de obicei, ceea ce a influențat formarea fructelor, iar ploile din primăvară și de la începutul verii au îngreunat implementarea măsurilor de protecție contra bolilor și dăunătorilor”, a menționat directorul Asociației „Moldova Fruct”.

Iurie Fală a mai adăugat că procesatorii propun un preț tot mai mic de achiziție a merelor, ceea ce-i nemulțumește pe producători, care susțin că ar putea suporta pierderi. În aceste condiții, producătorii și procesatorii de mere s-au întrunit recent într-o ședință la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului la care agricultorii au solicitat un preț de achiziție a merelor la procesare egal cu prețul oferit pe piețele regionale.

Potrivit prognozelor, în acest an, recolta de mere din Uniunea Europeană ar putea scădea cu circa 20 la sută. Totodată, se estimează că Polonia va recolta cu circa 44% mai puține mere.

moldpres.md

Reprezentanţii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) au participat la conferinţa „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova”, desfăşurată la Chişinău. Evenimentul a fost organizat sub auspiciul Băncii Naţionale din Moldova în parteneriat cu Asociaţia Analiştilor Financiari Certificaţi.

În adresarea sa de salut către participanţii conferinţei, Valeriu Chiţan, preşedintele CNPF, a specificat următoarele: “În prezent, piaţa de capital autohtonă reprezintă un exemplu mai particular în sensul unei pieţe emergente: număr restrâns de entităţi emitente şi investitori, lichiditate redusă, lipsă de plasamente publice şi investitori instituţionali, nivel scăzut al complexităţii pieţei, iar diversitatea instrumentelor financiare emise şi tranzacţionate pe piaţă se limitează doar la acţiuni ordinare. Spre exemplu, nu putem vorbi de o piaţă a creanţelor corporative, iar tranzacţionarea valorilor mobiliare de stat cu termen de scadenţă mai mare de un an nu se produce prin intermediul mecanismelor pieţei reglementate sau ale sistemului multilateral de tranzacţionare. Apropo, experienţa unor economii în tranziţie arată că dezvoltarea nu se poate rezuma la deschidere economică şi liberalizare, privatizare. Fără pieţe nu te poţi dezvolta, dar trebuie să le şi “învingi” pentru a trece în liga economiilor dezvoltate.

Prin urmare, în pofida acestor slăbiciuni instituţionale, edificarea încrederii şi dezvoltarea unei infrastructuri solide a pieţei de capital constituie un deziderat pentru CNPF şi este fundamentală pentru dezvoltarea R. Moldova pe termen lung.

În calitate de autoritate publică responsabilă de piaţa de capital folosesc acest prilej pentru a mă adresa, cu multă consideraţie, către Banca Naţională, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Infrastructurii – girul cărora în formularea politicilor macroeconomice contează – cu un apel: este imperios necesar să depăşim sindromul autismului şi să cuantificăm punctul de inflexiune. În acest sens, se reclamă regândirea şi punerea în aplicare a unui mix de politici structurale, fiscale şi monetare convergente în crearea unui mediu autentic atractiv apariţiei noilor instrumente tranzacţionate pe piaţa de capital locală, inclusiv prin valorificarea unei sinergii pe măsură. Potrivit Fondului Monetar Internaţional, cheltuielile de capital sub forma investiţiilor constituie o componentă cheie a celor trei locomotive – de rând cu comerţul exterior şi consumul intern – care asigură creşterea economică. Vreau să reţineţi – această concluzie, care a urmat imediat în perioada post-criză acum un deceniu, îi aparţine dnei Christine Lagarde, şefa FMI, exprimată cu ocazia unei vizite la Bucureşti”.

În concluzie, dl Chiţan a remarcat: “Rezum, prin a exprima convingerea că prezentul For va avea parte de dezbateri exploratorii, cu abordări complexe, prin care se vor identifica soluţii aferente remedierii deficitului de preocupări consacrate şi sistemice, pentru restartarea instrumentelor financiare”.

În cea de-a doua parte a conferinţei, Nina Dosca, vicepreşedintele CNPF, şi Vladimir Rusnac, şeful Direcţiei generale participanţi profesionişti piaţa de capital în cadrul CNPF, au prezentat principalele aspecte ale cadrului de reglementare a instrumentelor financiare pe piaţa de capital, caracteristicile pieţei de capital locale, inclusiv ultimele amendamente privind facilitarea şi punerea în circulaţie a instrumentelor financiare.

