Stația Von Braun va fi un hotel de lux care va sfida legile gravitației. Investitorii vor să le ofere turiștilor experiențe unice și speră să le ofere posibilitatea să iasă în spațiu și să exploreze alte stații spațiale sau chiar Luna.

Planurile sunt că până în 2025 să construiască primul hotel în spațiu, care se va numi Von Braun Rotating Space Station, scrie robbreport.com.

"Prin acest proiect le oferim turiștilor opțiunea de a alege să călătorească în spațiu, în următoarea vacanță. E la fel că atunci când își aleg să plece în croazieră sau la Disney World", a declarat Tim Alatorre, arhitectul hotelului.

Bazat pe un concept dezvoltat în anii '50 de Wernher von Braun, hotelul spațial va fi, practic, o structura rotundă, rotativă, cu aproape 200 de metri în diametru, care va crea o forță gravitațională similară cu cea simțită pe Luna. Hotelul va folosi o tehnologie asemănătoare cu cea utilizată pe Stația Spațială Internațională, însă gravitația ei artificială va face că sejururile să fie mult mai plăcute.

Stația va avea 24 de module individuale, echipate cu sisteme de suport și spații de dormit. Fundația Gateway se așteaptă că hotelul să fie locuită de circa 400 de oameni și intenționează să vândă modulele că reședințe private, să le închirieze guvernelor pentru programele de cercetare, iar spațiul rămas să îl transforme într-un hotel de lux.

Investitorii spun că stația va avea aceleași servicii precum orice hotel de lux din New York, Tokyo sau Paris. Turiștii vor avea acces la restaurante, baruri, concerte, proiecții de filme și seminarii educative, la fel cum se întâmplă și pe vasele de croazieră. Reprezentanții Fundației au mai transmis că hotelul va putea să gestioneze 100 de vizitatori pe săptămâna.

În plus, hotelul va fi dotat cu spații care sfidează legile gravitației. Concret, turiștii se vor putea antrena pe un teren de baschet unde gravitația va fi foarte mică, vor putea face sărituri la trambulină sau vor putea face escalada în locuri special amenajate.

Pentru o experiență autentică, investitorii spre să le poată oferi turiștilor posibilitatea să iasă în spațiu și să exploreze alte stații spațiale sau chiar Luna.

Hotelul Von Braun este doar prima parte din planul pe care Fundația Gateway vrea să îl dezvolte pentru a găzdui oameni în spațiu. Până în 2030, compania vrea să plaseze pe orbită alte două stații spațiale, care să poată primi circa 10.000 de turiști în fiecare an.

Fundația Gateway nu este singură care vrea să trimită oameni în spațiu. SpaceX, deținută de Elon Musk, și Virgin Galactic, compania lui Richard Branson, au făcut deja progrese în acest sens. Mai mult decât atât, compania lui Musk a semnat deja primul contract cu un civil pe care îl va trimite în călătorie în jurul Lunii. Potrivit informațiilor din media, viitorul turist spațial este un milionar japonez care ar fi plătit în jur de 150 de milioane de dolari.

bani.md

SA Bucuria are alți proprietari, dar deocamdată nu se știe cine sunt. În cadrul unei tranzacții de vânzare-cumpărare, înregistrată în afara pieței reglementate sau MTF, a fost înstrăinat un pachet de 66,46 la sută din acțiunile companiei.

Valoarea nominală a unei acțiuni a fost de 10 lei, iar pentru cele 1.094.227 de hârtii de valoare vânzatorul a primit 24.474.000 lei.

Pachetul vândut pare să aparțină companiei din Federația Rusă, Trade House Valday, care controlează 66,46 din întreprindere. Un alt acționar important este Legenda Invest. Aceasta deține 12,67%.

Bucuria SA este o companie producătoare de patiserie și cofetărie și a fost fondată în anul 1946. Aceasta este cea mai mare întreprindere moldovenească specializată în producerea tuturor tipurilor de produse de cofetărie.

bizlaw.md

Întregul proces, cât și contractul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, au fost afectate de condiții de nulitate.

Gravitatea și încălcarea flagrantă a legii rezultă și din hotărârea prin care Guvernul a decis să organizeze un concurs închis, pe când legea spune că acesta trebuie să fie public. Totodată, neexecutarea obligațiilor contractuale de către concesionar sau încălcarea obligațiilor contractuale duc la posibilitatea rezilierii contractului de concesiune. Concluziile se regăsesc în raportul preliminar prezentat marți, 17 septembrie, la ședința Comisiei parlamentare de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice în perioada anilor 2013-2019, transmite IPN.

Unul dintre consultanți, Eduard Digore, a declarat că este vorba despre o analiză de ordin juridic, bazată pe documentele puse la dispoziție de către Comisia de anchetă și pe fapte constatate. Potrivit expertului, decizia de a organiza un concurs închis cu privire la selectarea concesionarului pornește întreaga viciere a procedurii. Comisia de concurs a delegat o parte din atribuțiile sale, destul de importante, Aeroportului, deși nu avea dreptul să facă acest lucru. În aceste condiții nu se cunoaște nici dacă a fost asigurată securitatea ofertelor depuse, fapt de care era responsabil statul, dar nu s-a ocupat. Faptul prin care s-a declarat câștigătoare o ofertă pe bază de informații false a generat mai multe litigii, inclusiv adresări la Curtea Constituțională, care ulterior a suspendat hotărârile Guvernului. Însă executivul și-a reconfirmat hotărârea cu privire la concesionare.

În ceea ce privește comisia de supraveghere a activității în cadrul Aeroportului, spune consultantul, aceasta se întrunea o dată pe an, nu și trimestrial, conform prevederilor. Concluziile structurii de supraveghere erau bazate doar pe informația prezentată de concesionar, însă nu au existat ieșiri la fața locului. Potrivit lui, toate acestea duc la posibilitatea rezilierii unui contract de concesiune pe motiv de nexecutare a obligațiilor contractuale sau pe motiv de încălcare a obligațiilor contractuale. „Obligația de bază era să facă niște investiții proprii pe anumite faze contractale. Din informația deținută, concesionarul nu și-a onorat obligațiile în temren privind prima fază de executare a lucrărilor și investiții proprii”, a notat Eduard Digore.

În aceeași ședință, a fost prezentat și raportul preliminar cu privire la legalitatea privatizării companiei aeriene „Air Moldova”. „Pe parcursul anilor 2017-2018, a fost creată impresia că „Air Moldova” este în prag de faliment și trebuie înstrăinată urgent. Pe de altă parte, întreg procesul de privatizare părea un proces de rutină, iar reprezentanții statului vând cu regularitate companii de talia „Air Moldova”. Totuși, a fost semnat contactul de vânzare-cumpărare pe 2 octombrie, unde reprezentanții statului și reprezentanții ofertantului au venit cu declarații destul de tari, printre care faptul că până la finele anului 2019 vor fi lansate șapte rute noi. Acum vedem că nu există astfel de rute noi”, a declarat Victor Neaga, un alt consultant.

Potrivit lui, și monitorizarea post-privatizare a fost la cel mai jos nivel. S-a mai constatat că nu au fost înregistrate diferențe mari între situația de până la privatizarea companie și după. Datoriile pe care le înregistra „Air Moldova” nu au fost achitate. „Concluziile experților sunt că scopul privatizării nu a fost realizat și există suspiciuni rezonabile despre faptul că proprietatea statului a fost delapidată după care privatizată cu grave încălcări de procedură”, a mai spus Victor Neaga.