În context, Nina Dosca s-a referit la rolul autorităţii de reglementare şi al participanţilor profesionişti în dezvoltarea pieţei de capital, precum şi necesitatea promovării educaţiei financiare în rândul consumatorilor.

La conferinţa „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova” au participat şi au ţinut discursuri reprezentanţii permanenţi ai Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – Volodymyr Tulin, Anna Akhalkatsi şi Angela Sax. Evenimentul i-a reunit pe reprezentanţii de la Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor, alte autorităţi publice, analişti financiari externi, bancheri, oameni de afaceri, experţi economici ş.a.

capital.market.md

Potrivit Ministerului Finanțelor din Moldova, creșterea datoriei de stat totale în ianuarie-august 2019 s-a datorat creșterii atât datoriei interne, cât și datoriei externe, exprimată în lei. În special, în perioada menționată din 2019, datoria internă a crescut cu 47,3 milioane lei, sau 0,2%, de la 23 miliarde 058,6 milioane lei (la sfârșitul lui decembrie 2018) la 23 miliarde 105,9 milioane de lei (la sfârșitul lunii august 2019). În același timp, datoria externă în MDL pentru aceeași perioadă a crescut cu 366,1 milioane lei, sau 1,3% - de la 28 miliarde 954 milioane lei la 29 miliarde 320,1 milioane lei. În același timp, ponderea datoriei interne în totalul datoriei de stat a Moldovei a scăzut de la 44,3% la 44,1%, în timp ce ponderea datoriei externe a crescut în aceeași proporție - de la 55,7% la 55,9%. În general, ponderea datoriei totale în PIB a scăzut de la 27,1% la sfârșitul lui 2018 la 25,3% la sfârșitul lunii august 2019.

În același timp, potrivit rezultatelor anului 2018, PIB-ul s-a ridicat la 192 miliarde 278 milioane lei, iar pentru 2019 este prevăzut la nivelul de 207,3 miliarde lei. Ministerul Finanțelor a menționat că, la sfârșitul lunii august 2019, pondrea datoriei care urmează să fie achitată timp de un an se ridica la 17,2% din total, în ciuda faptului că Programul „Gestionarea datoriei publice pe termen mediu (2019-2021)" prevede parametri de 15-25% (maxim). Ponderea specifică a datoriei interne în valoarea totală a datoriei de stat este de 44,1% (parametrii aprobați anterior: 35% (minim) - 50%), ponderea specifică a datoriei externe într-o anumită monedă în volumul total al datoriei externe la sfârșitul lunii august 2019 este de 30,5 % (parametri aprobați: 20-40% (maxim). Ponderea datoriei de stat cu o rată a dobânzii variabile în volumul total al datoriei de stat la sfârșitul lunii august a acestui an este de 27,8% cu parametri de 25-40% (maxim). Amintim ca datoria de stat totală a Republicii Moldova în 2018 a crescut cu 352,2 mil lei, sau cu 0,7%, constituind la finele lunii decembrie 52 de miliarde 012,6 mil lei.

În același timp, datoria internă în 2018 a crescut cu 480,1 milioane lei, sau 2,1% - de la 22 miliarde 578,5 milioane lei (la sfârșitul lui decembrie 2017) la 23 miliarde 058,6 milioane lei ( la sfârșitul lunii decembrie 2018). În același timp, datoria externă în MLD în aceeași perioadă a scăzut cu 127,8 milioane lei, sau 0,4% - de la 29 miliarde 081,8 milioane lei la 28 miliarde 954 milioane lei. Maximul istoric al datoriei totale a Moldovei s-a ridicat la 54 de miliarde 380,9 milioane de lei la sfârșitul lunii iunie 2019.

InfoMarket

Poliţia Capitalei a sporit activităţile la compartimentul protejării drepturilor consumatorilor şi traficului ilicit de mărfuri cu executarea măsurilor legale ce se impun, privind identificarea şi documentarea persoanelor implicate în scheme frauduloase de acest gen.