Președintele Comisiei, Igor Munteanu, a declarat că, după ce Comisia a luat act de cele două rapoarte, acestea urmează să fie prezentate în plenul Parlamentului, în termen de 7-10 zile. În timpul apropiat, urmează să fie audiat un raport cu privire gările și stațiile auto.

ipn.md

Oportunități investiționale în agricultura din țara noastră și accesul produselor moldovenești pe piața indiană au fost principalele subiecte discutate luni, 16 septembrie, de ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Georgeta Mincu, cu o delegație a oamenilor de afaceri din India, transmite MOLDPRES.

”Am vorbit despre posibilitatea exportului pe piața din India al strugurilor de masă din Republica Moldova, despre posibilitățile exportului de nuci, despre cooperarea bilaterală în domeniul științei și învățământului în agricultură etc. Am avut discuții constructive, m-am bucurat să văd interesul oamenilor de afaceri din India de a susține agricultura din țara noastră, diversificând produsele agroalimentare disponibile pe piața indiană”, a subliniat Georgeta Mincu.

Din delegația indiană, în frunte cu Thanglura Darlong, ambasadorul Indiei în Republica Moldova, cu sediul la București, au făcut parte businessmeni din diferite sectoare, care au venit la minister pentru a se interesa de oportunitățile comerțului bilateral cu produse agroalimentare. “Oaspeții au fost interesați în special de importul sucului concentrat din fructe, fructelor proaspete, precum și al vinurilor moldovenești”, indică surse de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM).

De asemenea, în cadrul întrevederii au fost abordate şi alte chestiuni cu referire la cooperarea moldo-indiană în domeniul agroalimentar, în special, organizarea unei eventuale misiuni economice de promovare în India a producției autohtone de vinuri și fructe proaspete.

Întrunirea de la MADRM a avut loc în contextul sesiunii de Business Matching (B2B), organizată la Chișinău de Camera de Comerț şi Industrie a Republicii Moldova și Agenția de Investiții.

Volumul comerțului Republicii Moldova cu Republica India, în perioada ianuarie-iunie 2019, a înregistrat suma de 18,433 milioane de dolari.

moldpres.md

În 8 luni 2019, veniturile bugetare de la achitarea impozitelor în urma transmiterii în locațiune a bunurilor imobile au constituit 14,1 mil lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 4,1 mil lei sau o creștere de 41,3 %.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, pana la finlele lunii august numărul contractelor de transmitere în locațiune valabile constituie 10 610. Totodată, pe parcursul lunii august 2019, SFS a continuat acțiunile de conformare și verificare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile. Ca rezultat, în perioada ianuarie – august au fost identificate 3 710 persoane fizice ce dau în locațiune/chirie bunuri imobile fără a fi înregistrate conform legislației. Totodată, au fost efectuate controale la 437 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile fiind calculate suplimentar la buget: plăți de bază – 523,5 mii lei, penalități – 26,2 mii lei și amenzi – 77,3 mii lei. Pentru aceeași perioadă, 2 717 persoane fizice s-au conformat prevederilor legislației în vigoare și au înregistrat la SFS 8 284 contracte de locațiune/chirie.

Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor care oferă în chirie bunuri imobiliare să se conformeze legislației fiscale și să achite impozitul în mărime de 7% din veniturile obținute. Suma impozitului pe venit se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans. În cazul în care contractul a fost încheiat după data de 2 a lunii, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului.

Achitarea se va efectua în orice bancă comercială sau oficiu poștal al Republicii Moldova. Cetățenii care dau în chirie bunuri imobiliare sunt obligați să înregistreze contractele de locațiune în termen de trei zile de la data încheierii la subdiviziunea structurală a Serviciului Fiscal de Stat (Direcția deservire fiscală), în raza căreia își au domiciliul de bază. Persoanele fizice care nu își vor onora obligațiile corespunzătoare, riscă amenzi și sancțiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

InfoMarket

Banca Naţională a Moldovei califică drept „false” şi „nefondate” informaţiile precum că băncile moldoveneşti au închis conturile întreprinderilor din stânga Nistrului.