În cadrul măsurilor demarate de către Poliția Capitalei orientate spre prevenirea și combaterea cazurilor de comerț ilicit stradal, ofiţerii de investigare a fraudelor economice din cadrul Direcţiei de Poliţie a mun. Chişinău au documentat activitatea frauduloasă a unui bărbat în vârstă de 28 de ani. Astfel în rezultatul măsurilor special de investigație, a fost stabilit că acesta transporta și comercializa în adiacentul pieții ,,Tiraspol” , lenjerie de pat, fără acte ce ar atesta originea și proveniența legală mărfurilor.

Pe data de 18 septembrie angajații din cadrul Direcției de Poliție a mun. Chișinău au efectuat cercetări la fața locului, atât la depozitul improvizat amplasat pe str. D. Cantemir, cât și în automobilul de model ,,Mercedes”ce aparținea bărbatului și cu care erau transportate mărfurile. Valoarea estimativă a bunurilor materiale depistate și ridicate, constituie aproximativ 25000 lei.

Polițiștii continuă efectuarea măsurilor speciale de investigații în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și identificării membrilor rețelei de comerț și furnizorilor de materie primă.

Conform legislației în vigoare, persoanele găsite vinovate riscă amenzi până la 15 000 lei.

politiacapitalei.md

Comisia parlamentară care investighează frauda bancară urmează să prezinte un nou raport pe marginea furtului miliardului la mijlocul lunii octombrie. În acest raport vor fi prezentate nume noi din lista de beneficiari ai fraudei bancare. Declarația aparține deputatului Lilian Carp, membru al comisiei parlamentare și a fost făcută în platoul Jurnal TV. Potrivit lui, actualmente aceste nume sunt verificate de către comisie, precum și legăturile dintre persoanele respective cu cele trei grupuri cunoscute spațiului public: grupul Șor, grupul Filat și grupul Plahotniuc, transmite IPN.

Lilian Carp spune că din lista de beneficiari care a fost prezentată anterior de această comisie mai fac parte și alte nume pe care membrii comisiei le verifică. „Lista este mult mai mare. Noi am menționat câteva nume care sunt cunoscute spațiului public și care, de fapt, au organizat procesul de devalizare a banilor”, spune parlamentarul. Lilian Carp spune că acum se verifică conexiunea acestora cu grupurile care au fost în lista de beneficiari: grupul Șor, grupul Filat și grupul Plahotniuc. „O bună parte dintre ei nu sunt nume cunoscute opiniei publice”, a explicat deputatul. Un nou raport al comisiei urmează să fie prezentat în jurul datei de 15 octombrie.

Expertul economic Veaceslav Negruța consideră că strategia de recuperare pe care au prezentat-o procurorii în anul 2018 nu a fost nimic altceva decât „o oală în care s-au adunat toate fraudele bancare, începând de prin 2007 și până în prezent și această strategie mai mult se referea la creditele neperformante. În această strategie lipsea focusarea pe furtul miliardului”.

Potrivit lui Veaceslav Negruță, comisia care a fost creată în Parlament pentru investigarea furtului miliardului este de mare ajutor pentru întreaga societate. „Unele lucruri care au fost ascunse, au apărut. Odată cu schimbarea guvernării, am văzut și niște acțiuni ale procurorilor privind așa-zise sechestre sau blocaj pe anumite active chiar dacă acestea deja erau vândute sau cu alți proprietari în spate. Prin inacțiunea procurorilor, dar de fapt aceasta este o crimă pentru că ei au avut toată informația la dispoziție de mulți ani, dar au creat acest coridor pentru ca oamenii să plece sau să-și schimbe interesele, proprietățile, astfel creând obstacole majore pentru o investigație veritabilă și pentru a avea măcar o șansă de recuperare a fondurilor extrase din Republica Moldova”, a notat expertul.

Comentatorul politic din România Armand Goșu este de părere că această comisie parlamentară trebuie să vină din punct de vedere politic să valorizeze ceea ce s-a întâmplat și să pună presiune pe Procuratură ca aceasta să se apuce de lucru. „Ei (n.r. membrii comisiei) sunt singurii care mișcă ceva. Procuratura strălucește prin absență. Dacă nu s-ar pune presiune politică în Parlament, dacă n-ar organiza aceste conferințe de presă, dacă Alexandru Slusari (n.r. președintele comisiei) n-ar fi activ pe rețelele de socializare, nu s-ar mișca nimic și frustrarea populației ar crește și mai tare. Este extraordinar ce fac acești oameni acolo”, a declarat Armand Goșu.

ipn.md