Solicitat de corespondentul agenţiei INFOTAG să comenteze problema conturilor, un înalt reprezentant al BNM a spus că „tabloul real nu corespunde nici pe departe cu ceea ce scrie presa, în special, cea din regiunea transnistreană”.

„Pe parcursul anului 2019, din motive întemeiate, băncile din Moldova au închis conturile corespondente a 67 de agenți economici, inclusiv a două întreprinderi care sunt înregistrate în Moldova, dar care se află și își desfășoară activitatea în Transnistria”, a spus interlocutorul.

Potrivit lui, în această perioadă, băncile licenţiate din Republica Moldova au refuzat să deschidă conturi pentru 60 de agenţi economici, inclusiv pentru o întreprindere din stânga Nistrului.

„Vreau să subliniez că datele privind refuzul de a deschide conturi bancare, precum și de a închide conturi existente, se referă la toate cele 11 bănci comerciale ale Moldovei, dar nu la una sau două bănci în parte”, a remarcat reprezentantul BNM.

Potrivit datelor BNM, băncile Moldovei au deschis conturi pentru 420 de agenți economici din regiunea transnistreană care efectuează operațiuni de import-export prin bănci moldovenești.

Băncile moldoveneşti iau decizia de a refuza deschiderea sau închiderea unui cont în baza regulamentelor interne privind combaterea spălării banilor și prevenirea finanțării terorismului. Respectarea acestor reglementări se referă la toți clienții băncilor din RM, nu doar la cei care se află și își desfășoară activitatea în regiunea transnistreană.

„Băncile moldovenești au fost nevoite să ia măsuri în privinţa acelor clienți care nu respectau cerințele acestor regulamente”, a spus interlocutorul agenției, subliniind că BNM va continua să monitorizeze cu strictețe cum băncile respectă cerințele acordului privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care a fost semnat și ratificat de Republica Moldova.

infotag.md

La Chișinău a avut loc cea de-a 7-a ediție a iarmarocului oportunităților ecologice și al antreprenoriatului social “IarmarEco”. În acest an au participat circa 170 de expozanți, cu o mare diversitate de produse agricole, artizanale și ecologice, fiind organizate mai multe inițiative civice, atât de mediu, cât și din alte domenii de activism, comunică madein.md.

Programul evenimentului a inclus seminare, workshop-uri și masterclass-uri pe diverse teme utile, de la dezvoltarea propriei afaceri la gătit sănătos și educația alternativă a copiilor.

Un subiect special al acestei ediții a fost reducerea și reciclarea deșeurilor, fiind lansată campania națională de colectare a deșeurilor electronice și platforma online www.faradeseuri.md, coordonate de echipa Hai Moldova cu sprijinul EcoVisio, astfel vizitatorii au fost încurajați să contribuie la un IarmarEco prietenos cu mediul.

madein.md

Impozitele și taxele plătite în mediu de o familie din Moldova formată din 3 persoane în 2019 a atins nivelul de 69,1 mii lei pe an. Această sumă este cu 9 mii de lei mai mare decât anul trecut și de 2 ori mai mare decât acum 6 ani în urmă.

Povara fiscală este dominată de Impozitele pe Consum formate din TVA&Accize, ele constituie în mediu 32,7 mii lei per familie. Apoi urmează impozitele pe salarii, de 26,9 mii lei și se formează din impozitul pe venit, asigurări sociale și asigurările medicale.
În final cea mai mică povară este legată de activitățile economice ale moldovenilor inclusiv impozitul pe proprietate, care nu l-am atribuit la consum. În total povara fiscală per familie este de 9,5 mii lei anual.

Deci din 69,1 mii lei plăți anuale ale unei familii din Moldova, 59,6 mii lei sau 86% sunt impozitele și taxele generate de consum. Iar din activitățile economice Moldovenii contribuie la formarea Bugetului Public Național în proporție de 14% sau 9,5 mii lei anual.

veaceslavionita.wordpress.com